INSTITUTUL NAŢIONAL DE EDUCAŢIE FIZICĂ sI SPORT AL
REPUBLICII MOLDOVA
EFICIENŢA FOLOSIRII JOCURILOR DE MIsCARE CU ELEMENTE
TEHNICE DIN HANDBAL ÎN CADRUL LECŢIILOR DE EDUCAŢIE
FIZICĂ CU ELEVII CLASELOR PRIMARE
Specialitatea 13.00.04. - Teoria si metodica educatiei fizice,
antrenamentului sportiv si culturii fizice
de recuperare
AUTOREFERAT
al tezei de doctor în pedagogie
CHIsINĂU
2006
Teza a fost realizata la Institutul National de Educatie fizica si Sport al
Republicii Moldova
Catedra Jocuri sportive
Conducator stiintific:
CARACTERIZAREA GENERALĂ A TEZEI
Actualitatea temei. În cadrul teoriei contemporane, consacrata problemei
activitatii umane, jocului ca factor primordial de socializare, i se atribuie o
importanta deosebita. Acesta este o actiune specifica urmata de sensuri si
tensiuni, întotdeauna desfasurat dupa reguli acceptate de bunavoie si în afara
sferei utilitatii sau necesitatii materiale, însotit de simtaminte de înaltare si
încordare, de voiosie si destindere (J. Huizinga, 1977; T. Badiu, 1995; Gh.
Cârstea, 1997 ).
Ideea folosirii jocului în scopuri educative a fost înca din antichitate clar
exprimata de Platon iar mai târziu, în vremea Renasterii, de Vittorino da Feltre,
apoi de Bacon, iar în epoca moderna de Froebel, Montessori, Decroly, Cerghit
s.a. Cu toate acestea, de-abia ,,.epoca noastra este aceea care a facut din joc un
adevarat instrument educativ didactic" (E. Planchard 1976; pag. 131).
Actualmente, dupa cum ne demonstreaza teoria si practica procesului
instructiv-educativ al disciplinei scolare "Educatia fizica", exista un numar
mare de elaborari metodico-stiintifice care abordeaza jocurile de miscare, unde
se studiaza diferite aspecte ale pregatirii motrice, dar si factorii de psiho-
socializare a elevilor (И.К.Демьяненко,1962; В.Зациорски,1968; U. schiopu,
1970; D. B. Elikonin, 1980; G. Chirita, 1983 s.a.).
Totodata, în cadrul multiplelor cercetari (V. Banciulescu, 1981; N.Chuck,
1997; Ch. S. Kilham, 1998 s. a.), se mentioneaza rolul preponderent si deosebit
al jocurilor de miscare cu elemente din diferite ramuri sportive, pentru formarea
la elevii din clasele primare a anumitor capacitati psiho-fizice, a priceperilor si
deprinderilor motrice, dar si pentru orientarea si selectia initiala în unele ramuri
sportive
În acest context, o importanta majora în educatia fizica scolara si îndeosebi
a elevilor din clasele primare, apartine jocurilor de miscare cu elemente din
handbal, care prin continutul lor specific de influentare analitica competitiv-
individuala, poseda potentialul formarii la acestia a capacitatilor psiho-motrice
si a atitudinilor de autoafirmare, autoevaluare si a orientarii valorice a
personalitatii
Cu toate ca autorii subliniaza rolul jocurilor de miscare cu elemente din
handbal în scopul perfectionarii procesului didactic al lectiei de educatie fizica si
a activitatilor instructive ale elevilor, acestia nu acorda atentia cuvenita
sistematizarii jocurilor în concordanta cu particularitatile psiho-fizice ale vârstei
elevilor, cât si cu aspectul de programare si planificare a educatiei fizice la
clasele primare.
Abordarea insuficienta, a problemei jocului ca sistem pedagogic al
educatiei fizice scolare, în formarea activitatilor integrative a elevului dar si
lipsa elaborarilor teoretico-metodice privind practicarea jocurilor de miscare cu
elemente din handbal, care poseda potentialul psiho-motric adecvat
particularitatilor vârstei copiilor din clasele primare, a devenit factorul principal
de actualizare a acestei cercetari .
În contextul pozitiilor date au fost formulate ipoteza, obiectul, scopul si
obiectivele, conceptul metodologic si organizatoric al cercetarii.
Ipoteza cercetarii. S-a presupus ca prin folosirea jocurilor de miscare cu
elemente tehnice din handbal în cadrul lectiilor de educatie fizica cu cop 212c25c iii
claselor primare, se va optimiza procesul instructiv-educativ si în consecinta se
va favoriza însusirea mai rapida si de calitate a deprinderilor si priceperilor
motrice, dezvoltarea indicilor morfo-functionali si a calitatilor motrice de baza
ale elevilor.
Obiectul cercetarii îl constituie procesul de instruire al elevilor claselor
primare, în baza folosirii jocurilor de miscare cu elemente tehnice din jocul de
handbal la lectiile de educatie fizica.
Scopul cercetarii îl constituie optimizarea procesului de predare a
educatiei fizice prin folosirea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din
handbal la lectiile de educatie fizica cu elevii claselor primare.
Obiectivele cercetarii
1. Studierea teoriei si practicii continutului procesului instructiv-educativ
din cadrul lectiei de educatie fizica din ciclul primar.
2. Aprecierea nivelului pregatirii motrice, dezvoltarii fizice si starii
functionale a elevilor din clasele primare.
3. Determinarea continutului jocurilor de miscare cu elemente din handbal
adecvate tematicii de baza din cadrul programei disciplinei "Educatia fizica" la
ciclul primar.
4. Argumentarea si verificarea experimentala a eficacitatii metodicii
privind folosirea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal în cadrul
lectiilor de educatie fizica cu elevii claselor primare.
Baza experimentala o constituie edificiile sportive ale scolilor care asigura
învatamântul primar din Oradea precum si aparatele, materialele, instalatiile
sportive ale acestora.
