Cercetarea stintifica antrenament sportiv
METODOLOGIA CERCETARII
3.1 PROBLEMATICA SI IPOTEZELE LUCRARII: SOCIALIZARE,
INITIERE, PREGATIRE SI EVALUARE
Problematica cercetarii stiintifice in antrenamentul sportiv este unul din aspectele esentiale in obtinerea performantei sportive. O abordare stiintifica, solida a procesului de instruire in sportul de performanta in general si in jocul de baschet in special, trebuie sa constituie un obiectiv principal pentru oricare antrenor.Spun aceasta deoarece, exista din pacate in Romania multi antrenori care folosesc metode invechite, empirice, abordand antrenamentul sportiv " dupa ureche". Acesta este cu siguranta unul din motivele pentru care baschetul romanesc este modest reprezentat in competitiile internationale nu numai la nivel de seniori ci si la juniori.Dintr un alt punct de vedere, jocul de baschet se afla intr un continuu proces de dezvoltare si dinamizare, atat pe plan tehnic cat si tactic, ceea ce presupune eforturi suplimentare din partea jucatorilor si antrenorilor pentru o continua si perseverenta informare cu noutatile care apar in domeniu.
Este necesar desigur
reproiectarea unei strategii la nivel
national cu privire la popularizarea si
practicarea jocului de baschet in
Pornind de la aceste considerente, doresc ca prin activitatea pe care o desfasor in cadrul asociatiei si implicit prin aceasta lucrare, sa aduc o mica contributie la popularizarea jocului de baschet in Fagaras si localitati limitrofe, la initierea celor mici in tainele jocului de baschet, la procesul de pregatire a copiilor si juniorilor si trecerea acestora din urma spre performanta., la rezolvarea unor probleme de socializare la copii si tineri, la cresterea prestigiului baschetului romanesc.
Problematica lucrarii vizeaza in principal urmatoarele aspecte:
- alegerea temei si rolul baschetului in domeniul educatiei fizice si sportului
- istoria si evolutia baschetului intern si international;
- infiintarea, organizarea si activitatea unei organizatii sportive de performanta la Fagaras
- nivelul de abordare a educatiei si pregatirii copiilor incepatori in literatura
de specialitate;
- observarea lectiilor de antrenament cu copii incepatori la sectii de baschet ale unor cluburi cu traditie in baschetul romanesc: C.S.S Sibiu (antrenor prof.Georgeta Martinescu), C.S.U.Brasov (antrenor prof.Gheorghe Rosu) sau B.C.Galactica Brasov (antrenor ing.Magdolna Jerebie); s-au intocmit rapoarte de observatie la fata locului (vezi Anexa nr.10);
- analiza parametrilor modelului de joc, pregatire si evaluare in conformitate cu orientarile F.R.Baschet;
- selectionarea structurilor cu cea mai mare eficienta in realizarea obiectivelor privind initierea in jocul de baschet, dezvoltarea calitatilor fizice (indeosebi indemanarea,viteza si mobilitatea) si de pregatire tehnica la acest nivel de varsta;
- centralizarea datelor si interpretarea lor
- formularea concluziilor lucrarii.
Ipotezele lucrarii (experimentului)
Prima ipoteza formulata este in stransa legatura cu unul din obiectivele urmarite la A.C.S. Sportic Pro Baschet: atragerea unui numar cat mai mare de copii pentru practicarea baschetului, promovarea baschetului in randul copiilor mentinerea si socializarea lor prin jocul de baschet.
Ipoteza formulata este urmatoarea: poate fi jocul de baschet un mijloc eficient de socializare a copiilor la aceasta varsta?
2. A doua ipoteza formulata se refera la modalitatile de pregatire de specialitate a copiilor incepatori la A.C.S Sportic Pro Baschet. Daca sistemele de actionare utilizate in pregatire sunt concordante cu particularitatile de varsta ale copiilor de 9-10 ani atunci progresul realizat in planul imbunatatirii indicilor motrici, fizici si tehnico-tactici ai acestora este cel scontat.
3. A treia ipoteza formulata: daca planul de pregatire anual, intocmit si efectuat cu grupa de incepatori, reprezinta garantia unei dezvoltari armonioase a organismului si incadrarea in indici functionali normali pentru acesti copii.
3.2 CONDITIILE DE DESFASURARE A EXPERIMENTULUI, SUBIECTII, LOCUL SI DURATA
Am realizat prezentul experiment in perioada 01.10. 2008-20.06 2009.
Subiectii cuprinsi in experiment sunt componenti ai grupei de babybaschet-baieti ai A.C.S.Sportic Pro Baschet Fagaras.
