EFICACITATEA APLICĂRII ELEMENTELOR TEHNICE DIN JOCUL DE HANDBAL LA LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ĪN CLASELE PRIMARE
3.1. Analiza documentelor de planificare si organizare a educatiei fizice cu
elevii claselor primare
Pentru a urmari evolutia schimbarilor din educatia fizica la clasele primare
au fost analizate programele scolare din Romānia din ultimii 15 ani, la disciplina
amintita, respectiv Programa scolara de Educatie Fizica si Sport aplicata īn
perioada 1989-1997; Programa Analitica la Educatie Fizica si Sport din perioada
1997-1999; Curriculum National Programa scolara pentru ciclul primar, Aria
curriculara de Educatie Fizica si Sport aprobata prin ordin al ministrului nr. 4327
din 23. 08. 1999. Chiar de la īnceput vrem sa reamintim ca au existat schimbari
radicale. De exemplu, abrogarea Sistemului Unitar de Verificare si Apreciere a
nivelului de pregatire fizica si sportiva a elevilor care a functionat īncepānd din
1973 prevazut īn Instructiunile Ministerului Educatiei si Īnvatamāntului nr.
6226/1986. Īncepānd din anul scolar 1999-2000 se introduce Sistemul National
scolar de Evaluare la Educatie Fizica si Sport īn īnvatamāntul primar, gimnazial,
liceal si profesional. O alta schimbare majora este elaborareea programelor īn
functie de ciclurile curriculare ale īnvatamāntului primar si gimnazial (P.
Dragomir, 2004, tabelul 2).
Tabelul 2.
Repartizarea ciclurilor curriculare pe clase
Vārsta
Clasa
Grupa
Pregatitoare
I
9
II III
IV
V
VI
VII
VII
IX
Ciclul
curricular
Achizitii
fundamentale
Dezvoltare
Observare si
orientare
Programele cuprind pentru prima data: obiectivele cadru, obiective de
referinta, exemple de activitati de īnvatare, continuturi si standarde curriculare de
performanta (E. Pop si colab, 1996). Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a IV-a)
are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea
studiilor. Conform planului- cadru aplicat īn sistemul de īnvatamānt īncepānd cu
anul scolar 1999-2000, programele scolare contin curriculum nucleu si curriculum
extins. Curriculum-ul nucleu corespunde numarului minim de ore de la ficare
disciplina obligatorie prevazuta īn planul cadru de īnvatamānt. Astfel, noile
programe scolare cuprind obiective de referinta, continuturi si standarde
curriculare de performanta, obligatorii pentru toate scolile si toti elevii.
Curriculum-ul extins corespunde diferentei dintre numarul maxim si minim de ore
prevazute de plaja orara. Se largeste oferta de īnvatare, se realizeaza cu elevii ce
manifesta interes pentru anumite discipline sau arii curriculare (P. Dragomir, 2004,
tabelul 3). Tabelul 3.
Numarul de ore/saptamāna de educatie fizica la ciclul primar
Aria curriculara
Educatie fizica si Sport
Educatie fizica
Clasa I
2-3 ore/sapt.
Clasa a II-a
2-3 ore/sapt.
Clasa a III-a
2-3 ore/sapt.
Clasa a IV-a
2-3 ore/sapt.
Pentru o prezentare mai clara a continutului tuturor variantelor de programa,
le prezentam īn continuare (tabelul 4.).
Tabelul 4.
Analiza evolutiei programelor de educatie fizica la ciclul primar din Romānia
Nr.
Crt
Mod de organizare
Numarul de saptamāni
Mod de organizare
Numar de lectii
Anii editiei
3 trimestre
68/an
3 trimestre
68/an
2 semestre
68/an
Numar de lectii pe semestru
(trimestru)
Unitatile de īnvatare
20
24 20
Capacitatea de organizare
Dezvoltare fizica armonioasa
Numarul de teme (2 teme/lectie)
Īn fiecare lectie
Dezvoltarea calitatilor motrice
Deprinderi motrice de baza si
aplicativ-utilitare
Atletism
Īn fiecare lectie
Gimnastica
Joc sportiv
Ore la dispozitia profesorului
Verificare si testari
Structura si continutul acestei programe este mai clar prezentata īn desenul
1., unde numarul de ore este descris īn procente pentru fiecare compartiment.
A n u l 1 9 8 9
6 %
C a p a c i t a t e a d e o r g a n i z a r e
D e z v o l t a r e f i z i c a a r m o n i o a sa
D e z v o l t a r e a c a l i t a t i l o r m o t r i c e
D e p r i n d e r i m o t r i c e d e b a z a s i a p l i c a t i v - u t i l i t a r e
A t l e t i s m
G i m n a s t i c a
J o c s p o r t i v
O r e l a d i s p o z iti a p r o f e s o r u l u i
V e r i f i c a r e s i t e s t a r i
Desen 1. Continutul programei scolare la disciplina ,,Ed 444i88e ucatie Fizica" la
clasele primare
Planul cadru este structurat pe arii curriculare (C. Filip, si colab., 2001) , de
asemenea precizeaza disciplinele obligatorii, precum si numarul minim si maxim
de ore pe saptamāna pentru fiecare clasa. Datorita influentelor specifice pe plan
biologic, motric si social, educatia fizica este integrata īn planul de īnvatamānt ca
arie curriculara distincta.
Compartimentele celor trei programe sunt asemanatoare, numarul de
Anul 1997
4% 0%
Capacitatea de organizare
Dezvoltare fizica armonioasa: īn fiecare lectie
Dezvoltarea calitatilor motrice: īn ficare lectie
Deprinderi motrice de baza si aplicativ-utilitare
A tletis m
Gimnas tica
Joc s portiv
Ore la dis pozitia profes orului
Verificare si tes tari
A n u l 1 9 9 9
0 % 6 % 1 % 4 %
C a p a c it a t e a d e o r g a n iz a r e
D e z v o lt a r e f iz ic a a r m o n io a s a
D e z v o lt a r e a c a lit a t ilo r m o t r ic e
D e p r in d e r i m o t r ic e d e b a za s i a p lic a t iv - u t ilit a r e
A t le t is m
G im n a s t ic a
J o c s p o r t iv
O r e la d is p o z it ia p r o f e s o r u lu i
V e r if ic a r e s i t e s t a r i
saptamāni ale anului scolar este 34, respectiv numarul de lectii este 68 pe an scolar,
la programele din 1989 si 1996 sunt 3 trimestre, iar din anul 1999 sunt 2 semestre.
Observam ca ultimile doua variante de programa sunt mai bine structurate si
ordonate decāt programa din 1989, avānd trimiteri precise cu numar de teme pe
discipline sportive si mergānd īn amanunt īn cadrul acestor discipline. Remarcam
faptul ca se acorda mai mare atentie jocurilor sportive prin cresterea numarului de
ore, dar si spre deprinderile motrice, fara a diminua importanta gimnasticii si a
atletismului.
La prima vedere se observa importanta care se acorda dezvoltarii fizice
armonioase a copiilor, dar si numeroasele exemple pentru activitatile de īnvatare
bazate pe capacitatea de autoorganizare a elevilor. Se acorda importanta pentru
formarea obisnuintei de practicare independenta a exercitiilor fizice si dezvoltarea
spiritului de echipa, a colaborarii īn functie de un sistem de reguli acceptate
(D. Popitan, 1975; V. Tibacu, E. Scarlat, 1976; L.P. Matveev, A.D. Novikov,
1980; I. Benga, A. Criste, 1981; E. Scarlat, 1981, 1982; I. Bratu, 1982; S. Coman,
A. Dragnea, 1996; Gh. Cārstea, 1993, 2000; E. Pop, 1996; C. Ciorba, T.
Badiu, G. Badiu, 1999).