Baza teoretica în elaborarea conceptului privind perfectionarea procesului
didactic al lectiei de educatie fizica la clasele primare prin aplicarea jocurilor de
miscare cu elemente din handbal, o constituie: conceptiile despre teoria si
metodica educatiei fizice scolare (A. D .Novikov, L. P. Matveev, 1980; Gh.
Mitra, Al. Mogos, 1975, 1980; Gh. Cârstea, 1990, 1993) jocul, ca sistem
pedgogic (G. Chirita, 1983; I. Cerghit, 1983) teoria transferului calitatilor si
piceperilor motrice (V. I. Filipovici, 1959; Gh. Mitra, Al. Mogos, 1977; L. P.
Matveev, A. D. Novikov, 1980; M. Solomon, I. Tudusciuc, 1984) teoria si
metodica jocurilor sportive (L. Teodorescu, 1975; I. Bota, Colibaba, E. 1998),
legitatile dezvoltarii fizice, fiziologice si psihologice a elevilor (M. Epuran,
J. Piaget, 1972; U. schiopu, 1979; A. Demeter, 1982,
И.К.Демьяненко, 1962; M. Ifrim, 1986).
Inovatia stiintifica a lucrarii consta în faptul ca pentru prima data a fost
examinata problema optimizarii procesului didactic din cadrul educatiei fizice la
clasele primare pe baza implementarii în sistemul de lectii a jocurilor de miscare
cu elemente din handbal cu o structura dinamica si cinematica, adecvate
tematicii programei instructive la disciplina respectiva si particularitatilor psiho-
motrice ale elevilor din clasele primare. A fost stabilita structura si continutul
jocurilor de miscare cu elemente din handbal privind procesul instructiv-
educativ de influentare analitico-selectiva asupra formarii capacitatilor psiho-
motrice ale elevilor, precum si conditiile de realizare ale acestora în sistemul
pedagogic anual al lectiilor de educatie fizica.
Importanta teoretica a lucrarii este reprezentata de faptul ca au fost
elaborate structura si continutul jocurilor de miscare cu elemente din handbal si
adaptate la particularitatile somatice, fiziologice si motrice ale elevilor din
clasele primare precum si la conditiile materiale existente. A fost elaborata
metodica organizarii si desfasurarii lectiilor de educatie fizica prin
implementarea jocurilor de miscare cu elemente din handbal, cu elevii claselor
primare
Însemnatatea practica o constituie posibilitatea de utilizare larga a
elaborarilor metodice, privind organizarea educatiei fizice a elevilor claselor
primare prin aplicarea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal, în
scopul influentarii selective asupra dezvoltarii capacitatilor psiho-motrice,
implementarea recomandarilor metodice din cadrul cercetarii, în activitatile
instructive ale elevilor din clasele primare, contributia la sporirea eficientei
procesului didactic al lectiilor de educatie fizica.
Rezultatele cercetarilor pot fi aplicate cu succes în cadrul cursurilor de
teorie si metodica a educatiei fizice cu studentii facultatilor de educatie fizica si
sport
Tezele de baza propuse pentru sustinerea lucrarii:
1. Abordarea continutului disciplinei ,,Educatia Fizica", trebuie sa fie
orientata spre evidentierea si selectarea materiei didactice cu caracter competitiv
si specializat, ce poseda potentialul dezvoltarii capacitatilor psiho-motrice, prin
aplicarea jocurilor de miscare care au devenit unul din factorii principali în
educatia fizica a elevilor claselor primare.
2. Nivelul pregatirii fizice si a starii functionale a elevilor din clasele
primare trebuie sa corespunda modelului psiho-motric al vârstei respective, care
poate fi obtinut prin activitatile integrative cum sunt jocurile de miscare cu
elemente tehnice din handbal, ce contribuie la formarea aptitudinilor prevazute
de programa scolara pentru elevii vârstei respective.
3. Continutul jocurilor de miscare cu elemente din handbal, trebuie sa fie
adecvate structurii dinamice si cinematice a exercitiilor de baza din cadrul
materiei didactice a disciplinei ,,Educatia Fizica", precum si tehnologiei
didactice de predare a materiei, care asigura rezolvarea cu succes a obiectivelor
de baza a educatiei fizice în clasele primare.
4. Aplicarea metodicii folosirii jocurilor de miscare cu elemente tehnice
din handbal, în sistemul lectiilor de educatie fizica, trebuie sa contribuie la
optimizarea procesului instructiv-educativ, la sporirea nivelului pregatirii fizice,
a starii functionale, la însusirea calitativa a elementelor si procedeelor tehnice
care la rândul sau asigura un nivel superior al educatiei fizice scolare în ciclul
primar
Structura si volumul tezei. Teza cuprinde: introducere, 4 capitole,
concluzii, recomandari practico-metodice, bibliografie, si anexe. Volumul tezei
contine 208 pagini, din care 150 text de baza, 18 tabele, 33 grafice, 1 figura si 13
anexe. Bibliografia este alcatuita din 274 surse; din care 243 în limba româna si
31 în alte limbi.
Cuvinte cheie: clasele primare, lectiile de educatie fizica, pregatirea fizica,
pregatirea tehnica, pregatirea functionala, mijloace de pregatire, programe,
planificare, jocuri de miscare, elemente tehnice din handbal.
CONŢINUTUL TEZEI
Aspecte teoretico-metodice privind organizarea educatiei fizice scolare în
clasele primare
(Continutul capitolului I )
Practicarea exercitiilor fizice vizeaza întotdeauna, indiferent de forma
organizatorica si formatiunea social-economica si politica în care se realizeaza,
perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice a subiectilor (Alexe
N., 1977, Gh. Cârstea, 1993). Concluzii asemanatoare le-au demonstrat în
cercetarile lor un sir de cercetatori autohtoni si straini ( L. P. Matveev, A. D.
Novikov si colab. 1980; Mitra, Gh., Al. Mogos, 1980; G. Chirita, 1978, Farcas
V. 1978; I. siclovan, 1979; Firea, E. 1979; P. Dragomir, A. Barta, 1998, C.
Ciorba, 1999, 2004).