Grupa supusa experimentului este compusa dintr-un numar de 15 sportivi nascuti in anii 1999 si 2000 si a fost alcatuita in urma unei selectii primare din elevi provenind de la scolile generale din Municipiul Fagaras. Sportivii din aceasta grupa constituie categoria babybaschet (minibaschet II) sau incepatori II si practica jocul de baschet de opt luni. Sunt categoria cea mai mica si, alaturi de sportivii de la minibaschet I din pacate, nu beneficiaza de un program de jocuri oficiale corespunzator pe parcursul unui an competitional asemenea juniorilor.
Desigur din acest punct de vedere, F.R.Baschet este cea chemata sa reglementeze un program competitional care sa dea posibilitatea unui numar mult mai mare de jocuri oficiale pentru acesti sportivi intr-un an competitional.
Actualmente sportivii (sportivele) componenti ai grupelor de minibaschet I si II din intreaga tara, sunt angajati intr-o competitie oficiala sub patronajul F.R. Baschet doar o singura data pe an, cu prilejul Campionatului National de Minibaschet care se desfasoara in lunile iunie-iulie ale fiecarui an.Ori dupa parerea mea dar si a altor antrenori, sunt mult prea putine jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet intr-un an competitional!
Profesorii si antrenorii care sunt implicati la acest nivel in pregatirea celor mai mici baschetbalisti fac totusi eforturi, alaturi de diferiti sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competitii pe plan intern dar si sa participe la astfel de manifestari la nivel international.
Un alt aspect al fi acela al desfasurarii Campionatului National de Minibaschet pe terenuri in aer liber ceea ce constiuie un impediment major din mai multe puncte de vedere (suprafata de joc este dura- bitum, conditii atmosferice pot fi nefavorabile -foarte cald sau foarte rece, vant, ploaie etc.) astpfel ca suntem singura tara din Europa si poate din lume in care Campionatul National de Minibaschet se desfasoara in acest mod.
Revenind la conditiile de pregatire de care dispun personal cu grupa supusa experimentului , tin sa mentionez ca aceste conditii nu au fost dintre cele mai bune dealtfel, Municipiul Fagaras este vitregit din acest punct de vedere datorita lipsei de sali de sport si baze de pregatire in aer liber!
Lectiile de antrenament cu grupa de babybaschet s-au desfasurat la sala de sport a Scolii Generale nr.5 din Municipiul Fagaras in care conditiile sunt mediocre (ex. terenul are dimensiuni mici sub limita minima admisa de regulament, microclimat inadecvat-foarte rece iarna si foarte cald vara etc).
Materialele si echipamemtele utilizate in pregatire au fost corespunzatoare atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Materialele apartin in exlusivitate A.C.S Sportic Pro Baschet Fagaras iar echipamentele scolii.
Incepand cu luna aprilie a.c am desfasurat o parte din lectiile de antrenament si in aer liber, cand conditiile atmosferice au facut posibil acest lucru, pentru a-i obisnui pe sportivi cu jocul in aer liber, conditii asemanatoare cu cele de la Campionatul National de Minibachet - iunie-iulie 2009.
Evaluarile pe plan motric si tehnico-tactic la care sportivii din grupa experimentala au fost supusi s-au desfasurat in sala, cu exceptia probei de rezistenta 600m care a avut loc pe stadionul Municipal din Fagaras.
Evaluarile pe plan fiziologic au avut loc in sala (testul Ruffier) sau la Policlinica Spitalului Municipal ( testul Brouha si spirometrie) cu concursul cadrelor medicale din aceasta unitate.
3.3 METODE DE CERCETARE SI TEHNICILE FOLOSITE
Metoda este definita ca modalitatea de obtinere a unor rezultate in cunoastere si in practica. Termenul provine din greaca veche, "methodos" insemnand cale de cunoastere, drum si indica totalitatea demersurilor prin care omul in general, reuseste sa cunoasca un anumit fenomen, sa produca un obiect sau sa provoace constient modificari in realitatea materiala obiectiva. Metoda face parte integranta din stiinta, fiind latura cea mai activa a acesteia, o modalitate de a dobandi cunostiintele stiintifice.
Metodele de cercetare pe care le-am folosit in cadrul acestui experiment sunt urmatoarele:
1. Metoda observatiei - face parte din metodele particulare de cercetare iar in domeniul sportiv, principalul subiect in observatie este "omul in miscare".