Īn programa sunt specificate cu precizie locul si numarul temelor de lectii pe
clase si pe semestre. Este interesant faptul ca programa cuprinde teme speciale
destinate dezvoltarii calitatilor motrice si este bazata pe respectarea principiilor
metodice privind predarea acestei discipline., adica se interzice planificarea īn
orarul scolii a doua lectii de educatie fizica īn aceeasi zi. Se recomanda ca cele
doua lectii din saptamāna sa se planifice la minim doua zile diferenta.
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru īnvatamīntul primar
oglindeste conceptia care sta la baza reformei sistemului romānesc de īnvatamānt
si are ca scop realizarea finalitatilor stipulate īn Legea Īnvatamāntului referitoare
la dezvoltarea complexa a personalitatii copilului. Curriculum-ul actual contine
obiectivele de referinta, dar si exemplifica activitatile de īnvatare.
Īn comparatie cu programele anterioare, autorii curriculum-ului actual s-au
orientat spre predarea educatiei fizice cu un continut alcatuit preponderent din
elemente din educatie fizica; de asemenea, ei pun accent pe existenta unor
continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ al posibilitatilor de asimilare ale
elevilor. Finalitatile sunt orientate acum spre dezvoltarea armonioasa a
personalitatii elevilor; autorii prevad continuturi ale īnvatarii si activitati de
īnvatare care sa asigure cerinta de constituire a unor trasee individuale de pregatire
a elevilor; curriculum-ul este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si
spre interesele elevilor si este adaptabil la baza materiala specifica si la traditiile
locale. Continuturile sunt esalonate dupa modelul didactic concentric, iar
obiectivele sunt formulate īn termeni de atitudini, posibile de realizat prin
intermediul specificului tuturor celorlalte obiective.
Obiectivele de referinta sunt:
īntretinerea si īmbunatatirea starii de sanatate si formarea deprinderilor
sanitare;
influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
calitatilor motrice de baza;
dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive
elementare;
formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice;
dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, īn functie de un sistem de reguli
acceptate.
Curriculum-ul actual este mult mai bine conceput si sistematizat decāt cel
precedent, deoarece a crescut ponderea jocurilor sportive īn lectia de educatie
fizica, fapt care ne bucura, deoarece sunt cunoscute influentele multiple ale
jocurilor, īn dezvoltarea complexa a personalitatii copiilor. Structura si continutul
curriculum-ului de educatie fizica reprezinta un nou concept al procesului
educational ce vizeaza nu numai sfera fizica, dar si cea cognitiva. Curruculum-ul
deschide mari posibilitati pentru profesor de a-si manifesta maiestria pedagogica.
Profesorul nu mai depinde de cerintele stricte ce tin de programa scolara, are
posibilitatea de aplica mereu ceva nou bazat pe caile moderne de prefectionare īn
educatia fizica: algoritmizarea, problematizarea, modelarea.
Sistemul National de Evaluare īn īnvatamāntul primar, gimnazial liceal si
profesional a fost introdus īncepānd cu anul scolar 1999-2000 si vizeaza evaluarea
principalelor capacitati si competente necesare a fi realizate īn aria curriculara
educatie fizica si sport (trunchiul comun). Pentru fiecare capacitate/competenta,
sistemul cuprinde 2-3 variante de instrumente de evaluare (probe), iar elevul poate
opta pentru una dintre ele. Īn anexa nr. 1 este prezentat Sistemul de Evaluare
pentru Īnvatamāntul Primar.
Īn functie de schema orara a fiecarei clase, elevul poate opta īn ciclul
primar pentru: 2 evaluari la calitatile motrice, 2 evaluari la deprinderile motrice de
baza si 2 evaluari la deprinderile sportive elementare. Programarea evaluarilor pe
semestre va fi realizata de catre cadrele didactice īn functie de conditiile de
desfasurare a procesului de īnvatamānt. Evaluarea calitatilor motrice vizeaza
acumularile cantitative si calitative realizate pāna la data sustinerii probelor.
Evaluarea la probele si ramurile de sport va fi precedata de parcurgerea unuia sau
mai multor sisteme de lectii, īn functie de complexitatea si dificultatea lor.
Optiunile care sunt prevazute sunt specifice pentru profesor si pentru elevi.
Profesorul poate opta pentru: alergarea de viteza si de rezistenta sau naveta 5x5m,
1-2 probe din atletism, o saritura din gimnastica, 1-2 jocuri sportive, ramuri de
sport alternative celor obligatorii.
Elevul poate opta pentru: o proba sau un cuplu de probe pentru forta, 1-2
probe de atletism si variantele de evaluare a acestora, un joc sportiv si varianta sa
de evaluare, gimnastica acrobatica si varianta sa de evaluare, sau o ramura de sport
alternativa īn locul acesteia, o saritura din gimnastica. Valoarea performantelor si
echivalarea lor īn calificative vor fi stabilite īn functie de numarul de ore
saptamānal si de conditiile concrete de lucru.
Probele care vor fi sustinute vor viza urmatoarele: viteza de deplasare;
alergare de rezistenta; forta; complex de dezvoltare fizica; īndemānare;
gimnastica acrobatica; joc sportiv. Evaluarea semestriala trebuie sa cuprinda
minim trei calificative provenite din sustinerea probelor, iar forta dinamica se va
evalua prin trei probe selectate din variantele oferite (spate, abdomen, membre).
Pentru notare fiecare proba trebuie sa fie apreciata cu un calificativ, iar īn catalog
va fi īnscris un singur calificativ cumulativ, provenit din cele trei probe (Tabelul
Tabelul 5.
Sistemul de evaluare pentru ciclul primar, clasa a IV-a
Nr.
Crt.
Capacitati/
competente
evaluate
Instrumente de evaluare
(probe optionale)
Barem minimal pentru
calificativul suficient
Baieti Fete
Viteza
Rezistenta
Forta spate
Alergare de viteza 25m
Naveta 5x5m
Alergare de durata
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Extensii ale trunchiului din pozitia asezat
Forta abdomen Ridicari de trunchi din culcat dorsal
Forta membre Tractiuni pe banca de gimanstica
O banca
O banca
inferioare si
superioare
Saritura īn lungime de pe loc
1,25m
1,20m
Memorare-
executie
complex
dezvoltare
fizica
Īndemīnare
Complex cu exercitii libere
Complex cu exercitii portative
Complex pe fond muzical
Sarituri la coarda succesive pe un picior, pe
loc
2x6
6 exercitii
4x8 timpi
2x6
Sarituri la coarda alternative cu deplasare
8m
8m
Nivelul
Aruncare la tinta verticala
de Legari de elemente acrobatice
De la 6m una din 3
x x
initiere la
gimnastica
Joc sportiv
Structuri simple de joc sportiv
x
x
Fisa individuala de īnregistrare a rezultatelor obtinute la sustinerea probelor
de evaluare cuprinde si date semnificative care pot influenta notarea. Fisa
individuala o prezentam īn amanunt īn Anexa 1. Prin analizarea fisei se pot
observa optiunile anuale ale elevilor pentru probele de control, profesorul poate
argumenta notarea elevilor īn cazul unei inspectii; daca se schimba cadrele
didactice, fisa individuala ofera transmiterea informatiei; daca elevul se transfera la
alta unitate de īnvatamānt, fisa individuala este transmisa spre acea unitate; de
asemenea, are un rol important īn autoevaluarea cadrului didactic si evaluarea
obiectiva a acestuia de catre organele competente.
Avantajele Sistemului National de Evaluare (S.N.E.) la educatie fizica sunt
prezentate prin bareme mai accesibile elevilor pentru probele de control; elevii au
posibilitati de optiune īn functie de oferta, interes si baza materiala pentru probe;
sistemul cuprinde mai multe probe pentru fiecare capacitate care este supusa
evaluarii; sistemul de evaluare este adaptat īn functie de schema orara a fiecarei
clase (1-2 ore de educatie fizica īn trunchiul comun), folosirea fisei individuale
asigura o apreciere operativa si obiectiva a evolutiei elevilor.