Totodata, în cadrul multiplelor cercetari (V. Banciulescu, 1981; N.Chuck,
1997; Ch. S Kilham, 1998 s. a.), se mentioneaza rolul preponderent si deosebit
al jocurilor de miscare cu elemente din diferite ramuri sportive, pentru formarea
la elevii din clasele primare a anumitor capacitati psiho-fizice, a priceperilor si
deprinderilor motrice, dar si pentru orientarea si selectia initiala în unele ramuri
sportive
Încadrând jocurile în metode bazate pe actiune, pedagogul român
I. Cerghit (1976; 1983) le considera metode de simulare în care sunt imitate
situatii foarte variate, de exemplu din viata si activitatea curenta a adultilor.
Unii autori îi cauta esenta în tendinta omului de a domina, de a-i întrece pe
ceilalti, altii îl considera mijloc de contracarare a unor porniri daunatoare, ca
îndeplinire a unor dorinte ce nu pot fi satisfacute în realitate (R. Donttre, 1964;
H. Memel, 1966; L.M. Argagelski, 1974). Toate aceste explicatii au ca factor
comun finalitatea biologica a jocului. Ele încearca sa raspunda în principal la
întrebarea din ce cauza se practica jocul si mai putin, ce este jocul în sine si ce
înseamna acesta pentru jucatori.
În predarea educatiei fizice se manifesta prea putina preocupare pentru
dezvoltarea bagajului de priceperi ale elevilor, cu toate ca în programele
scolare, problema este prevazuta ca o cerinta de baza alaturi de cunostinte,
deprinderi, calitati; iar elementele noi moderne, intervenite în perfectionarea
continutului si metodologiei educatiei invita la reconsiderarea acestei
componente a procesului instructiv-educativ.
Pedagogia moderna atribuie jocului o semnificatie de asimilare a realului la
activitatea copilului, fapt pentru care a devenit azi una din principalele metode
active, atractive, extrem de eficace în munca instructiv-educativa cu scolarii
mici
O importanta majora în educatia fizica a elevilor din clasele primare
apartine jocurilor de miscare cu elemente tehnice din diferite ramuri sportive,
care prin continutul lor specific de influentare analitica, poseda potentialul
formarii la acestia a capacitatilor psiho-motrice si a atitudinilor de orientare
valorica a personalitatii. Jocurile de miscare cu elemente tehnice din diferite
probe sportive reprezinta activitati complexe predominnant motrice si
emotionale, desfasurate dupa reguli prestabilite cu caracter sportiv si totodata de
adaptare la realitatea sociala.
Jocurile de miscare cu elemente tehnice din probe sportive satisfac nevoia
ludica a copiilor; provoaca o activitate atractiva prin starile afective pozitive,
placere senzoriala si starile tensionale, satisfactia succesului si prin toate acestea
angajeaza total toate componentele fiintei umane (fizice, psihice, sociale).
Utilizarea jocurilor de miscare la clasele primare are rolul de a forma si
perfectiona priceperile si deprinderile motrice de baza; de a dezvolta calitatile
motrice, de a educa calitatile morale si volitive (G.Chirita, 1983; I.Cerghit,
1983; T.Badiu, 1999).
Vârsta cea mai propice pentru învatarea elementelor tehnice din jocurile
sportive este 10-11 ani deoarece la aceasta vârsta se dezvolta capacitatatile
motrice de baza necesare pentru practicarea jocurilor sportive.
Jocurile de miscare cu elemente tehnice din diferite probe sportive asigura
o mobilizare sporita a colectivului de elevi iar în cadrul lectiei de educatie fizica
se utilizeaza ,,exersarea frontala", fapt care presupune desfasurarea unei
activitati frontale cu întreg colectivul de elevi, ceea ce ofera o buna densitate
motrica a lectiei si asigura acelasi nivel de efort tuturor elevilor.
Metodele si organizarea cercetarii
( Continutul capitolului 2)
Capitolul 2 al lucrarii contine descrierea detaliata a metodelor stiintifice
aplicate în cercetare, precum si etapele de organizare si desfasurate a
experimentului pedagogic. Aceste metode au fost urmatoarele: analiza teoretica
si generalizarea datelor literaturii de specialitate; analiza documentelor de
planificare, evidenta si control din cadrul disciplinei "Educatia fizica" la clasele
primare; observatia pedagogica; metoda anchetei tip chestionar; experimentul
pedagogic; metodele testarii indicilor dezvoltarii somatice, pregatirii fizice si
functionale; metoda comparativa; metode statistico-matematice.
Cercetarea a fost structurata în doua etape.
În prima etapa (2000-2001) s-au utilizat observatia pedagogica si
chestionarele. Aceasta faza a cercetarii ne-a permis sa determinam gradul de
cunoastere si utilizare a jocurilor de miscare cu elemente din handbal, precum si
opiniile profesorilor, referitoare la temele cercetarii noastre.
Tot în aceasta etapa s-au selectionat o parte dintre elementele si
procedeele tehnice din jocul de handbal, fiind transformate în jocuri de miscare,
accesibile elevilor ciclului primar. De asemenea, în aceasta perioada s-a realizat
si o planificare a acestor jocuri în cadrul planului tematic.
În etapa a doua, anul scolar 2001-2002, s-a desfasurat experimentul
pedagogic de baza unde au fost cuprinsi 119 elevi. Clasele martor au cuprins 59
de elevi dintre care 30 fete si 29 baieti. Clasele experiment au cuprins 60 de
elevi, fetele în numar de 28 iar baietii - 32, toti având vârsta de 10-11 ani.
Eficacitatea aplicarii elementelor tehnice din jocul de handbal la lectiile de
educatie fizica în clasele primare
(Continutul capitolului 3)
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru învatamântul primar
oglindeste conceptia care sta la baza reformei sistemului românesc de
învatamânt si are ca scop realizarea finalitatilor stipulate în Legea
Învatamântului referitoare la dezvoltarea complexa a personalitatii copilului. La
clasele primare tehnica si tactica jocului de handbal este simpla si se limiteaza la
un fond minimal de deprinderi motrice specifice, iar pe masura ce elevii
promoveaza în clase superioare jocul devine mai complex în continutul sau,
actiunile tehnico-tactice fiind mai numeroase si mai variate. Modelul de joc este
simplu si accesibil si cuprinde exercitii tehnice de o dificultate ce nu depaseste
posibilitatile elevilor. Pentru unii elevi care au calitati deosebite, acest model
reprezinta o prima treapta spre sportul de înalta performanta.