In raport cu natura celor observate, observatia in acest experiment se axeaza cu precadere pe
a) Indicatori cantitativi si calitativi
Dintre indicatorii cantitativi, am folosit in experiment urmatoarele tipuri de indici:
- indici somatici si de antropometrie: inaltime corporala si greutate corporala, anvergura membre superioare, marime picior
- indicatori de manifestare ai calitatilor motrice: viteza, mobilitate coxo-femurala, rezistenta, forta abdomen, forta spate;
Si indicatorii calitativi sunt prezenti in experiment, prin aprecierea adecvata a unor actiuni in chiar momentul producerii lor si se bazeaza desigur pe experienta mea si aprecierea obiectiva din partea mea a executiei sportivilor in probele specifice tehnico-tactice (traseele complexe de procedee tehnice in atac si aparare).
b) Fenomene biologice
In observarea lor s-a urmarit in special adaptarea organismului copiilor la efort prin inregistrarea indicatorilor fiziologici:
- capacitate de efort a aparatului cardio vascular ( proba Ruffier);
- capacitate aeroba de efort sau proba costului cardiac (proba Brouha-bicicleta ergometrica);
- capacitatea vitala sau respiratorie (spirometrie).
Proba Ruffier
Este utilizata la sportivi pentru aprecierea capacitatii de efort a aparatului cardio-vascular.
Descrierea probei: subiectul executa 30 de genoflexiuni in maxim 60 de secunde dupa ce a fost luat pulsul in stare de repaus.Se inregistreaza valoarea pulsului in primele 15 secunde dupa terminarea efortului si pulsul dupa un interval de 45-60 de secunde dupa efort.Se calculeaza indicele Ruffier cu formula:
Ir= [﴾Pr+P1+P2﴿-200]/10 in care:
Pr= pulsul luat cin stare de repaus;
P1=pulsul luat dupa efort (15 secunde);
P2=pulsul luat dupa 45-60 de secunde.
Interpretare:
Indicele Ruffier < 0 - foarte bine (capacitate de efort exceptionala);
- ״ - 0 - 5 - bine (capacitate de adaptare la efort buna);
- ״ - 5 - 10 - mediocre (capacitate de adaptare la efort slaba);
- ״ - 10 -15 - satisfacator (de adaptare la efort foarte slaba);
- ״ - >15 - nesatisfacator ( capacitate de efort incompatibila
Proba Brouha
Este utilizata pentru aprecierea la sportivi a capacitatii aerobe la efort.
Descrierea probei: subiectul pedaleaza la bicicleta ergometrica asfel incat sa mentina o viteza de aproximativ 20km/h pe durata a 4 minute (cand se considera ca a fost realizat un efort maximal). Intensitatea efortului a fost fixata la 100W/s la bicicleta ergometrica.
Se inregistreaza valorile pulsului la intervale regulate dupa terminarea efortului, timp in care subiectul sta linistit in pozitie sezand.:
P1= pulsul luat in intervalul de la 30 de secunde la 1minut dupa terminarea efortului;
P2= pulsul luat in intervalul de la 1minut si 30 de secunde la 2 minute dupa terminarea efortului
P3= pulsul luat in intervalul de la 2 minute si 30 de secunde la 3 minute dupa terminarea efortului.
Se determina de asemenea consumul maxim de oxigen - VO2max(din tabel) care reprezinta capacitatea plamanilor, inimii si sangelui de a oferi oxigen muschilor angrenati in efort, respectiv abilitatea muschilor de a prelua si utiliza oxigenul oferit.
Interpretare
- curbe normale, daca P1 - P3 > 10 batai/minut;
- curbe de nerecuperare, daca P1 - P3 < 10 batai/minut si P3 ≥ 90 de batai/minut;
- curbe inverse de revenire, daca P3 > 90 de batai/minut si P3> P2.
Proba masurarii capacitatii vitale (spirometrie)
Este utilizata pentru aprecierea la sportivi a capacitatii vitale. Capacitatea vitala sau capacitatea respiratorie reprezinta insumarea a 3 capacitati de aer(volume de aer) si anume:
1.Volumul respirator curent (VRC) - volumul de aer inspirat si expirat in mod nomal;
2. Volumul inspirator de rezerva - volumul de aer care poate fi inspirat in plus de cel curent;
3. Volumul respirator de rezerva - volumul de aer care poate fi expirat in plus de cel curent.
Descrierea probei: subiectului i se masoara greutatea corporala si inaltimea, date preliminare care constituie un punct de plecare in determinarea capacitatii respiratorii.
Subiectul inspira un volum de aer maxim posibil si expira fortat intr-un aparat numit spirometru.Se obtine pentru fiecare subiect un anumit volum de aer/secunda - capacitatea respiratorie (in %) raportata la capacitatea standard (100%).