Dezavantajele acestui sistem se refera la faptul ca īn clasele primare elevii
nu cunosc bine spre ce probe sa opteze, iar daca opteaza spre una din ele, īn timpul
īnvatarii vor fi neglijate acele la care elevul nu este evaluat. Nu sunt mentionate
procentele care se acorda īn notarea elevilor pentru starea de sanatate, atitudinea
fata de procesul de īnvatamānt, aptitudini native, nu este explicata detaliat alegerea
capacitatilor si competentelor evaluate.
La īncheierea acestui subcapitol vom mentiona faptul, ca curriculumul
actual permite cadrelor didactice aplicarea īn practica a elementelor si procedeelor
tehnice din diferite probe sportive, inclusiv din jocurile sportive. Cu toate acestea,
nu exista recomandari practico-metodice clare la acest capitol ce tin de pregatirea
acestor tipuri de lectii, organizarea lor, evaluarea nivelului de īnsusire a probei
sportive de catre elevi. Īmpreuna cu cadrele didactice, care predau educatia fizica
la clasele primare, consideram ca Sistemul National de Evaluare la disciplina
educatie fizica este corelat cu prevederile planurilor de īnvatamānt si continutul
programelor scolare precum si bazei materiale din scoli. Sistemul de evaluare
cuprinde o varietate de probe pentru evaluare, fapt care asigura cadrelor didactice
si elevilor posibilitatea de a opta pentru cele mai adecvate instrumente de evaluare.
Sistemul national cuprinde bareme minimale ehivalente calificativului ,,suficient"
si acorda autonomie pentru elaborarea de scale de note proprii fiecarui cadru
didactic. Calificativele se acorda pe baza rezultatelor obtinute de elev la sustinerea
probelor de control si tinānd cont de starea de sanatate; aptitudinile native,
interesul elevului fata de educatia fizica. Fisa individuala asigura aprecierea
obiectiva a evolutiei elevului, autoevaluarea cadrului didactic si evaluarea
obiectiva a acestuia de catre organele competente. Īn sfārsit, nu sunt utilizate
suficient probele de evaluare, care sa testeze creativitatea elevilor īn educatie fizica
si sport, unde rezolvānd obiectivele de baza ale educatie fizice a elevilor claselor
primare trebuie sa cuprinda instructiuni pentru orientarea si selectia initiala a
copiilor spre sport.
Facānd o generalizare referitor la programele utilizate īn Romānia la disciplina
Educatie Fizica si Sport īn ciclul primar, putem constata faptul ca fiecare
programa, la timpul ei, si-a īndeplinit obiectivele īn functie de conditiile social-
economice din anii respectivi. Cu toate acestea, conditiile social-economice
contemporane cer o noua atitudine fata de pregatirea contigentului preuniversitar,
inclusiv la disciplina Educatie Fizica si Sport la ciclul primar.
3.2. Analiza opiniilor specialistilor privind folosirea jocurilor de miscare cu
elemente tehnice din handbal īn lectiile de educatie fizica la clasele primare
Educatia fizica si sportul scolar, au ca scop mentinerea unei stari optime de
sanatate, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase, formarea unui sistem larg de
deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative si specifice unor ramuri
de sport, dezvoltarea calitatilor motrice de baza, precum si a celor specifice unor
ramuri de sport, dezvoltarea calitatilor intelectuale precum si a trasaturilor moral-
volitive (Al. Tatu, 1980; V. Marcu, 1980).
Handbalul practicat īnca din clasele primare largeste bagajul motric al
copiilor, contribuie la īnsusirea si consolidarea unor deprinderi motrice variate si
dezvolta armonios calitatile fizice ale copiilor.
La clasele primare tehnica si tactica jocului de handbal este simpla si se
limiteaza la un fond minimal de deprinderi motrice specifice, iar pe masura ce
elevii promoveaza īn clase superioare jocul devine mai complex īn continutul sau,
actiunile tehnico-tactice fiind mai numeroase si mai variate. Modelul de joc este
simplu si accesibil si cuprinde exercitii tehnice de o dificultate ce nu depaseste
posibilitatile elevilor. Pentru unii elevi care au calitati deosebite, acest model
reprezinta o prima treapta spre sportul de īnalta performanta.
Acest subcapitol īsi propune studierea opiniilor specialistilor īn ceea ce
priveste predarea handbalului īn clasele primare si are la baza un chestionar.
Aplicānd acest chestionar am urmarit cunoasterea numarului de profesori care
predau handbalul, īn comparatie cu alte jocuri sportive (fotbal, baschet), precum si
cunoasterea particularitatilor de predare a handbalului īn clasele I - IV.
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 93 de cadre didactice, īnvatatori si
profesori, cu vīrste cuprinse īntre 19 si 50 de ani, de la toate scolile primare din
municipiul Oradea. Chestionarul cuprinde 14 īntrebari, fiecare avānd mai multe
raspunsuri date, cadrul didactic avānd posibilitatea de a alege unul sau mai multe
dintre acestea (Tabelul 6).
Rezultatele obtinute si interpretarea lor:
Dupa opiniile specialistilor, nivelul educatiei fizice īn Romānia este
bun - 39%;
mediu - 42%;
.satisfacator - 13%; slab - 6%.
Tabelul 6.
Opiniilor specialistilor privind aplicarea elementelor din jocul de handbal la lectiile de
educatie fizica cu elevii claselor primare (n= 93)
Nr
.crtContinutul īntrebarii
Care este dupa parerea dvs. Nivelul
educatiei fizice la elevii claselor primare
īn Romānia?
Necesita modificari Programa Curriculara de
Educatie Fizica la clasele primare?
Care din formele de practicare a
exercitiilor fizice īn clasele primare
necesita o atentie mai sporita?
Exista cai de perfectionare a lectiei de
educatie fizica īn clasele primare?
Folositi īn practica dumneavoastra de
profesor elemente din handbal la lectiile
de educatie fizica īn clasele primare?
Sub ce forma folositi elementele de
handbal la lectiile de educatie fizica?
Ce calitati dupa opinia dumneavoastra
dezvolta practicarea jocurilor dinamice
cu elemente din handbal la lectiile de
educatie fizica?
Variante de raspuns
Foarte bun
Bun
Mediu
Satisfacator
Slab
Da
Nu
Partial
Lectia de educatie Fizica
Orele de activitati sportive
Gimnastica zilnica
Momentul de educatie fizica
Gimnastice de īnviorare
Da
Nu
Da
Nu
Uneori
Elemente izolate din handbal
Jocuri pregatitoare
Jocuri de miscare
stafete si parcursuri aplicative
Motrice
Morale
Fizice
Psihice
-
Nr. raspunsuri
n
N
r
p
r
o
c
e
n
t
e
Care trebuie sa fie ponderea utilizarii
elementelor din handbal īn cadrul unei
lectii de educatie fizica īn clasele
primare?
Pregatirea organismului pentru 10
efort
Influentarea selectiva a
aparatului locomotor
Dezvoltarea C.M.
Viteza sau Īndemānare
Īnvatarea,consolidarea,
perfectionarea deprinderilor
sau priceperilor motrice
Dezvoltarea C.M.
Forta sau rezistenta
Revenirea organismului dupa
efort
Īn ce clasa credeti ca este posibila
īnsusirea mai eficienta a elementelor din
handbal la lectiile de educatie fizica?
Care din elementele si procedeele din
handbal īn opinia dvs. vor fi posibil de
īnvatat la lectiile de ducatie fizica cu
elevii claselor primare?
Clasa I
Clasa a II - a
Clasa a III - a
Clasa a IV - a
Īn toate clasele
Pozitia fundamentala
Deplasarea īn teren
Prinderea mingii
Ţinerea mingii
Pasarea mingii
Driblingul
Aruncarea la poarta
Deposedarea adversarului
de minge
Dispuneti de o baza materiala
corespunzatoare?
Functia dvs. didactica?
