Alergarea de garduri
Scurt istoric
Probele de 100 si 110mg au aparut in Anglia in anul 1830 ca o similitudine a probei de 100y cu stinghii groase de lemn. In 1864, Oxford si Cambridge le-au trasnsformat in 120y (109,72m)-alergare cu 10 obstacole inalte de trei picioare si 6 inci (1,06m). In 1888, francezii au adaugat 28cm la distanta de 109,72m devenind 110mg. In 1896 s-a alergat proba doar cu 9 garduri. (se alerga cu saritura in ghemuit peste garduri). In 1895 s-a obtinut in tehnica probei revendicarea picioorului de remorca. Atletii erau descalificati daca ati 232h76c ngeau 3 garduri, regula fiind valabila pana in 1935. Alvin Kraenzlein (USA) a trecut pentru prima data gardurile cu 3 pasi in 1920 iar canadianul Earl Thomson a fost primul care a cizelat proba alergand sub 15 s. In 1935 a fost introdusa contragreutatea la baza gardului care a eliminat presiunea riscului de accidentari.
In 1926 prima femeie a alergat 80mg cu 0,76 cm inaltime. In 1932 a fost introdusa ca proba olimpica iar in 1934 a fost validat primul record mondial.
Cele
mai bune rezultate:
Primul rezultat
sub 13.00s: 12.93 Chi Cheng TPE 1970
Primul rezultat sub 12.50s:
12.48 Grazyna Rabsztyn POL 1978
Primul rezultat sub 12.30s:
12.29 Yordanka Donkova BUL 1986
Evolutia rezultatelor:
12.26s Yordanka Donkova 1986
12.25s Ginka Zagorcheva BUL 1987
12.21s Yordanka Donkova 1988
Recordul care a rezistat cel mai mult timp: 12.21s Donkova 1988 (12 ani)
De cel mai multe ori sub 12.40s: Donkova (13)
Superlative
Cele mai multe titluri olimpice: 2 (la 80m) Shirley de la Hunty AUS 1952/1956
Cele mai multe titluri mondiale: 3 Gail Devers USA 1993/1995/1999
Cea mai tanara/in varsta campioana olimpica/
mondiala: Maureen Caird AUS (la 80mg) 1968 (17ani), Gail Devers 1999
(33ani)
Primul record mondial oficial: 15.0 Forrest Smithson USA 1908
Primul rezultat sub 14.5s: 14.4 Earl Thomson CAN 1920
Primul rezultat sub 14 s: 13.7 Forrest Towns USA 1936
Primul rezultat sub 13.5s: 13.4 Jack Davis USA 1956
Primul rezultat sub 13 s: 12.93 Renaldo Nehemiah USA 1981
Evolutia rezultatelor:
12.92s Roger Kingdom USA 1989
12.91s Colin Jackson GBR 1993
Recordul care a rezistat cel mai mult timp: 15.0s Forrest Smithson 1908 (12 ani)
Superlative
Cele mai multe titluri olimpice: 2 Lee Calhoun USA 1956/60 & Roger Kingdom
1984/88
Cele mai multe titluri mondiale: 3 Greg Foster USA 1983/87/91 si Allen
Johnson 7/2001
Cel mai tanar /in varsta campion olimpic/mondial:Fred Kelly USA 1912
(20), Greg Foster 1991 (33).
Structura
mecanismului de baza pentru alergarea de garduri cuprinde:
1. startul si lansarea de la start;
2. pasul peste gard este compus din:
a)atacul gardului;
b)trecerea peste gard;
c)aterizarea dupa gard;
3. alergarea intre garduri;
4. finisul (sosirea).
Alergarea intre garduri este alergarea de viteza in care succesiunea pasilor este intrerupta dupa un numar precizat de cicluri, de un pas caracteristic numit pasul peste gard.
Probele sunt: 60mg, b, f, 80mg, f, 90mg, b, 100mg,f, 110mg, b, 300mg, b, f, 400mg f, b.
Rezultatul obtinut depinde de viteza de deplasare pe plat si viteza de trecere a gardului.
Factorii care determina performanta sunt:
- timpul de reactie la start;
- timpul accelerarii pana la primul gard;
- timpul de trecere peste garduri;
- timpul de parcurgere a celor 9 intervale dintre cele 10 garduri;
- timpul alergarii de la ultimul gard la linia de sosire.
Caracteristici ale tehnicii:
- pasul peste gard ca faza de zbor este mai lung decat pasul alergator obisnuit;
- cu cat viteza de alergare este mai mare, trecerea gardului si implicit faza totala de zbor se vor realiza mai eficient.