Conform rezultatelor anchetarii specialistilor din domeniu elementele din
handbal sunt folosite de catre profesori în lectia de educatie fizica: uneori de
55%; întotdeauna de 32%; niciodata de 13%. Acestea sunt aplicate de catre
cadrele didactice în lectia de educatie fizica sub forma de jocuri de miscare
- 35% profesori; jocuri pregatitoare - 23%; stafete si parcursuri aplicative - 29%;
elemente izolate - 13% din cei anchetati.
Ponderea utilizarii elementelor din handbal în cadrul unei lectii de
educatie fizica la clasele primare, în functie de verigile lectiei, în acceptia
cadrelor didactice chestionate este urmatoarea: pregatirea organismului pentru
efort - 10%; influentarea selectiva a aparatului locomotor - 10%; dezvoltarea
calitatilor motrice "Viteza" si "Îndemânare" - 30%; învatarea/consolidarea
priceperilor si deprinderilor motrice - 30%; dezvoltarea calitatilor motrice
"Forta" si "Rezistenta" - 10%; revenirea organismului dupa efort - 10 %. Un
lot de 42% dintre cei chestionati considera ca însusirea cea mai eficienta a
elementelor din handbal la lectiile de educatie fizica la clasele primare se
realizeaza în clasa a lV-a, fata de 26% care considera ca în clasa a III-a si 32%
ca în toate clasele primare handbalul poate fi însusit eficient.
Unul dintre obiectivele de baza a cercetarilor a fost aprecierea nivelului
dezvoltarii somatice, motrice si fiziologice a copiilor de 10-11 ani din clasele
primare. Pentru aceasta s-a efectuat un experiment constatativ în anul scolar
2000-2001. Astfel, 119 copii din clasa a IV-a, vârsta 10-11, ani au fost testati cu
ajutorul a 7 indicatori somatici, rezultatele fiind prezentate în tabelul 1.
Analizând rezultatele dezvoltarii somatice, observam ca la vârsta respectiva
copiii studiati prezinta valori mai mari comparativ cu normele Sistemului
National de Evaluare (S.N.E.) al educatiei fizice a elevilor ciclului primar doar
la doi indicatori - talia si greutatea. Acestea au aceeasi tendinte atât la baieti, cât
si la fete lucru ce se lamureste prin accelerarea procesului de crestere a acestor
doi indicatori la etapa actuala. În toate celelalte cazuri, atât la fete cât si la baietii
din clasele supuse cercetarilor, s-au înregistrat rezultate cu mult sub normele
S.N.E.
Tabelul 1
Rezultatele testarii indicilor dezvoltarii somatice a elevilor claselor primare,
vârsta 10-11 ani (n=119)
Nr
crt Probe de control
Baieti
X ±S
Normele
S.N.E.
X ±S
Fete
X ±S
Normele
S.N.E.
X ±S
Talia, cm
±5,55 139,00±6,5 143,98±6,99 138,8±7,0
Greutatea, kg
±7,89
±5,1
±9,29 30,89±5,2
Perimetru toracic
±5,73
±4,9
±6,57
±5,0
inspiratie, cm
Perimetru toracic
±5,98
±4,8
±6,80
±5,0
expiratie, cm
Elasticitate
toracica, cm
Dinamometrie
±1,41
±3,57
±1,76
±0,54
mâna stânga, kg
Dinamometrie
mâna dreapta, kg
±2,36
±2,09
Analizând rezultatele nivelului pregatirii motrice a elevilor inclusi în
experimentul pedagogic (tabelul 2), observam ca si în cazul analizei indicilor
dezvoltarii somatice avem rezultate mult mai scazute fata de baremurile
orientative a Sistemului National de Evaluare. Doar în cazul baietilor la
indicatorii de forta-viteza (saritura în lungime) si de elasticitate (extensii de
trunchi), acestia sunt superiori fata de normele orientative propuse de S.N.E. În
celelalte cazuri rezultatele sunt inferioare fata de normele Sistemului National
de Evaluare. În cazul fetelor, la fel doi din indicatorii testati depasesc cu putin
normele S.N.E. (extensii de trunchi si aruncarea la tinta) în celelalte cazuri
acestia sunt cu mult mai mici fata de normele orientative pe tara.
Acest lucru scoate în evidenta problemele existente în cadrul educatiei
fizice scolare, ne referim la nivelul destul de scazut al pregatirii motrice, care în
cele din urma reprezinta un barometru al educatiei fizice la toate etapele si
categoriile de vârsta.
Tabelul 2
Rezultatele testariilor predictive a nivelului pregatirii motrice a elevilor
ciclului primar (n=119)
Nr
crt Probe de control
Baieti
X ±S
Normele
S.N.E.
X ±S
Fete
X ±S
Normele
S.N.E.
X ±S
Alergare de
viteza 30m, s.
Viteza de
deplasare, m/s.
±0,47
±0,56
Saritura în
±15,11
±5,2 128,97±16,
±5,9
lungime, cm.
Aruncarea
mingii de oina,
m
±3,92
±4,6
±2,45 13,7±3,7
Extensii de
trunchi, nr. rep.
Ridicari de
trunchi, nr. rep.
Aruncare tinta,
nr. reusite
Alergare de
durata, s.
±7,76
±8,03
±0,84
±10,7 23,17±6,51 18,1±10,3
±29,40 15,26±6,56 35,20±21,80
336±4,88 335±5,50
Alergare de
durata, m.