Vārsta dvs. - ani
Vechimea dvs. īn īnvatamānt - ani
Da
Nu
Profesor de educatie fizica si
sport
Īnvatator
Institutor
Īn legatura cu Programa Curriculara de educatie Fizica la clasele l - lV, un
procent de 36% dintre cadrele didactice considera ca sunt necesare modificari
substantiale, 58% doresc modificari partiale, iar 6% sunt multumiti de programa
existenta.
Conform opiniilor specialistilor anumite forme de practicare a exercitiilor
fizice la clasele primare necesita o atentie sporita. Astfel 44% dintre profesori si
īnvatatori considera īn acest sens lectia de educatie fizica, 24% orele de cerc
sportiv, 19% gimnastica zilnica, 9% gimnastica de īnviorare si 4% momentul de
educatie fizica. Astfel lectia a fost si va ramāne forma de baza a organizarii
educatiei fizice scolare.
Majoritatea cadrelor didactice chestionate (94%) considera ca exista un sir
de cai pentru perfectionare a lectiei de educatie fizica la clasele primare. Aceste
pot fi revizuirea documentelor de organizare a lectiei de educatie fizica, aplicarea
unor diferite metode de desfasurare a acesteia etc.
Chestionarea profesorilor a scos īn evidenta faptul ca folosirea elementelor
tehnice la lectiile de educatie fizica cu elevii claselor primare nu este o noutate.
Aceste elemente din handbal sunt folosite īn lectia de educatie fizica :
- uneori de 55%;
- permanent de 32%;
- niciodata de 13% dintre cadrele didactice.
Jocul de handbal este destul de bogat īn elemente si procedee tehnice. Cu
toate acestea la vārsta de 10-11 ani nu este posibila practicarea unui numar mare de
elemente si procedee tehnice. Acestea īn cele mai dese cazuri se aplica sub diferite
forme dupa cum subliniaza cadrele didactice:
- jocuri de miscare - 35%;
- jocuri pregatitoare - 23%;
- stafete si parcursuri aplicative - 29%;
- elemente izolate - 13%;.
Īn ceea ce priveste masura īn care practicarea jocurilor de miscare cu
elemente din handbal dezvolta diverse calitati ale elevilor, mentionam ca
respondentii a avut posibilitatea de a alege mai multe variante de raspuns:
- 75% din cei chestionati considera ca se dezvolta calitatile motrice;
- 55% afirma ca sunt dezvoltate calitatile psihice;
- 39% considera ca se dezvolta calitatile morale;
- 58% includ si dezvoltarea calitatilor intelectuale.
Ponderea utilizarii elementelor din handbal īn cadrul unei lectii de educatie
fizica la clasele primare, īn functie de verigile lectiei, īn acceptia cadrelor
didactice chestionate este urmatoarea:
- pregatirea organismului pentru efort: 10%;
- influentarea selectiva a aparatului locomotor: 10%;
- dezvoltarea calitatilor motrice Viteza si Īndemānare: 30%;
- īnvatarea/consolidarea priceperilor si deprinderilor motrice: 30%;
- dezvoltarea calitatilor motrice Forta si Rezistenta: 10%;
- revenirea organismului dupa efort:10 %.
O buna parte dintre cei chestionati (42%) considera ca īnsusirea cea mai
eficienta a elementelor din handbal la lectiile de educatie fizica la clasele primare
se realizeaza īn clasa a lV-a, fata de 26%, care considera ca īn clasa a lll-a si 32%
considera ca handbalul se īnsuseste eficient īn toate clasele primare.
Cadrele didactice sunt de parere ca exista o serie de elemente si procedee
tehnice din handbal care sunt posibil de īnvatat īn lectiile de educatie fizica la
clasele primare:
100% dintre acestia considera usor de īnvatat prinderea tinerea
mingii, pasarea ei si aruncarea la poarta;
71% deplasarea īn teren;
55% driblingul;
29% deposedarea adversarului de minge.
Se stie ca bazele materiale din scoli sunt destul de precare. Un numar
destul de mare de cadre didactice (87%) nu sunt multumite de baza materiala de
care dispun, īn timp ce doar 13% dintre acestea considera ca li se ofera conditii
bune de desfasurare a lectiilor de educatie fizica.
Se constata ca dintre jocurile sportive utilizate īn lectia de educatie fizica,
handbalul este predat permanent de 32% dintre cadrele didactice si doar uneori de
55% dintre acestea.
Īn general, elementele si procedeele tehnice specifice handbalului sunt
predate sub forma de jocuri de miscare si stafete si parcursuri aplicative; dar din
cauza lipsei de fonduri, lectiile de educatie fizica sunt predate īn cea mai mare
parte de catre īnvatatori si nu de catre profesori de sport. Īn predare se observa
tendinta de simplificare la maxim a jocului: prindere - pasare a mingii, aruncare la
poarta, deci modelul minimal pentru handbal (E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cārstea,
V. Epuran, 1978).
scolile nu dispun de o baza materiala corespunzatoare pentru practicarea
handbalului la lectiile de educatie fizica.
Analizānd rezultatele opiniilor specialistilor din domeniul educatiei fizice
scolare mentionam faptul ca:
programa Curriculara de Educatie fizica la clasele primare trebuie sa
cuprinda cāt mai multe jocuri, sau elemente din jocuri sportive accesibile
pentru vārsta 10-11 ani, inclusiv si din jocul de handbal;
. predarea handbalului sa se faca īn special īn cadrul lectiilor de educatie
fizica, precum si īn orele de cerc sportiv;
jocul de handbal sa fie utilizat de cāt mai multe cadre didactice, deoarece
practicarea sa organizata asigura īndeplinirea obiectivelor educatiei fizice
la clasele primare;
una din cele mai eficiente metode de predare a handbalului cu elevii
claselor primare este metoda jocului.
3.3. Aprecierea nivelului dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale
a elevilor claselor primare
Unul din obiectivele de baza al cerecetarilor a fost aprecierea nivelului
dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale a elevilor claselor primare īn
comparatie cu baremurile respective pe tara. Evaluarea predictiva (initiala) a
constat din probe practice aplicate la īnceputul experimentului pedagogic.
Masurarea īn conditii standard a esantioanelor cercetate evidentiaza dezvoltarea
parametrilor somatici, motrici si fiziologici principali la elevii din clasa a IV-a sub
raport practic(A. Ionescu si colab., 1971; V. Mazilu si colab., 1972; A. Nicu, 1980;
C. Radut, 1981; E. Radut, 1981; V. Farcas, 1982; D. Paul, 1982; I. Tudusciuc, M.
Solomon, C. Albut, 1982; Al. Focsaneanu si colab., 1984; E. Hahn, 1996;
P. Mihaila si C. Ciorba, 2004). Probele folosite sunt expuse pe larg īn capitolul II
al lucrarii. Īn continuare prezentam rezultatele obtinute de elevii cuprinsi īn
experimentul pedagogic la probele practice, pe care le-am clasificat īn probe pentru
dezvoltarea somatica, probe privind pregatirea fizica si functionala (tabelul 7; 8; 9;
fig. 1,2,3).
Rezultatele testelor predictive pentru dezvoltarea somatica
Talia
La grupa de fete media taliei este de 143,98 cm. Comparānd rezultatele la
grupele de fete cu media pe tara (138,8cm) din lucrarea ,,Studiu comparativ al
Potentialulul Biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca media
grupei de fete este superioara cu peste 5cm, fata de media pe tara.
Aceeasi tendinta se observa si īn cazul baietilor, acestia au media de 143,67
cm. Confruntarea rezultatelor grupei experiment de baieti cu media pe tara:
139,0cm ne asigura ca si īn cazul lotului de baieti media este superioara cu
4,67cm. Astfel se observa o tendinta de crestere a taliei atāt la fete cāt si la baieti
care sunt īn buna concordanta cu procesul de accelerare a parametrilor īn cauza.