Cerintele probei:
- trecerea gardului sa fie realizat fara pierderea vitezei dobandite;
- faza de zbor peste gard sa se desfasoare intr-un timp cat mai scurt;
- corpul, bazinul atletului sa se ridice cat mai putin in faza de trecere peste gard, in raport cu nivelul normal din timpul alergarii pe plat;
- aterizarea dupa gard sa se efectueze intr-o pozitie favorabila reluarii alergarii de viteza.
Startul si lansarea de la start
Deosebiri fata de startul in alergarile pe plat sunt determinate de:
- aparitia in prima parte de accelerare (13,72m la barbati si 13m la femei) a primului gard si trecerea acestuia cat mai rapid;
- asigurarea unei aterizari dupa trecerea gardului care sa creeze conditii favorabile pentru alergare in ritm de 3 pasi.
Fata de aceste cerinte, gardistul la comanda 'gata' ridica bazinul mai mult peste nivelul umerilor, dupa ce in prealabil distanta dintre blocuri variaza in functie de lungimea pasilor pana la primul gard - de obicei sunt 8 pasi, dar sunt executati 7 pasi pentru atletii foarte inalti (de peste 1,88m) in cazul acesta, blocurile sunt aproapiate.
Lungimea pasilor 1 2 3 4 5 6 7 8 total
110m gard 1,15 1,35 1,50 1,65 1,80 1,90 1,80 11,70
(D.Alexandrescu).
110m gard. 1,05 1,35 1,40 1,50 1,65 1,75 1,70 11,05
(N.Bulancik).
110m gard.(0,70)(1,15)(1,30)(1,45)(1,60)(1,82)(1,95)(1,80)(11,77)
In ambele situatii se observa ca pasul dinaintea gardului este mai mic.
De la ultimul pas pana la gard raman 1,95 - 2,02m la baieti si 1,95m la fete.
In proba de 400m garduri distanta de la start pana la primul gard este de 45m parcursa de barbati in 19 - 21 pasi si 21 - 23 pasi fetele, iar intre garduri sunt 35m, distanta parcursa de barbati in 13-15 pasi, 17-19 pasi femeile.
Pasul peste gard
Cerinte:
- timpul de zbor sa fie scurt (minim) si depinde de inaltarea maxima a CGG printr-o traiectorie intinsa, dar si de viteza dobandita in fata gardului;
- aterizarea dupa gard sa se realizeze intr-o pozitie favorabila reluarii alergarii, adica aterizarea sa fie intr-o stare de echilibru general al corpului in raport cu traiectoria CGG.
Structura pasului peste gard:
Atacul gardului - prelungirea fazei de impulsie duce la:
- extensia segmentelor piciorului de desprindere, foarte energica;
- aplecarea trunchiului inainte in linia de trecere a gardului;
- avantarea piciorului de atac in linia de trecere a gardului;
- proiectia verticala pe sol a CGG in momentul terminarii fazei de impulsie cade inaintea suprafetei de sprijin;
- unghiul de impulsie este mai mare comparativ cu acela al pasului lansat de viteza, determinind o traiectorie inalta a CGG in faza de zbor;
-piciorul de atac, in faza de oscilatie anterioara, indoit din genunchi este concomitent cu ducerea bratului opus inainte-oblic-jos cu palma rasucita in afara;
- unghiul dintre coapse la terminarea fazei de impulsie = 120-130s;
- durata sprijnului pe piciorul de impulsie = 0,11 - 0,12s. la barbati si 0,12 - 0,13 la femei;
- distanta de la locul de bataie pana la gard este de 2,05m-2,25m la barbati si 1,95m - 2,05m la femei.
Trecerea peste gard - faza fara sprijin pe sol incepe imediat:
- dupa ce piciorul de impulsie s-a desprins de pe sol;
- cand calcaiul piciorului de atac atinge planul vertical al gardului deasupra stinghiei odata cu mana opusa iar trunchiul se afla in cea mai aplecata pozitie, piciorul ramas in urma manifesta o miscare accelerata de indoire a genunchiului la 90s si tragerea lui prin lateral - inainte - sus, printr-o miscare specifica de dezaxare din articulatia coxofemurala cu tendinta de a ajunge rapid piciorul de atac;
- piciorul de atac incepe actiunea de coborare, iar remorca isi continua drumul inainte cu gamba la 90s fata de coapsa si paralel cu solul depaseste planul frontal al trunchiului;
- bratul de pe partea atacului este indoit, in miscare normala de alergare;
- coborarea atacului are loc pe directia de sus-jos, aproape perpendicular pe sol.