Astfel, analizând rezultatele indicilor somatici si motrici a elevilor claselor
primare încadrati în cercetarile efectuate, se observa o necesitate clara de
interventie în continutul educatiei fizice scolare la aceasta vârsta.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, aplicarea jocurilor de miscare cu
elemente din jocurile sportive (în cazul nostru din jocul de handbal), pot
influenta semnificativ îmbunatatirea indicatorilor atât a celor somatici, cât si
cel al pregatirii fizice a elevilor.
În acest context am stabilit din punct de vedere metodologic, o clasificare
conventionala (fig. 1), care ne-a ajutat sa selectam jocurile în mod operativ,
Jocuri de miscare cu
elemente din handbal
Jocuri de sala
Dezvoltarea calitatilor
motrice
Jocuri la aer liber
Formarea deprinderilor
si priceperilor motrice
Jocuri pregatire
fizica
Jocuri pregatire
tehnica
Tipuri de lectii
Jocuri pregatire
tactica
introductive
repetitive
asociative
creative
de concurs
Figura 1. Clasificarea jocurilor de miscare cu elemente
tehnice din jocul de handbal
reiesind din obiectivele fiecarei lectii în parte. Conform acestei clasificari
jocurile s-au selectat si s-au aplicat în procesul instructiv-educativ, la lectiile de
educatie fizica cu elevii claselor primare pe parcursul unui an scolar. Rezultatele
obtinute sunt descrise în capitolul IV a lucrarii.
Argumentarea experimentala a eficacitatii folosirii jocurilor de
miscare cu elemente tehnice din handbal la lectiile de educatie fizica cu
elevii claselor primare
(Continutul capitolului 4)
Pentru verificarea ipotezei de lucru a fost organizat experimentul
pedagogic de baza la care au participat 119 elevi din clasa aIV-a, vârsta 10-11
ani. Grupele unde au fost aplicate jocurile de miscare cu elemente din handbal
au fost numite grupe experimentale. Grupele, care au practicat lectiile de
educatie fizica conform mijloacelor traditionale, au fost numite grupe martor.
Aplicând în practica metodica bazata pe folosirea la lectiile de educatie
fizica a elementelor tehnice din handbal sub forma de joc, un interes deosebit l-a
prezentat evolutia parametrilor motrici a elevilor cuprinsi în experiment (tabelul
3.si 4).
Atât la baieti, cât si la fete au fost testati sapte indicatori de baza ce
reprezinta nivelul pregatirii fizice a elevilor claselor primare. Acestia au fost:
alergarea de viteza 30m, saritura în lungime de pe loc, aruncarea mingii de oina,
extensia trunchiului, ridicari de trunchi, aruncarea la tinta si alergarea de
rezistenta. Toate aceste probe de control au fost aplicate atât la începutul, cât si
la sfârsitul experimentului pedagogic de baza cu grupele experimentale si
martor, fete si baieti. În cele din urma rezultatele finale au fost comparate între
ele pentru a aprecia eficacitatea metodicii propuse în cadrul cercetarilor
efectuate
Testarea finala a elevilor ofera o imagine de ansamblu, care are la baza
date obiective ce fac posibila compararea acestora cu datele din testarea initiala,
pentru a observa dinamica indicatorilor motrici pe parcursul unui an scolar.
Nr
Dinamica indicilor motrici la fete, în clasele primare cuprinse în experimentul pedagogic (n=58)
Probe de E san- Testare ini tial a Testare final a
Tabelul 3.
crt
control
tion
X ± Em
S Cv
X ± Em
S Cv
t
P
Alergare de vitez a
E
%
%
<0,001
30m, s
S a ritur a în
lungime, cm
Aruncarea mingii
de oin a , m
Extensii trunchi
nr. rep.
Ridic a ri trunchi,
nr. rep.
Aruncare tint a
nr. reu site
Alergare
rezisten ta , s
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
±
±
±
±
±
±
±
±58,75
±51,46
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
±
±
±
±
±
±
±
±
±
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
<0,05
>0,05
Nr
Tabelul 4.
Dinamica indicilor motrici la b a ieti, în clasele primare cuprinse în experimentul pedagogic (n=61)
crt
Probe de
control
Es an
tion
Testare ini tial a Testare
X ± Em S Cv
X ±Em
final a
S Cv
t
P
Alergare de
viteza 30m s
S a ritur a în
lungime, cm
Aruncarea
mingii de oin a , m
E
M
E
M
E
M
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
<0,001
<0,05
<0,001
<0,001
<0,001
<0,001
Extensii trunchi,
E
%
%
<0,001
nr. rep.
Ridic a ri trunchi
M
E
%
%
%
%
<0,001
<0,001
nr. rep.
Aruncare tint a
M
E
%
%
%
%
<0,001
<0,001
nr. reu s ite
Alergare
rezisten ta , s
M
E
M
%
%
%
%
%
%
<0,01
<0,05
<0,05
Acestea mai pot fi comparate cu baremele din S.N.E. precum si cu "Potentialul
motric al elevilor din ciclul primar 1992", prin aceasta evidentiindu-se directia
de evolutie a potentialului motric al elevilor.
Aceste elemente sunt standarde de performanta finale ale ciclului primar si
ne ofera posibilitatea de a determina obiectiv efectele procesului didactic.
Din datele prelucrate statistic observam ca media aritmetica a fiecarei
grupe experiment este superioara mediei grupe martor la fiecare proba, cu toate
acestea colectivele prezinta în continuare o lipsa de omogenitate, datorita unei
dispersii foarte mari a performantelor obtinute.
Aceste date recoltate la finalul ciclului de învatamânt, sunt rezultate, care
se constituie în baza de informatii pentru efectuarea planului de învatamânt
corespunzator clasei a V-a. Mediile indicatorilor cercetati reflecta cu
obiectivitate activitatea profesorului, dar si argumenteaza acordarea
calificativelor la sfârsitul anului scolar. Profesorul se poate autoevalua pe baza
acestor date sau poate fi evaluat obiectiv de catre autoritatile competente. În
continuare am urmarit rezultatele însusirii elementelor si procedeelor tehnice din
jocul de handbal de catre elevii claselor primare în conformitate cu modelul de
joc prevazut în programa scolara pentru clasele primare (tabelul 5.).