Greutatea
Grupa experiment de fete prezinta media aritmetica īn valoare de 37,96 kg.
Comparānd indicii statistici la grupa experiment cu indicatorii statistici din
lucrarea ,,Potentialul biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca
greutatea medie a fetelor este apropiata cu media pe tara (30,89kg) grupa
experimentala are o medie mai mare decāt media pe tara cu 7kg.
Media grupei de baieti este 38,04 kg. Analizānd grupa de baieti cu media pe tara
observam ca valoarea medie este superioara mediei pe tara (32,0 kg) cu 6 kg. Acest
proces este la fel īn crestere ca si la indicatorul precedent fiind cauzat de mai multi
factori.
Tabelul 7.
Rezultatele testarii indicilor dezvoltarii somatice a elevilor claselor primare,
vārsta 10-11 ani (n=119)
Probe
de
control
Talia,
cm
Greutat
ea, kg
Perimet
ru
Baiet
i
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Fete
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
toracic
inspirati
e, cm
Perimet
ru
toracic
expirati
e, cm
Elasticit
ate
toracica
, cm
Dinamo
metrie
māna
stānga,
kg
Dinamo
metrie
māna
dreapta,
kg
Perimetrul toracic īn inspiratie
Rezultatul mediu al grupei de fete este 67,28 cm, raportānd rezultatul obtinut
de catre grupa de fete observam ca la acest indicator al dezvoltarii fizice media este
mai mica cu 2 cm decāt media pe tara (69,3cm). Omogenitatea colectivitatii
cercetate este mare, C.V. este 9,77%, iar E.M. este 0,86.
Media grupei de baieti (69,38cm) este putin inferioara mediei pe tara
(70,9cm), cu 1cm; omogenitatea este mare, C.V. este 8,26%. Valoarea E.M. este
Perimetrul toracic īn expiratie
Grupa de fete are media de 63,43 cm. Comparānd datele obtinute cu media
pe tara observam ca grupa de fete are 0,5cm īn minus fata de media pe tara:
63,9cm, omogenitatea grupelor este medie, C.V.= 10,72%, deci o colectivitate mai
putin omogena. Eroarea medie este de 0,89, fapt care asigura o buna
reprezentativitate mediei. La grupele de baieti avem media aritmetica 64,70 cm,
care este mai mica cu 0,6cm fata de media pe tara: 65,30 cm; la grupa de baieti
avem o omogenitate buna, chiar daca valoarea C.V. este 9,24%, aceasta dovedeste
ca acest parametru are un ritm de dezvoltare bun la aceasta grupa de vārsta. E. M.
este īn valoare de 0,18.
Elasticitatea toracica
Media aritmetica a grupei de fete la elasticitate toracica este 3,85 cm si este
inferioara mediei pe tara (5,4cm) cu 1,6cm. Esantionul de fete prezinta o
omogenitate slaba, datorita unei dispersii mari a rezultatelor individuale C.V. cu
valoare de 45,71%. Eroarea medie este de 0,23. Media aritmetica la grupa de
baieti este 4,68 cm, media pe tara este 5,6cm, astfel ca media pe tara este
superioara cu 1 cm fata de media lotului de elevi cercetat. Dispersia rezultatelor
individuale este mare, C.V. are valoarea de 30,10%, fapt care indica o lipsa de
omogenitate a colectivului. Eroarea medie este de 0,18.
Grupa de copii studiata are o vārsta cronologica apropiata de media pe tara. Īn
cadrul lotului de copii cuprinsi īn experiment (grupa experimentala si grupa
martor) sunt mai īnalti atāt baietii cāt si fetele decāt cei masurati anterior, iar
omogenitatea colectivului studiat este buna. Greutatea copiilor din grupul studiat
este superioara mediei pe tara la fete si la baieti. Perimetrele toracice au valori
apropiate mediei pe tara, dar colectivele sunt mai putin omogene. Elasticitatea
toracica este inferioara mediei pe tara la grupele de fete si apropiata de valorile
mediei la grupa de baieti, dar atāt fetele cāt si baietii prezinta o omogeniate slaba
la acest indicator.
Diferentele foarte mici īntre medii ne permit sa apreciem ca lotul de copii
studiat prezinta o dezvoltare fizica buna, cu un ritm de dezvoltare normal, specific
acestei perioade de vārsta.
Dinamometria
Forta flexorilor palmari la māna stānga a grupei fete este 10,09; abaterea
standard este ±2,36, iar coeficientul de variabilitate este 23,39%. Eroarea medie are
valoarea 0,31. La māna dreapta, forta flexorilor palmari are la grupa fete este
10,60; abaterea standard este ±2,09, iar coeficientul de variabilitate este 19,72%.
Eroarea medie este 0,28.
Grupa de baieti prezinta la proba de dinamometrie, la māna stānga,
urmatoarea evidenta statistica: media aritmetica este 11,00; abaterea standard este
±2,54, iar coeficientul de variabilitate este 23,12%; eroarea medie are valoarea de
0,33. Rezultatele statistice pentru māna dreapta la baieti sunt: media aritmetica
11,07; abaterea standard ±2,59; coeficientul de variabilitate este 23,38%. Eroarea
medie este identica cu valoarea la māna dreapta: 0,33.
La fete si baieti indicatorii statistici prezinta valori apropiate pentru ambele
grupe, valorile la proba de dinamometrie nu sunt mari, fapt care confirma ca la
aceasta vārsta forta flexorilor palmari trebuie sa fie dezvoltata prin jocul de
handbal, īn care manevrarea mingii va īndeplini acest obiectiv. Omogenitatea
colectivului de fete este la un nivel scazut datorita unei dispersii foarte mari a
colectivitatii. Eroarea medie a mediei arimetice are valori mici; fapt care este un
indiciu ca mediile pot fi luate īn consideratie ca reprezentative. Putem afirma cu
argumente statistice solide ca forta flexorilor palmari atesta atāt la fete cāt si la
baieti, posibilitati īn general slabe si foarte diferite la aceasta vārsta.
Rezultatele testarilor predictive a nivelului pregatirii motrice
Viteza
Dezvoltarea vitezei a fost evaluata prin proba de Alergare de viteza 30m cu
start din picioare. Grupa de fete are media de 6"85. Analizānd datele din proba de
alergare de viteza 30m observam ca la grupa de fete viteza de deplasare este de
4,37m/s
Tabelul 8.
Rezultatele testariilor predictive a nivelului pregatirii motrice a elevilor
ciclului primar (n=119)
Probe
de
control
Baiet
i
X ±S
Media
pe tara
X ±S
Fete
X
S
Medi
a pe
tara
Alergar
e de
viteza
30m, s.
Viteza
de
deplasa
re, m/s.
Saritura
īn
lungime
, cm.
Aruncar
ea
mingii
de oina,
m.
Extensii
de
trunchi,
nr. rep.
Ridicari
de
trunchi,
nr. rep.
Aruncar
e tinta
vertical
a, nr.
reusite
Alergar
e de
durata,
s.
Alergar
e de
durata,
m.
X ±S
. Comparānd datele cu mediile pe tara observam ca media grupei de fete este
inferioara mediei pe tara: 4,69 m/s la viteza de deplasare, datorita faptului ca īn
cazul esantionului studiat avem un numar redus de cazuri cu rezultate foarte bune,
iar majoritatea cazurilor sunt situate īn jurul mediei. Grupa de baieti are media īn
valoare de 6"28. Observam ca viteza de deplasare la baieti este de 4,48 m/s, iar
daca comparam viteza de deplasare a baietilor cu viteza de deplasare medie pe tara:
4,92 m/s, avem o superioritate de 0,44 m/s īn favoarea cercetarilor efectuate īn
1992 la aceasta categorie de vārsta
Forta
Saritura īn lungime de pe loc
La grupa de fete media aritmetica este 128,97 cm; abaterea standard este ±
16,25, iar coeficientul de variabilitate este 8,17%; eroarea medie este 0,07. Grupa
de baieti are o medie aritmetica de 141,05 cm; abaterea standard este ±15,11, iar
coeficientul de variabilitate este 10,71%; eroarea medie este 1,93. Confruntānd
datele rezultate cu media pe tara la aceasta proba, media grupelor de elevi este
inferioara fata de media pe tara la grupa martor de fete. Colectivul de elevi este
omogen deoarece dispersia rezultatelor este buna. Grupele de baieti prezinta o
medie superioara mediei pe tara: 138,5cm, cu 3cm la ambele grupe. Omogenitatea
colectivului de elevi este medie la acesta proba.