Rezultatul probei pentru fiecare din cei 15 subiecti ai grupei ( parametrii, volume masurate, volume standard si interpretarea) sunt redati in fisele personale ( vezi Anexa 12).
c) Fenomene de tip sociologic
In observarea lor s-a urmarit actiunile subiectilor individuale si colective cat si relatiile lor in interiorul gruparii sportive.
Gruparea sportiva reprezinta un grup social care presupune existenta a doi sau mai multi oameni care impart intre ei sentimente de unitate si sunt inmanunchiati in modele relativ stabile de interactiune.
Socializarea poate fi definita ca un proces prin care individul este orientat in a-si dezvolta comportamentul actual in concordanta cu asteptarile si standardele grupului din care face parte (J.L.Child 1954).
Dupa perioadele si continutul procesului poate fi vorba de socializarea primara si secundara. Socializarea primara presupune cunoasterea, invatarea si adaptarea primelor norme, reguli de comportament ca si primelor norme, reguli de comportament ca si primelor forme de activitate cu care copilul fac fata unor trebuinte primare. Dupa opinia multor sociologi, psihologi si antropologi, aceasta prima forma de socializare incepe si se realizeaza la cota dominanta in cadrul familiei ca grup primar dar si in afara ei, in grupuri de joaca, grupuri care formeaza clasa in unitatile de invatamant sau grupuri in care copii practica activitati sportive. Un astfel de grup este cel constituit din copiii componenti ai formatiei de babybaschet de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Fagaras, grup supus testului sociometric pentru a da raspuns ipotezei cu numarul 2 formulate.
2. Metoda sociometrica
Cercetatorii din domeniul sportului manifesta un interes deosebit fata de relatiile interindividuale si a raporturilor dintre componentii unei anumite colectivitati de lucru.
Cercetatrea unor aspecte ale structurii si dinamicii grupurilor de lucru din domeniul activitatilor sportive (clase de elevi, echipe de sportivi, cupluri de sportivi etc.), primeste prin testul sociometric posibilitatea de dezvaluire a relatiilor din domeniul acestor grupuri, a acelor relatii care nu pot fi appreciate prin alte metode.
Testul sociometric a fost propus in anul 1934 de psohosociologul american de origine romana, Jacob Lewi Moreno.
Am urmarit prin aplicarea testului sociometric, relatiile interindividuale si raporturile care se stabilesc intre copiii grupului si in ce masura copiii practicanti ai jocului de baschet socializeaza intre ei realizand o coeziune corepunzatoare la nivelul grupului care sa asigure un mediu bun pentru pregatire.Tratarea sociometrica a grupului in general, poate evidentia:
1. Statusurile individuale - reprezinta pretuirea colectiva de care se bucura detinatorul unei pozitii in grup;
2. Dispozitiile in grup
3. Calitatea de a fi popular sau marginal;
4. Gradul de coeziune si coerenta a grupului;
5. Liderul sociometric al grupului;
6. Asteptari cu privire la relatiile din cadrul grupului.
Pornind de la constatarea ca in grupurile de sportivi in care exista relatii pozitive (simpatie, prietenie, colaborare, ajutor reciproc etc.) activitatea desfasurata este mai eficienta, testul sociometric isi propune sa stidieze aceste relatii preferentiale, tocmai in vederea stabilirii nivelului de coeziune al grupului si al elementelor de ordin psiho-sociologic care o determina.
Testul sociometric este un instrument care masoara
a) Atractiile
b) Respingerile(-);
c) Indiferentele
In funtie de acestea, relatiile dintre membrii grupului in general si a grupului constituit din copii din grupa babybaschet in special, pot fi:
a) Reciproce (+,+
- atractii reciproce(+,+);
- respingeri reciproce(-,-);
b) Unilaterale (+,- ; +;0 ; -,0);
c) Neutre (0,0).
Principalii indicatori ai testului sociometric sunt:
a) Indicele de statut social (Iss) - exprima gradul de acceptare al unui copil din grup in cadrul grupului.Se calculeaza astfel:
N(A) ∑ A
Iss = --- = --- Iss є [ 0,1 ] N-1 N-1
N(A) - numarul subiectilor care il aleg pe A;
N - numarul total al subiectilor.
b) Indicele de statut preferential a lui A (Isp) - exprima modul in care se clasifica subiectii in cadrul unui grup (in functie de felul in care sunt acceptati sau respinsi).Se calculeaza astfel:
∑A-∑R
Isp = --- Isp є [ -1,1 ]
N-1
A - numarul alegerilor exprimate pentru A;
R - numarul respingerilor exprimate fata de A;
N - numarul total de membrii
Referitor la gradul de coeziune si coerenta a grupului trebuie calculati coeficientul de coeziune si indicele de coeziune al grupului.Acestia sunt:
c) Coeficientul de coeziune al grupului - se calculeaza astfel:
2x∑Ar
Cc = --- Cc є [ 0, 1 ]
N(N-1)
Ar - numarul de alegeri reciproce
N - numarul total de membrii.