Din analiza rezultatelor însusirii elementelor si procedeelor tehnice de
catre elevii claselor primare, rezulta, ca grupa experiment a obtinut la pasarea
mingii de pe loc rezultate superioare fata de grupa martor, concretizate prin
procentul mai mare de calificative "Foarte Bine" si "Bine". Eficacitatea lotului
experimental este mai mare la pasarea mingii din deplasare, care ne confirma ca
jocurile dinamice care se refera la pasarea mingii sunt mai eficiente decât
mijloacele traditionale. Driblingul pe loc este usor de învatat la acest nivel de
vârsta, astfel ca ambele esantioane au rezultate bune si foarte bune, dar putin
mai pronuntate la grupa experiment. Superioritatea evidenta a grupei experiment
este data de numarul mai mare de calificative "Foarte Bine" si "Bine", care ne
confirma ca în final a crescut capacitatea de coordonare verificata prin proba de
ocolire a jaloanelor în dribling.
Tabelul 5
Rezultatele însusirii elementelor si procedeelor tehnice din jocul de handbal
de catre elevii laselor experimentale ( %, n=119)
Nr
Pase
Dribling
Aruncari
crt Calificativ
De pe
loc
Din
deplasare
De pe
loc
Cu ocolirea
jaloanelor
De pe
loc
Din
deplasare
Foarte
bine
Bine
Suficient
E
M
E
M
E
M
E
Insuficient
M
Aruncarile de pe loc prezinta valori superioare ale grupei experiment în
comparatie cu grupa martor, iar numarul mai mare de procente la calificativul
insuficient la grupa martor se datoreaza miscarii gresite de aruncare. Mentionam
ca elevii au efectuat o miscare de tip împingere iar cerintele probei mentioneaza
ca aruncarea se efectueaza prin traseul maximal al bratului. Calificativele la
aruncari din deplasare au fost apreciate cu "Foarte Bine" si "Bine" la majoritatea
procedeelor, cu exceptie la aruncarea la poarta din saritura, datorita unei
dezvoltari insuficiente a musculaturii membrelor inferioare, care astfel nu
asigura un zbor suficient de lung pentru a permite efectuarea unei miscari
pregatitoare corecte ale bratului aruncator.
În concluzie afirmam ca grupa experiment a înregistrat rezultate
superioare fata de grupa martor la majoritatea probelor, diferentele sunt
semnificative în favoarea grupei experiment la probele care necesita manevrarea
mingii din deplasare. Acest lucru se datoreste mecanismului transferului pozitiv
al deprinderilor si priceperilor motrice prin folosirea jocurilor de miscare cu
elemente din handbal.
Astfel, rezultatele înregistrate justifica eficienta programei de folosire a
jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal în educatia fizica a copiilor
din ciclul primar, vârsta 10-11 ani. Acestea au influentat pozitiv toate
compartimentele de baza ale educatiei fizice cum sunt pregatirea fizica,
functionala, însusirea calitativa a deprinderilor si priceperilor motrice, fapt ce
confirma pe deplin ipoteza înaintata la începutul cercetarilor.
CONCLUZII
Cercetarea teoriei si practicii procesului de predare a educatiei fizice
la ciclul primar indica la faptul, ca în planul cadru de învatamânt se observa
lipsa unei conceptii bine conturate privind locul, rolul si continutul metodei de
învatare prin JOC pentru diferitele cicluri curriculare. Examinarea aspectelor
legate de folosirea jocurilor cu elemente din handbal în lectia de educatie fizica
a copiilor de 10-11 ani, ne demonstreaza ca acestea constitue un factor de
perfectionare a procesului didactic, contribuind la înzestrarea copilului cu
capacitati, cunostinte si atitudini în concordanta cu obiectivele educatiei fizice
scolare la aceasta vârsta.
Majoritatea specialistilor din educatia fizica (76%) participanti la
anchetare confirma, ca jocurile de miscare cu elemente tehnice din handbal
trebuie sa fie adecvate structurii dinamice si cinematice a exercitiilor de baza din
cadrul educatiei fizice la clasele primare, sa corespunda particularitatilor
comportamentale si motivationale ale elevilor. Respondentii considera ca
mijloacele propuse se încadreaza în tehnologia didactica de predare a educatiei
fizice, asigura rezolvarea cu succes a obiectivelor de baza a educatiei fizice la
elevii claselor primare.
Analiza rezultatelor experimentului prealabil a confirmat faptul ca,
atât grupele experiment cât si grupele martor, în ceea ce priveste nivelul
pregatirii motrice, dezvoltarii fizice si functionale se afla în marea majoritate a
cazurilor sub baremurile Sistemului National de Evaluare. Cele mai pronuntate
pierderi ale valorilor pregatirii motrice sunt înregistrate la alergarea de viteza
30m, saritua în lungime de pe loc, extensii de trunchi, ridicari de trunchi, toate
acestea reprezentând necesitatea optimizarii procesului de educatie fizica a
elevilor ciclului primar.
Analiza indicilor somatici în cadrul experimentului pedagogic de baza
ne-a confirmat ca majoritatea indicatorilor testati, atât la baieti cât si la fete, la
sfârsitul experimentului au înregistrat valori superioare, însa în marea majoritate
acestea au un caracter nesemnificativ din punct de vedere statistic (P>0,05).
Acest fapt se explica prin dezvoltarea fizica naturala a elevilor, nefiind
influentati decisiv de metodele si procedeele aplicate pe parcursul anului de
studii. Talia întregului lot a crescut semnificativ deoarece la aceasta vârsta copiii
sunt în stadiul de dezvoltare prin cresterea acesteia, fapt confirmat în literatura
de specialitate.