3. Aterizarea
- atacul ajunge pe sol, pe pingea, intins din genunchi;
- remorca, dupa ce a trecut razant stinghia gardului, ajunge pe linia mediana a trunchiului, cu genunchiul orientat in sus atingand punctul cel mai inalt din traseul de zbor. Este propulsat inainte printr-o flexie puternica a coapsei pe bazin, intre gamba si coapsa fiind 90s;
- aterizarea se efectueaza la distanta de 1,25m la femei si 1,55m la barbati pentru piciorul de atac;
- piciorul de remorca ajunge la sol, impingand in sol pana cand unghiul dintre coapsa si gamba devine aproape 180s, trunchiul fiind proiectat inainte exact in prelungirea piciorului de remorca, devine picior de sprijin.
Alergarea intre garduri
Intre garduri, in proba de 60mg, 80mg, 90mg, 100mg si 110mg se efectueaza 3 pasi. Este eficient ca cei trei pasi sa fie ca infatisare cat mai aproape de infatisarea pasilor de alergare in probele de plat, astfel incat, daca am asculta un metronom, pasii sa se poata efectua in ritmul egal al metronomului, evitandu-se pe cat posibil sa se lungeasca prin a sari pe pasul doi (cel din mijloc) pentru a acoperi distanta.
Exemplu de timpi pentru o cursa de 8 garduri cu 8m intre garduri, inaltimea 0,76m:
5g = 6,5s intr-o cursa de 8g-12,6;
4g = 5,7-5,8s, de la un gard la altul timpul este bine sa fie de 0,9-1,1s.
Intr-o cursa de garduri trebuie sa stim ca accelerarea vitezei de alergare de la start nu se termina in distanta pana la primul gard, ci ea se continua in fiecare interval dintre garduri, crescand valoarea acceleratiei pana la terminarea cursei, existand doar o mica portiune din cursa inaintea sosirii, cand se produce decelerarea.
Sosirea
Sosirea reprezinta parcurgerea distantei de la ultimul gard si pana la linia de finis. Aplecarea trunchiului cu pieptul inainte pe linia de sosire se face pe ultimii doi pasi. Studiile au aratat ca viteza de la ultimul gard pana la sosire este 8,90m/s, iar la femei este de 8,50m/s fata de, respectiv, 8,25m/s.
In predarea alergarii de garduri este necesar insusirea corecta a pasului peste gard - atac si remorca - cu intervalul dintre garduri si o inaltime a lor adaptate la nivelul colectivului.
Trebuie respectata urmatoarea succesiune pentru insusirea exercitiilor fundamentale:
a. exercitii efectuate dupa momentul II al lectiei sau dupa partea de incalzire cu caracter permanent in lectie:
1. exercitii efectuate pe loc - fara gard:
- efectuarea pozitiei de trecere a gardului, sezand, apoi imitand lucrul de brate ca in alergarea de garduri;
- atac la perete;
- remorca cu sprijin inainte;
- atac la perete doar peste stinghia de gard;
- remorca cu sprijin inainte, peste stinghia de gard.
2. Exercitii efectuate in deplasare - fara gard.
- din mers imitarea atacului, imitarea remorcai;
- din joc de glezna aceeasi imitare.
3. Exercitii pentru insusirea mecanismului de baza:
- din mers, atac pe mijlocul gardului, harsaind cu coapsa stinghia si asezand atacul in fata gardului la baza lui;
- din mers, remorca pe mijlocul gardului;
- din mers, joc de glezna, alergare usoara-atac pe marginea gardului;
- din mers, joc de glezna, alergare usoara-remorca pe marginea gardului;
- din mers, joc de glezna, alergare usoara-atac-remorca pe mijlocul gardului la 0, 76m inaltime pentru fete si la 91,4cm pentru baieti;
- treceri peste garduri cu 5 pasi de alergare intre garduri cu distanta mai mare decat la concurs;
- treceri globale peste garduri cu start din picioare;
- 2 garduri 5 pasi cu viteza maxima;
- 2 garduri 3 pasi cu viteza maxima, distanta de concurs;
- se executa repetari pe 3,4,5,6 garduri cu ritm de 5 pasi si de 3 pasi cu distante diferite;
- repetari peste 1-5 garduri cu start de jos.
Exercitii suplimentare:
- treceri peste un gard si mai multe, marind distanta intre ele;
- treceri peste 6-10 garduri asezate la 11 urme de talpi intre ele;
-treceri peste 4-6 garduri asezate la 21-28 urme intre ele.
In programa scolara actuala, gardurile se predau la optiunea profesorului si elevului.
|