d) Indicele de coeziune al grupului;
2x(∑Ar-∑Rr)
Ic = ------ Ic є [-1,1 ]
N(N-1)
3. Metoda statistico-matematica
Utilizarea metodei matematice este legata de studiul cantitativ al lucrurilor si fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. Matematica conduce si la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor datorate relatiilor stranse care exista intre variatiile cantitative si calitative ale acestor fenomene
Utilizarea matematicii in stiinta activitatilor corporale incepe prin aspectul ilustrativ, utilizarea diferitelor formule matematice si a graficelor, continua apoi prin tehnici matematici ale cercetarii cum sunt :
- prelucrarea statistica
- construirea modelelor;
- utilizarea calculatoarelor.
Statistica - ramura a matematicii, devenita ea insasi stiinta si metoda s-a dezvoltat in mod deosebit din necesitatea stiintelor sociale de a explica anumite fenomene.
Ca metoda, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masa, conexiuni si corelatii asupra unor esantioane ca si anticiparea evolutiei unor parametrii ai acestora. Ca o metoda de prelucrare si interpretare a datelor recoltate in cercetare, statistica s-a impus in ultimele decenii si a capatat un rol important in cercetare.
Indicatorii statistico-matematici uzuali in analiza datelor obtinute prin masurare pot fi grupati in 2 categorii
A. Parametrii tendintei centrale
Datele colectate de la diferite colective (grupe) in general, permit unele aprecieri privind valoarea acestora si frecventa cu care apar.Caracterizarea colectivului (grupei) se face din datele obiective obtinute prin masurari si care reprezinta valori a unor indicatori calculati. Indicatorii (parametrii) tendintei centrale utilizati in acest scop sunt urmatorii:
a) Modulul;
b) Mediana;
c) Media aritmetica.
Modulul (Mo) - reprezinta valoarea cu frecventa cea mai mare si din acest punct de vedere, un colectiv e bine caracterizat de o valoare care apare de mai multe ori.
Mediana (Me) - reprezinta valoarea care imparte in doua jumatati egale sirul de date recoltate prin masurare. Se calculeaza cu formula
n+1
Me = -- in care: n - numarul de subiecti
2
Media aritmetica ( X) - reprezinta indicatorul statisic cel mai des utilizat in interpretarea datelor recoltate, oferind cea mai precisa masura a tendintei centrale. Se calculeaza cu formula
∑ X X - valorile individuale;
X= --- in care:
n n - numarul de subiecti.
B. Parametrii dispersiei
Ofera posibilitatea cunoasterii gradului de dispersie a datelor recoltate si de valorificare a mediei aritmetice. Indicatorii principali ai dispersiei sunt urmatorii
a) Amplitudinea;
b) Abaterea medie;
c) Abaterea standard;
d) Coeficientul de variabilitate.
Amplitudinea (W) - reprezinta gradul de omogenitate al datelor recoltate respectiv a colectivului; astfel colectivul cu amplitudinea cea mai mica este mai omogen datele fiind mai grupate. Se calculeaza cu formula
W=Xmax - Xmin in care:
Xmax - valoarea cea mai mare;
Xmin - valoarea cea mai mica.
Abaterea medie (Am) - reprezinta abaterea valorilor individuale de la valoarea centrala si se calculeaza cu formula:
∑(X1 - X) X1 - valorile individuale
Am= ----- in care: X - media arithmetica;
n n - numarul de subiecti.
Abaterea standard (S) - reprezinta indicatorul dispersiei si se calculeaza cu formula:
∑(X1 - X)²
S= ± √ -----
n-1
Coeficientul de variabilitate (CV) - reprezinta masura gradului de omogenitate a colectivului si se calculeaza cu formula:
S x 100
CV= ---- in care: S - abaterea standard;
X X - media aritmetica.
Pentru interpretare, statistica recomanda urmatoarele trepte:
a) 0 - 10% - omogenitate mare;
b) 10 - 20% - omogenitate medie;
c) > 20% - omogenitate mica.
Am aplicat aceasta metoda pentru analiza datelor obtinute prin masurare la probele de control si anume, la proba de alergare de viteza pe distanta de 20 metri si proba de conducere a mingii de baschet cu mana indemanatica pe distanta de 25 metri.
4. Metoda experimentului
Experimentul presupune o stare activa a subiectilor si implica o activitate metodica orientata spre scopul précis de verificare a ipotezei formulate.