Analiza indicatorilor motrici în cadrul experimentului pedagogic,
confirma îndeplinirea obiectivelor educatiei fizice la elevii claselor a IV-a dar si
a modelului absolventului de ciclu primar. În urma aplicarii jocurilor de miscare
cu elemente tehnice din handbal în lectiile de educatie fizica cu cop 212c25c ii din ciclul
primar, la toti indicatorii cercetati s-au înregistrat cresteri semnificative
(P<0,05), fata de rezultatele elevilor din grupa martor, unde predarea lectiilor a
fost desfasurata cu mijloace traditionale. Mentionam la grupa experiment
dezvoltarea capacitatii de viteza, unde de la 6,81±0,53sec. la testarea initiala, s-a
ajuns la 5,97±0,30sec. la testarea fianla (P<0,001); forta exploziva a
musculaturii memebrelor inferioare la baieti prezinta o medie finala mai mare
cu 20cm fata de testarea initiala (P<0,001).
Indicatorii functionali testati la finele experimentului pedagogic
reflecta faptul ca la întreg esantionul, exceptie grupa martor fete, la frecventa
cardiaca s-au înregistrat valori semnificative mai mici comparativ cu datele
înregistrate la începutul experimentului (P<0,05); la grupele experiment acesti
indici fiind mai pronuntati. Îmbunatatirea indicilor functionali la finele
experimentului pedagogic indica la faptul ca întreg esantionul s-a adaptat pozitiv
la efort în cadrul lectiilor de educatie fizica.
În urma analizei rezultatelor pregatirii tehnice bazata pe însusirea
procedeelor din handbal la acest nivel de vârsta, se observa ca grupa experiment
prezinta rezultate superioare fata de grupa martor (numar mai mare de
calificative "Foarte Bine" si "Bine") datorita selectiei unor jocuri care
angreneaza întregul colectiv fata de mijooacele traditionale unde exersarea are
loc individual nefiind prezent caracterul de întrecere între elevi. Superioritatea
grupei experiment fata de grupa martor este evidenta în cazul pasarii mingii din
deplasare, conducerea mingii printre jaloane, aruncarea mingii din deplasare,
fapt lamurit prin efectul transferului pozitiv al deprinderilor si priceperilor
motrice în urma aplicarii jocurilor de miscare cu elemente din handbal.
Interesul elevilor pentru educatia fizica a crescut, astfel la finalul
anului de studii se observa reducerea semnificativa a numarului de absente
nemotivate la lectii în cazul grupului experiment (P<0,01) în cazul grupului
martor numarul absentelor nemotivate la fel s-a redus, însa într-o masura mai
mica comparativ cu grupa experimentala. De asemenea a crescut semnificativ
numarul de elevi înscrisi în cadrul cluburilor sportive doar în cazul grupului
experiment (P<0,001).
RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE
Metodica prezentata are ca scop utilizarea elementelor tehnice din jocul
de handbal sub forma de jocuri de miscare în lectiile de educatie fizica cu cop 212c25c iii
din ciclul primar, vârsta 10-11 ani.
Selectarea si elaborarea mijloacelor de actionarea este o conditie
fundamentala pentru ca profesorul sa poata modela clar continutul activitati
procesului instructiv-educativ. Astfel, importanta proiectarii si planificarii
procesului diactic provine logic din modelul respectiv. Precizarea temelor de
lectie este urmatorul pas. În functie de teme se vor stabili actiunile de baza din
lectie (mijloacele, metodele si procedeele didactice, formele de organizare a
exersarii, dinamica efortului, materialele necesare si celelalte masuri didactice),
care sunt impuse pentru organizarea si desfasurarea procesului didactic. Temele
de lectie vor avea un caracter concret delimitând obiectivele de instruire.
Obiectivele de instruire vor fi stabilite în functie de locul temei în lectie si în
sistemul de lectii. Pentru ca temele sa fie realizate trebuie alese sisteme de
actionare adecvate bazei materiale de care dispune scoala. Mijloacele alese
trebuie sa respecte curba efortului pentru lectia de educatie fizica.
În organizarea si conducerea lectiilor cu elemente tehnice din jocul de
handbal se va respecta structura acesteia pe parti, verigi, utilizând cu eficienta
durata lectiei; dar si dozarea rationala a efortului; lectiile vor avea un continut
bogat de mijloace; va fi asigurata dezvoltarea calitatilor motrice prin actionare
cu mijloace specifice si nespecifice; evaluarea obiectiva a rezultatelor obtinute
de elevi. Structura si continutul lectiilor de educatie fizica cu aplicarea jocurilor
de miscare cu elemente din handbal va reiesi din obiectivele fiecarei lectii în
parte. Continutul trebuie reprezentat prin jocuri de miscare din handbal, care
contin deprinderile motrice de baza si utilitar aplicative executate individual sau
pe grupe; jocuri cu elemente din handbal care accentueaza dominanta specifica
dezvoltarii uneia dintre calitatile motrice, care rezolva temele si obiectivele
tematice; testarea capacittii de executare a deprinderilor si priceperilor motrice.
Numarul mediu de jocuri utilizate este de cel mul 3-4 în cadrul unei lectii.
Activitatea practica a profesorului trebuie sa contina alegerea, descrierea,
dozarea si evaluarea sistemelor de actionare. Toti algoritmii trebuie alesi în
functie de criteriul eficientei, în concordanta cu obiectivele stabilite de
programele scolare, care în final vor înarma elevii cu un volum corespunzator
de cunostinte, priceperi si deprinderi motrice dar si cu calitati motrice dezvolate
corespunzator vârstei respective.
Rezultatele învestigatiilor stiintifice sunt reflectate în urmatoarele
publicatii stiintifice:
Roman C., Biro F., Feflea I. Opinii ale specialistilor privind O.S.I. în
jocurile sportive (handbal-baschet) rezultate din convorbiri sistematice si
chestionare. // Analele Universitatii din Oradea, Fascicola Educatie Fizica si
Sport. - Editura Universitatii din Oradea, - Oradea, 1999/2000. -P. 10-18.
Roman C., Biro F., Dragos P. Studiu privind dinamica parametrilor
somatici si motirici la selectia pentru formarea grupelor de începatori. //
Analele Universitatii din Oradea, Fascicola Educatie Fizica si Sport. -Editura
Universitatii din Oradea. - Oradea, 1999/2000. -P. 52-58.