Aruncarea mingii de oina - proba tehnica.
Grupa de fete are media aritmetica 12,86 m; abaterea standard este ±2,45, iar
coeficientul de variabilitate este 19,06%; eroarea medie este 0,32. Grupa de baieti
are media aritmetica 20,53 m; abaterea standard a grupei este ±3,92, iar
coeficientul de variabiliate este 19,08%; eroarea medie este 0,50.
La fete constatam o diferenta de 1m īntre media grupului de fete si media pe
tara (13,7m), dar omogenitatea colectivului testat este medie, pe cānd la testarea pe
tara valorile omogenitatii sunt slabe datorita numarului mare de cazuri. Baietii
prezinta o medie inferioara cu 1m fata de media pe tara: 21,5m. Parametrii statistici
indica o omogenitate medie atāt la fete cāt si la baieti; dar mediile sunt
reprezentative pentru aceasta grupa, deoarece eroarea medie are valori mici.
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Numarul mediu de extensii de trunchi este 23,17 la grupa de fete. Abaterea
standard a acestei grupe este ±6,51, iar coeficientul de variabilitate este 28,09%;
eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 27,16; abaterea
standard este ±7,76, iar coeficientul de variabilitate este 28,58%; eroarea medie
este 0,99. Comparānd datele rezultate cu media pe tara: 20,7 observam ca la
baieti media este superioara datorita unor rezultate de exceptie care au ridicat
media claselor.
Indicatorii statistici evidentiaza colective cu omogenitate slaba, ce atesta
posibilitati individuale foarte diferite si mai putin grupate. La fete media fortei
musculaturii spatelui este superioara cu 5,07 repetari fata de media pe tara:18,1.
Indicatorii statistici evidentiaza colective neomogene, reflecta o īntindere mare a
posibilitatilor individuale de forta a spatelui la fete.
Ridicari de trunchi din culcat dorsal
Proba care evalueaza nivelul de dezvoltare a musculaturii
abdomenului prezinta la grupa de fete o medie de 15,26. Abaterea standard
a acestei grupe este ±6,56, iar coeficientul de variabilitate este 42,29%;
eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 20,79;
abaterea standard este ±8,03, iar coeficientul de variabilitate este 36,85%;
eroarea medie este 1,03.
Prin compararea datelor rezultate cu media pe tara la grupa de fete
observam ca musculatura abdomenului este mai slab dezvoltata comparativ
cu media la nivel national: 35,2 repetari; indicatorii statistici evidentiaza
colective neomogene datorita unei amplitudini mari a seriei de valori. La
baieti media este tot inferioara modelului national, care are media
aritmetica: 44.0; observam de asemenea un colectiv neomogen,
amplitudinea sirului de rezultate este mare, ceea ce atesta faptul ca fiecare
copil are posibilitati foarte diferite la aceasta proba.
Īndemānarea
Aruncarea la tinta verticala
Indicatorii statistici la grupa de fete sunt: media aritmetica este 1,43;
abaterea standard este ±0,88, iar coeficientul de variabilitate este 61,49%. Eroarea
medie este 0,12. Grupa de baieti are media aritmetica 1,77; abaterea standard este
±0,84, iar coeficientul de variabilitate este 47,70%; eroarea medie este 0,11.
Comparānd rezultatele fetelor la aceasta proba observam ca media grupelor este
superioara calificativului suficient (1 aruncare din trei) prevazut īn Sistemul
National de evaluare; avem un numar mic de cazuri cu rezultate foarte bune, la
ambele grupe mediile sunt situate īntr-un interval cu frecvente maxime.
Omogenitatea colectivului este mica. Grupa de baieti are, de asemenea, o medie
superioara baremului minimal (o aruncare din trei), dar distributia valorilor
individuale este usor asimetrica deoarece avem un numar mic de cazuri cu
rezultate foarte bune; amplitudinea rezultatelor este mare; colectivul de elevi nu
este omogen (avem valoarea coeficientului de variabilitate: 47,70%).
Rezistenta
La proba de alergare de durata, dupa prelucrarea rezultatelor am obtinut
urmatorii indicatori statistici la grupa de fete: media aritmetica este 5'36"; abaterea
standard este ±4,88, iar coeficientul de variabilitate este 87,03%; eroarea medie
este 0,64. Baietii au media aritmetica īn valoare de 9'48"; abaterea standard este
±5,17, iar coeficientul de variabilitate este 52,76%; eroarea medie este 0,66. La
fete media timpului de alergare este cu 0'59" inferioara mediei pe tara (6'35");
ceilalti indicatori evidentiaza un colectiv neomogen cu dispersie si amplitudine
mare a rezultatelor individuale. Grupa de baieti prezinta o medie aritmetica
inferioara cu 0'33" fata de media pe tara (10'21"); indicatorii statistici releva si la
acest grup un colectiv care este neomogen, cu dispersie foarte mare a rezultatelor.
Distanta parcursa la proba de alergare de durata la grupa de fete: media
aritmetica 960,97m, abaterea standard este ±827,87, iar coeficientul de variabilitate
este 86,15%; eroarea medie este 108,79. Grupa de baieti are media aritmetica
1741,35m; abaterea standard este ±918,78, iar coeficientul de variabilitate este
52,76%; eroarea medie este 117,64. La fete media distantei de alergare este cu
163,06m mai mica fata de media pe tara (1124,03m); ceilalti indicatori statistici
evidentiaza rezultate care confera un caracter neomogen colectivului cu o dispersie
foarte mare a rezultatelor. Grupa de baieti are media cu 100,90m mai mica decāt
media pe tara (1842,25m); indicatorii statistici releva si la acest grup un colectiv
neomogen, cu dispersie foarte mare a valorilor individuale.
Indicii predictivi functionali
Capacitatea vitala
Valorile capacitatii vitale la grupa fete sunt reprezentate de media
aritmetica care este 2122,41cmł; abaterea standard este ±317,91 iar coeficientul de
variabilitate este 14,98%; eroarea medie este 41,78.
Indicatorii statistici rezultati la grupa baieti martor sunt: 2386,89cmł care
este media aritmetica; abaterea standard este ±334,40 iar coeficientul de
variabilitate este 14,01%; eroarea medie este 42,82. Valorile capacitatii vitale atāt
la baieti cāt si la fete se īncadreaza īn mediile pe tara (2038cmł-2200cmł) dar
colectivul este neomogen; amplitudinea este mare la fiecare grupa, evidentiind
posibilitati individuale diferite.
Tabelul 9.
Rezultatele testarii indicilor functionali la elevii claselor primare,
vārsta 10-11 ani (n=119)
Probe
de
control
Capacit
ate
vitala,
cmł.
Indicele
Ruffier,
un
Frecven
ta
cardiac
a,
puls/mi
n.
Frecven
ta
respirat
orie,
resp/mi
n.
Indicele Ruffier
Baiet
i
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Fete
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Valorile statistice ale indicelui Ruffier la grupa baieti sunt: 13,79 este
media aritmetica a grupei; abaterea standard este ±2,18; coeficientul de
variabilitate este 15,79%; eroarea medie este 0,28. Indicatorii statistici ai indicelui
Ruffier la grupa fete au media aritmetica de 14,48; abaterea standard este ±2,41
iar coeficientul de variabilitate este 16,64%, eroarea medie este 0,32. Analizānd
valorile indicelui Ruffier la grupele de fete observam ca īn ceea ce priveste
capacitatea de efort a fetelor (conform valorilor pentru interpretarea probei),
aceasta este mediocra; valorile coeficientilor de variabilitate indica un colectiv cu
omogenitate buna, respectiv o dispersie medie a valorilor individuale.