Experimentul poate fi definit ca fiind, o producere (modificare) intentionata a fenomenului cu scopul de a-l studia in conditii mai favorabile.
Am ales experimentul de verificare (confirmare) al carui scop este verificarea de ipoteze formulate.
Etapele experimentului au fost urmatoarele:
a. Stabilirea temei, a problemei experimentale;
b Alegerea variabilelor in functie de ipotezele formulate;
c. Stabilirea situatiei experimentale
d. Stabilirea subiectilor in grupele experimentale si de control;
e. Manipularea si masurarea variabilelor
Evaluarea:
- initiala
- intermediara
- finala
f. Centralizarea si prelucrarea datelor experimentale
g. Analiza si interpretarea rezultatelor.
h. Redactarea raportului de cercetare.
3.4 PROBE DE CONTROL SI TESTE UTILIZATE
Pentru indeplinirea obiectivelor experimentului si pentru a avea posibilitatea verificarii ipotezelor experimentului am utilizat urmatoarele probe de control si teste:
A.Probe motrice generale recomandate de F.R.Baschet:
1. Viteza - alergare pe distanta de 20 metri cu start din picioare.S-a executat pe o distanta marcata corespunzator, cu plecare individual.Cronometrarea s-a realizat de la prima miscare a subiectului si pana la trecerea liniei de sosire. Fiecare subiect al esantionului (grupei) a executat aceasta proba de 2 ori, inregistrandu se cel mai bun rezultat(in secunde, zecimi si sutimi de secunda).
2. Saritura in lungime de pe loc - subiectul se afla in spatele unei linii trasate pe sol si executa desprinderea de pe 2 picioare si aterizare cat mai departe de locul desprinderii, cu aterizare pe 2 picioare. Se masoara distanta dintre linia trasata pe sol si calcaiul piciorului din spate. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, inregistrandu-se cel mai bun rezultat.
3. Evaluarea fortei abdominale prin ridicarea trunchiului din culcat dorsal - subiectul din culcat dorsal cu mainile la ceafa, genunchii indoiti la 90°, sustinute la nivelul gleznelor de un coechipier, executa ridicarea trunchiului la 90° si revenire cu umerii in contact cu solul. S-au inregistrat numarul de executii corecte in 30 de secunde.
4. Evaluarea fortei spatelui prin ridicarea trunchiului din culcat facial
- subiectul din culcat facial cu mainile la ceafa, cu capul in dreptul unei banci de gimnastica, cu picioarele sustinute la nivelul gleznelor de catre un coechipier, executa ridicarea trunchiului de pe sol pana ce barbia ajunge in dreptul partii superioare a bancii de gimnastica. S-au inregistrat numarul de executii corecte.
5. Mobilitate coxo-femurala - subiectul sta in picioare pe o banca inalta de 50 cm, cu varfurile picioarelor pe marginea acesteia.O rigla gradata din centimetru in centimetru se fixeaza cu gradatia 50 la nivelul suprafetei bancii, cu gradatiile mici in sus si cele mari in jos. Executantul indoaie trunchiul inainte si cu varful degetelor incearca sa depaseasca in jos pe rigla gradatia 50 a acesteia. Pozitia finala se mentine 3 secunde, un timp suficient pentru citirea gradatiei pana la care s-a ajuns cu varful degetelor. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, inregistrandu-se cel mai bun rezultat.
6. Alergare de rezistenta - alergare pe distanta de 600 metri. S-a executat colectiv, cei 15 sportivi ai grupei fiind impartiti in 3 grupe a cate 5 sportivi cronometrandu-se timpul fiecaruia.
Toate probele motrice generale s-au executat in sala exceptand alergarea de rezistenta care s-a executat pe stadionul Municipal din Fagaras.
Probele motrice generale au foat executate de 3 ori - initial, intermediar si final.
B.Probe de control din 2 procedee tehnice invatate
1. Proba de conducere a mingii de baschet cu mana indemanatica pe distanta de 20 metri - a fost executata in sala de pregatire pe un traseu masurat corespunzator cu plecare individual. Masurarea timpului necesar parcurgerii distantei de 20 de metri pana la un jalon, cu ocolirea acestuia si revenire in dribling la linia de plecare s-a efectuat din momentul miscarii sportivului.
Fiecare subiect al grupei a executat aceasta proba de 2 ori, inregistrandu-se cel mai bun rezultat (in secunde si zecimi de secunda
2. Proba de aruncare la cos din dribling cu mana indemanatica - a fost executata individual in sala de antrenament; fiecare sportiv a executat cate 10 aruncari din dribling cu plecare de la linia de centru a terenului lateral dreapta (respectiv stanga) cu finalizare din unghi de 45° dreapta (respectiv stanga).