Roman C. Interesul elevilor din clasa a IV-a fata de practicarea jocului de
handbal // Analele Universitatii din Oradea, Fascicola Educatie Fizica
si Sport - Editura Universitatii din Oradea.- Oradea, 2001. -P. 131-134.
Roman C. Opiniile specialistilor privind predarea handbalului în scoala. //
Materialele conferintei stiintifice internationale, Chisinau, în vol. ,,Probleme
actuale privind perfectionarea sistemului de învatamânt în domeniul culturii
fizice",Editia V; I.N.E.F.S. - Chisinau, 2001. -P. 109-111.
Roman C. Problematizarea - orientare metodologica moderna în educatia
fizica // Buletin stiintific, Conferinta internationala a F.E.F.S. din
Pitesti dedicata Aniversarii a 30 de ani de Învatamânt superior si Cercetare
stiintifica în Educatie fizica si sport, Partea a II-a. - Pitesti, 2001. -P. 51-54.
Roman C. Studiu privind potentialul motric al elevilor din clasa a IV-a la
evaluarea predictiva. // Analele Universitatii din Oradea, Fascicola Educatie
Fizica si Sport. - Editura Universitatii din Oradea. - Oradea, 2002. -P. 207-
Roman C. Modelul de joc la handbal pentru elevii din clasa a IV-a /
Revista de informare olimpica OLIYMPIA, nr. 3. - Brasov, 2002. -P. 123-
Roman C. Consideratii ale cadrelor didactice privind modalitatile de
aplicare a sistemului de evaluare la clasa a IV-a. // Vol. ,, Pentru o noua
calitate în activitatea de Educatie Fizica si Sportul de Performanta,
Universitatea Tehnica ,,Gh. Asachi". - Iasi, 2002. - P. 57-61.
Roman C. Aspecte privind învatarea handbalului prin joc. // Cultura fizica -
Probleme stiintifice în domeniul învatamântului si sportului", Materialele
conferintei stiintifice ale doctoranzilor, Editia a III-a, I.N.E.F.S.. - Chisinau,
2002. -P. 199-202.
10. Roman C. Aspecte ale potentialului motric al elevilor la sfârsitul ciclului
primar. //,,Probleme actuale privind perfectionarea sistemului de învatamânt
în domeniul culturii fizice", Materialele conferintei stiintifice internationale,
Editia VI, Volumul I. - Chisinau, 2003. -P. 226-232.
11. Roman C., Biro F., Dragos P. Observatii privind indicatorii somato-
fiziologici la copii de 10-11 ani. // Analele Universitatii din Oradea,
Fascicula Educatie fizica si sport, Congres International ,,Sanatate prin
miscare". -Editura Universitatii din Oradea. - Oradea, 2003, pag. 716-725.
12. Roman C. Dinamica indicatorilor motrici la copii de 10-11 ani. // Analele
Universitatii din Oradea, Fascicula Educatie fizica si sport, Congres
International ,,Sanatate prin miscare". -Editura Universitatii din Oradea,
Oradea, 2003. - P. 706-716.
13. Roman C. Analiza dezvoltarii somatice la elevii claselor a IV-a. // Cultura
fizica: Probleme stiintifice în domeniul Învatamântului si Sportului,
Materialele conferintei stiintifice ale doctoranzilor,Editia IV, I.N.E.F.S. -
Chisinau, 2004. -P. 374-378.
14. Roman C. Observatii privind dezvoltarea fortei la copii de 10-11 ani (clasa
a IV-a), provenite din utilizarea elementelor tehnice din jocul de handbal în
lectiile de educatie fizica. // Analele Universitatii din Oradea, Fascicola
Educatie fizica si sport. - Editura Universitatii din Oradea. - Oradea, 2004. -
P. 194-200.
15. Roman C., Biro F. Studiu privind eficienta elementelor tehnice din handbal
utilizate ca mijloace de lucru în cdrul orelor de educatie fizica la clasele
primare. // Simpozion international Educatie prin Sport. Facultatea de
Educatie fizica si sport. - Pitesti, 2004.
16. Roman C. Analiza dezvoltarii indicilor functionali la copii din ciclul
primar (10-11 ani) datorita folosirii elementelor tehnice din handbal în lectia
de educatie fizica. // Analele Universitatii din Oradea, Fascicola Educatie
fizica si sport. - Editura Universitatii din Oradea. - Oradea, 2004. -P. 200-
Roman C., Biro F. Jocuri pentru initiere în handbal. - Editura Universitatii
din Oradea. - Oradea, 2003. -188p.
работы «Эффективность применения подвижных игр с
достаточно эффективным для формирования двигательных умений и
морфо-функциональных и физических качеств
в следствие применения данной методики, значительно повысился уровень
SUMMARY
The thesis "The efficiency of using technical elements from handball
during the Physical Education lessons with primary school pupils" is a
theoretical and experimental approach of optimizating the learning process
during the Physical Education lessons with primary school pupils
Our studies demonstrated that the age of 10/11 years old is very
favourable to the learning of the motilic skills and abilities, and also to morpho-
functional and motric development of the pupils.
The practice demonstrated that using technical elements from sportive
games as dynamic games during the Physical Education lessons is a way to
optimize the content of Physical Education in school. As regarding all these we
had mentioned before, we realized and applied in practicing Physical Education
in school the methodology of using technical elements from handball during the
Physical Education lessons with primary school pupils.
The results of the basic pedagogic experiment have demonstrated that
aplying this methodology increased a lot the level of morpho-functional and
motric development, as well as the level of learning the motilic abilities and
skills from the handball game at the pupils from the experimental groups
comparatively with those from the other group. At the same time, inside the
experimental groups the number of the absences without leave at the Physical
Education lessons has diminished considerably and the number of pupils who
subscribed to the sportive clubs has increased, and this fact shows the pupils'
bigger interest both on the Physical Education in school and the handball game.
The results of this research can be used as practical recommendations during the
Physical Education lessons with primary school pupils, as well as in the analytic
syllabus for the future Physical Education teachers.
Key words: primary school, Physical Education lessons, physical
training, technical training, functional training, means of training, syllabus,
dynamic games, technical elements from handball.
|