Amplitudinea valorilor evidentiaza potentiale individuale ce se īntind pe o
zona mare. Grupele de baieti au o medie care īi situeaza īn zona unei capacitati de
efort mediocra; de asemenea, amplitudinea este mare, iar omogenitatea este medie;
coeficientii de asimetrie au o valoare negativa; valorile mici ale erorii medii
asigura reprezentativitatea mediei aritmetice.
Capacitate
FETE vitala, cm
Frecventa
respiratorie,
resp./min.
24
Frecventa
cardiaca, puls./min.
Indicele
Ruffier, un.
Frecventa cardiaca Frecventa cardiaca la grupa fete are media aritmetica īn
valoare de 87,62 puls/min.; abaterea standard este ±12,76; coeficientul de
variabilitate este 14,56%; eroarea medie este 1,68.
Reperele statistice ale grupei de baieti sunt: media aritmetica este 81,61
puls/min.; abaterea standard este ±10,95; coeficentul de variabilitate este 13,41%;
eroarea medie este 1,40.
Observānd mediile la grupele de fete putem afirma ca valorile acestora se
īncadreaza īn mediile pe tara (88-91 puls/min. dupa Demeter, A. 1968); dar
observam ca valorile coeficientului de variabilitate indica un colectiv cu o
omogenitate medie. Grupele de baieti au media aritmetica īncadrata īn valorile
medii pe tara si este superioara mediei cu 6 pulsatii/min.; baietii au, de asemenea, o
amplitudine mare a rezultatelor; colectivul are o dispersie medie a valorilor;
coeficientul de varibilitate indica o omogenitate medie.
Frecventa respiratorie
Grupa fete are media aritmetica īn valoare de 23,07 respiratii/min.;
abaterea standard este ±2,73 iar coeficientul de variabilitate este 11,83%; eroarea
medie este 0,36. Valoarea mediei aritmetice la grupa baieti este 23,11
respiratii/minut, abaterea standard este ±2,81; coeficientul de variabilitate este
12,14%; eroarea medie este 0,36.
Daca comparam mediile aritmetice ale grupelor de fete cu media pe tara (24
respiratii/minut) observam ca avem valori foarte apropiate cu media pe tara, dar
amplitudinea grupului este mare; avem cāteva rezultate foarte bune, iar restul
rezultatelor sunt sub medie, fapt care ofera colectivului o dispersie mare;
omogenitatea este medie datorita valorilor coeficientilor de variabilitate (11,83%).
Eroarea medie are valori mici, care confirma reprezentativitatea mediei.
Grupa de baieti are media apropiata cu media pe tara (24 respiratii/minut);
coeficientii statistici indica colective cu omogenitate medie cu o dispersie
intermediara a valorilor individuale.
Analizānd rezultatele dezvoltarii somatice observam talia mai mare la copii
studiati fata de media pe tara, de asemenea media greutatii corporale este mai
mare. Perimetrele toracice au valori apropiate mediei pe tara iar elasticitatea
toracica este infeioara medie pe tara. Diferentele mici īntre medii consemneaza ca
lotul de copii are o dezvoltare fizica normala acesteai etape de vārsta.
Pregatirea motrica a copiilor studiati prezinta medii inferioare baremelor pe
tara atāt la fete cāt si la baieti exceptie facānd proba de extensii de trunchi unde
avem medii superioare mediei pe tara. Din punct de vedare al indicilor
functionali, lotul de copii studiat se īncadreaza īn mediile pe tara la capacitatea
vitala, frecventa reapiratorie si frecventa cardiaca iar capacitatea de efort
reprezentata de indicele Ruffier este mediocra.
Clasificarea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal
utilizate īn lectia de educatie fizica cu elevii claselor primare
Jocurile de miscare cu elemente tehnice din handbal reprezinta actiuni
motrice care angajeaza subiectul īntr-un comportament motric pentru a atinge un
scop, īn cazul nostru scopul este perfectionarea procesului instructiv-educativ al
educatiei fizice la elevii cu vārsta de 10-11 ani din ciclul primar de īnvatamānt.
Jocurile de miscare cu elemente din handbal sunt mijloace sau instrumente de
actiune al caror continut, forma si organizare conduc la efecte functionale stabile
(C. Popescu, I. Chira, 1981).
Din punct de vedere metodologic am stabilit diferite clasificari
conventionale care ne-au ajutat sa facem o alegere a jocului īn mod operativ.
Criteriile utilizate sunt variate si coplementare, nici unul dintre acestea luat separat,
nu poate sa cuprinda marea varietate a efectelor diferitelor tipuri de jocuri (G.
Csudor, 1980; Al. Zota, 1988; V. Purice, 1989). Fara a avea pretentia ca epuizam
īntreaga tipologie a jocurilor, ne vom opri īn continuare asupra celor mai utilizate
criterii.
Īn functie de locul de desfasurare (A.D. Novikov, L.P. Matveev, 1980):
jocuri de interior;
jocuri de exterior.
Īn lectia de educatie fizica a copiilor din clasele primare jocurile de miscare
cu elemente din handbal se clasifica īn functie de utilizarea lor īn structura lectiei
de educatie fizica. Īn decursul anilor specialistii īn educatie fizica au promovat mai
multe modalitati de structurare a lectiei: pe parti, secvente, verigi, momente, etape,
iar mai nou, situatii de instruire. Astfel, avem jocuri de miscare cu elemente din
handbal utilizate īn urmatoarele situatii de instruire: jocuri pentru pregatirea
organismului pentru efort, jocuri pentru influentarea selectiva a aparatului
locomotor, jocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice, jocuri pentru
īnvatarea/consolidarea actiunilor motrice.
Īn functie de numarul de participanti (T. Badiu, C. Ciorba, G. Badiu 1999):
jocuri individuale;
jocuri colective;
jocuri pe echipe.
Dupa structura sociala jocurile pot fi: demixtate (baieti + fete), sau mixte;
Dupa functiile īndeplinite, jocurile cu elemente din handbal pot fi
introductive (pregatitoare, cum sunt cele de īncalzire), repetitive (de fixare a
mecanismului de baza), asociative (de favorizare a transferului), creative (sub
forma de joc aleator), de īntrecere (competitionale, noncompetitionale). Īn functie
de ramura de sport predata, jocurile de miscare cu elemente din handbal sunt
prezente īn atletism, fotbal, baschet, volei, gimnastica, īn opinia M. Brata (1996).
Jocurile de miscare cu elemente din handbal se folosesc īn paralel si īn alte ramuri
sportive spre exemplu īn atletism. Astfel jocurile pentru alergare, sarituri si
aruncari se folosesc īn handbal pentru a obisnui elevul cu actiunile motrice
specifice handbalului. De asemenea avem jocuri pentru alergarea de rezistenta;
jocuri pentru alergarea de viteza, jocuri pentru saritura īn lungime; jocuri pentru
saritura īn īnaltime.
Īn functie de elementele jocului de handbal, jocurile de miscare pe care
le-am utilizat īn lectia de educatie fizica sunt sistematizate astfel (C. Roman, F.
Biro, 2003):
- jocuri pentru deplasarea īn teren/pregatire fizica generala;
jocuri pentru tinerea, prinderea si pasarea mingii;
jocuri pentru dribling;
jocuri pentru aruncarea la poarta;
jocuri pentru marcaj si demarcaj.
Jocurile de miscare cu elemente din handbal pot fi sistematizate īn functie de
deprinderile motrice de baza asupra carora actioneaza. Astfel, prezentam
urmatoarea clasificare īn opinia autorului Gh. Mitra, Al. Mogos (1980):
jocuri pentru mers;
jocuri pentru alergare;
jocuri pentru aruncare si prindere;
jocuri pentru sarituri.