Doresc sa mentionez ca la aceste doua probe s-au executat doar doua evaluari, evaluarea initiala avand loc la mijlocul perioadei de pregatire (21.02.2009), fiind necesara insusirea corecta a procedeului de catre sportivi iar evaluarea finala in data de 25.04.2009.
C.Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet:
1. Traseu complex de procedee tehnice in atac
Descriere: pe ½ de teren, paralel cu linia de centru sunt asezate 7 jaloane cu o distanta de 2 metri intre ele. Primul si ultimul jalon se afla la o distanta de 1,5 metri de liniile laterale.
Jucatorul cu minge porneste din afara terenului executa: autolansarea mingii cu doua maini de la piept 3-4 m, prinderea mingii - oprire intr-un timp - pozitia triplei amenintari - pivotare 360° prin pasire (cu sectoare de 90°) cu protectia mingii - autolansarea mingii 3-4 m - prinderea mingii - oprire intr-un timp - pozitia triplei amenintari - pivotare 360° cu protectia mingii, dribling printre jaloane, ocolind primul jalon prin partea dreapta. Dupa ocolirea ultimului jalon, dribling - aruncare la cos din dribling cu mana dreapta de deasupra capului - recuperare - dribling pana la coltul opus al terenului - oprire - pivotare 90° - reluarea executiei pe partea opusa cu finalizare prin aruncare la cos din dribling cu mana stanga.
Diagrama nr.1
2. Traseu complex de procedee tehnice de aparare
Descriere: pe ½ din teren, de la linia de fund jucatorul executa: sprint pana la linia de centru - retragere in alergare cu spatele pana la linia de fund - sprint pana la linia de centru - retragere prin deplasare laterala in pozitie fundamentala cu 3 pasi adaugati dreapta - stanga.
Diagrama nr.2
3. Aruncari libere
S-au executat cate 5 aruncari libere. Nu s-a apreciat numarul de aruncari marcate ci doar tehnica de executie.
4. Joc 1x1 - cu plecare din pozitia triplei amenintari (mingea va fi primita de la aparator) si depasire cu pasire incrucisata. S-a apreciat tehnica de executie a depasirii. Fiecare sportiv a executat 3-5 actiuni de atac-aparare.
Modaliatea de aprecere pentru probele specifice tehnico-tactice conform recomandarilor F.R.Baschet, au fost urmatoarele :
Traseu complex de procedee tehnice de atac
S-au urmarit urmatoarele aspecte
- autolansarea mingii cu doua miini de la piept - impingere simetrica;
- oprirea intr-un timp echilibrata, fara abatere de pasi si fara pasire spre inainte pentru echilibrare;
- pozitia triplei amenintari corecta - in pozitie fundamentala cu mingea tinuta in priza simetrica
- pivotare in pozitie fundamentala cu protectia mingii - pastrarea echilibrului corpului si revenire in pozitie fundamentala dupa pivotare
- dribling alternativ cu mana dreapta si mana stanga, ocolind fiecare jalon cu mana din exterior
- executia corecta a driblingului - lateral fata de corp, cu protectia mingii cu mana opusa celei de dribling;
- aruncare la cos din dribling cu mana dreapta de deasupra capului, fara abatere de pasi;
- aruncare la cos din dribling cu mana stanga de deasupra capului, fara abatere de pasi;
- aruncare la cos din dribling sa fie executata corect: ultima impulsie a mingii in sol sa fie mai lunga, prima pasire de asemenea mai lunga, cea de-a doua pasire mai scurta, desprindere inalta in pas saltat, aruncare din priza asimetrica din punctul cel mai inalt al sariturii;
- recuperarea mingii prin saritura (agresivitate pentru recuperarea mingii);
- viteza de executie pe intreg traseul.
Traseu complex de procedee tehnice de aparare
S-au urmarit urmatoarele aspecte
- alergare corecta cu fata si cu spatele in conditii de manifestare a motricitatii
(echilibru,viteza
- deplasare laterala in pozitie fundamentala joasa corecta:
. trunchiul drept, usor aplecat, capul sus privirea inainte;
. bratele oblic jos;
. genunchii indoiti, varful piciorului de inaintare, oblic pe directia de deplasare;
. se evita incrucisarea picioarelor;
. schimbarea directiei cu pivotare, echilibru, pastrarea pozitiei fundamentale joase;
. manifestarea vitezei de executie pe fondul executiei tehnice corecte si echilibrate;
Aruncari libere
S-a urmarit
- pozitia picioarelor: departate la nivelul umerilor, piciorul de pe partea bratului de aruncare ½ de talpa mai in fata, tripla flexie la nivelul membrelor inferioare;
- priza asimetrica, degetele desfacute, mingea in contact numai cu degetele
- pozitia initiala corecta a mingii inainte de aruncare;
- bratul indoit la 90°, cotul sub minge indreptat spre directia de aruncare;
- alinierea verticala a articulatiilor cot - genunchi - varful piciorului;
- extensia completa a membrelor inferioare si a cotului;
- "biciuirea" palmei cu terminarea miscarii cu corpul perfect intins, pe varfuri, palma in jos
- traiectoria mingii sa fie medie - inalta cu miscarea de rotatie inversa a mingii.
Joc 1x1
Atac
- primirea mingii cu prindere cu usoara saritura si intrare in pozitia triplei amenintari;
- fente de depasire sau de aruncare executate convingator si echilibrat;
- alegerea momentului optim de plecare in dribling, pasire incrucisata lunga;
- dribling scurt, protejat cu bataia mingii intre picioare;
- executarea rapida a succesiunii de pasi premergatoare aruncarii;
- aruncare la cos din dribling sau precedata de oprire in functie de situatia tactica concreta;
- lupta pentru recuperarea mingii.
Aparare
- pozitie fundamentala joasa cu un plasament corespunzator intre atacant si cos sa un brat distanta
- inchiderea depasirii cu deplasare laterala rapida si echilibrata cu pastrarea pozitiei fundamentale;
- saritura pentru impiedicarea aruncarii si lupta pentru recuperarea mingii.
Aceste probe s-au executat o singura data cu exceptia jocului 1x1 care presupune mai multe actiuni atac-aparare (in cazul experimentului s-au executat 3 astfel de actiuni).
Fiecare executie a fost notata de la 1 la 5. S-au adunat punctele de la fiecare proba si totalul s-a impartit la 4 si a rezultat nota finala. S-au acordat de asemenea 0,5 puncte pentru participarea la proba. Scara de apreciere, conform recomandarilor F.R.Baschet, este urmatoarea:
a. 0,5-2,4 = satisfacator (nivel aspirant);
b. 2,5-3,9 = bine (nivel speranta);
c. 4,0-5,0 = foarte bine (nivel maestro).
Mentionez pentru probele specifice tehnico-tactice s-au executat doua testari, initiala perioadei de pregatire (15.05.2009).
D.Testul sociometric
Testul sociometric presupune alegerea subiectilor - sportivii care alcatuiesc grupa de babybaschet, alcatuirea, aplicarea si interpretarea testului.
Testul a fost precedat de un instructaj al copiilor care a prevazut:
a. Caracterul confidential al testului, membrii grupei au primit asigurari ca raspunsurile lor(care s-au vrut sincere) nu vor fi dezvaluite colegilor;
b. Limitarea numarului de preferinte si respingeri la 3;
c. Interzicerea comunicarii si a schimbului de priviri intre subiecti;
d. Interdictia ca cel care completeaza testul sa se prevada atat la alesi cat si la respinsi.
De asemenea s-au avut in vedere la administrarea testului urmatoarele conditii:
a. Cei 10 copii care au participat la test din totalul de 15 care compun grupa, se cunosc destul de bine pentru a fi in stare sa exprime preferinte pe baze reale si nu la intamplare
b. Intrebarile chestionarului s-au referit strict la activitatea care ii atrage pe toti copii foarte mult pentru a participa la lectia de antrenament, si anume la a juca baschet;
c. Preferintele sa poata fi exprimate ierarhizat;
In testul sociometric aplicat s-au masurat atractiile si respingerile (reciproce sau unilaterale), indiferentele si gradul de coeziune intre membrii grupului prin calcularea indicatorilor principali ai testului sociometric (au fost enumerati la subcapitolul " metode de cercetare si tehnicile folosite").
Mentionez ca testul sociometric a fost aplicat grupului format din sportivii grupei de babybaschet baieti, initial dupa o perioada de 90 de zile de la formarea grupei, respectiv data de 15.01.2009 si final la data de 15.05.2009.
Numarul de subiecti care au participat la testul sociometric de tip"preferinte"este de 10. Nota maxima care poate fi primita este +3 iar cea minima -3.
Intrebarile testului sociometric au fost formulati in urmatorii termeni:
1.Enumerati pe primii 3 dintre colegii de grupa pe care ii preferati coechipieri. Notele care sunt primite in acest caz sunt:
1...............(+3)
2...............(+2)
3...............(+1)
2. Enumerati pe primii 3 dintre colegii de grupa pe care nu ii doriti coechipieri. Notele care sunt primite in acest caz sunt:
1.(-3)
2.(-2)
3.(-1)
|