Īn functie de calitatea motrica pe care o influenteaza, jocurile cu elemente
din handbal se clasifica astfel īn acceptia autorilor M. Atanasiu, C. Atanasiu,
jocuri pentru dezvoltarea vitezei;
jocuri pentru dezvoltarea rezistentei;
jocuri pentru dezvoltarea īndemānarii;
jocuri pentru dezvoltarea fortei;
jocuri pentru dezvoltarea supletei.
De asemenea, īn functie de grupele musculare (E. Ţicaliuc (1979);
G. Chirita, 1983) pe care le influenteaza, jocurile cu elemente din handbal sunt
īmpartite astfel:
- jocuri pentru muschii membrelor superioare si muschii gātului;
- jocuri pentru musculatura trunchiului;
- jocuri pentru musculatura membrelor inferioare.
Īn functie de intensitatea efortului din lectia de educatie fizica, jocurile cu
elemente din handbal sunt ordonate astfel (Al. Zota, 1988):
jocuri cu intensitate mica;
jocuri cu intensitate medie;
jocuri cu intensitate mare.
Īn functie de lupta pentru pentru posesia mingii, jocurile cu elemente din
handbal se clasifica īn modul urmator (Leon Teodorescu, 1975; pag. 14-15):
jocuri cu contact direct cu adversarul;
jocuri cu contact indirect.
Jocurile cu elemente din handbal pot fi ordonate si īn functie de
continutul lectiei de educatie fizica, (E. Ţicaliuc 1979):
jocuri pentru pregatirea fizica generala;
jocuri pentru pregatirea tehnica;
jocuri pentru pregatirea tactica.
Dupa cum se observa, numeroasele criterii de clasificare ar putea crea
imaginea unei structurari dezordonate jocurilor cu elemente din handbal prezente
īn lectia de educatie fizica a copiilor de 10-11 ani din ciclul primar de īnvatamānt.
Acest fenomen se datoreaza īn primul rānd multitudinii si varietatii obiectivelor
realizate prin lectia de educatie fizica si, pe de alta parte, a numarului foarte mare
de mijloace existente, dinamica lor fiind īn plin proces de desfasurare. Īn final,
apreciem ca diversitatea lor este īn consens cu diversitatea actiunilor umane, īn
general, clasificate la rāndul lor dupa mai multe criterii.
Elementele din jocul de handbal pe care le-am utilizat sunt elementele
prevazute īn Programa Curriculara de Educatie Fizica la Clasa a IV-a. Toate aceste
elemenate au fost descrise īn subcapitolul destinat analizei Programei Curriculare
de Educatie fizica la clasa a IV-a. Īn continuare exemplificam clasificarea si
enumerarea jocurilor utilizate īn cadrul experimentului. Facem mentiunea ca
descrierea jocurilor utilizate este prezentata pe larg īn monografia intitulata ,,Jocuri
pentru īnvatarea handbalului" (C.Roman, F.Biro, 2003, Figura 4.). Īn continuare
vom prezenta complexe de jocuri de miscare orientative pentru īnsusirea si
consolidarea diferitelor elemente si procedee tehnice, precum si pentru studierea
diferitelor actiuni tactice.
Figura 4. Clasificarea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal
Pentru Obisnuirea cu mingea recomand urmatoarele jocuri cu caracter
orientativ: "Cauta-ti mingea"; "Rostogoleste mingea"; "Mingea īn presa"; "Cāinele
si pisica"; "Fuga dupa minge"; "Alergare cu trecere prin cerc"; " Culegerea
mingilor"; "Cel mai iute"; "Lovirea popicelor"; "Fugi dupa minge"; "Mingea
rulanta"; "Mingea roata"; "Cine culege mai multe mingi"; "Mingea īn doi";
"Mingea īn stea"; "Mingea peste pod"; "Mingea prin tunel"; "Mingea prin
lateral", combinari ale celor trei jocuri de mai sus; "Semanatul si culesul
cartofilor", jocuri cu rostogolirea mingii īn suveica, jocuri cu rostogolirea mingii si
ocoliri de obstacole, jocuri cu transportarea mingii, a doua mingi, a mai multor
mingi de diferite marimi, jocuri cu transportarea si rostogolirea mingii.
Jocuri cu caracter orientativ pentru Deplasarea īn teren: "Gaseste-ti
pereche", "Prinde-l pe cel din fata", "De-a prinselea", "Alergare īn trei picioare",
"Leapsa īn doi", "Urmaritorul da leapsa", "Vānatorul si potārnichile", "Leapsa pe
īncalecate", "De-a ursul", "De-a prinselea", "De-a prinselea īntr-o jumatate de
minut", "Care-i mai iute", "Īntrecerea perechilor", "De-a paznicul", "Cursa īntr-un
picior", "Vrabiutele saltarete", "schioapa, schioapa", "Alearga īntr-un picior",
"Traseul saritorilor", "Stai o data cu mingea", Cursa din cerc īn cerc", "Cine ocupa
postul", "Veveritele si jderul".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Prinderea, Ţinerea si Pasarea
mingii: Automobilele", "Smulge mingea", "Culorile", "Mingea prin portita",
"Ocheste bara portii de handbal", "Mingea īn cerc", "Cercurile miscatoare",
"Cursa celor doua mingi", "Pase īn cerc cu schimb de locuri", "Arunca si fugi", "Īn
linie cu capitan", "Triunghiul alergator", "Careul miscator", "soarecele si pisica",
"Concurs de pase", "Suveica cu schimb de locuri", "Cursa īn perechi",
"Campionii", "Cercul campionilor", "Mingea īn stea", "Mingea īn zig-zag", "Īn
patru colturi", "De-a prinselea cu mingea de handbal", "Prinde-l pe cel cu mingea",
"Leapsa -mingea salveaza", " Fereste capul", "Ratele si vānatorul", "Mingea la
capitan", "Apararea cetatii", ,,Culorile", "Mingea prin portita", "Suveica fara
schimb de locuri", "Mingea īn cerc", "Leapsa cu pase", "Leapsa īn perechi cu
pase", "Mingea la capitan cu ghemuire", "soarecele si pisica", "Cercurile
miscatoare", "Cine executa mai multe pase".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Dribling: "Cine executa de mai multe ori
dribling pe loc si īn deplasare"; "Pasarile calatoare"; "Schimba mingea"; "Suveica
simpla cu dribling"; "Culesul cartofilor din dribling"; "Concurs de dribling pe loc";
"Leapsa din dribling"; "Cursa īntr-un picior din dribling"; "stafeta cu dribling
printre jaloane"; "Leapsa īn perechi cu dribling"; "Cursa pe numere pe dribling";
"Dribling prin tunel".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Aruncari: "Ocheste bara portii de
handbal"; "Ocheste cercul"; "Ocheste cifrele"; "Ocheste printre picioarele
scaunului"; "Ocheste sticla"; "Ocheste mingea de handbal"; "Ocheste coltul
portii"; "Mingea la turn"; "Ocheste mingea medicinala"; "stafeta cu dribling si
aruncare"; "Ochitorul dibaci"; "Ochitorii"; "Ocheste tinta"; "Closca īsi apara puii";
"Ţinta vie", "Cine marcheaza mai multe goluri", "Partizanii", "Hustiuluc", "Cine
cāstiga teren"; "Cine doboara mai multe mingi"; "Minge stai"; "Closca īsi apara
puii"; "Īntre patru focuri"; "Ferestete de minge"; "Ţinta vie"; "Cine marcheaza mai
multe goluri"; "Concurs de aruncare la poarta"; "Īntre doua focuri"; "Cine arunca
mai departe"; "Handbal la tinta"; "Obliga-i sa īnscrie"; "Fara gresala"; "Ultima
aruncare stabileste punctajul"; "Cine ajunge mai repede la suta"; "Cel mai bun din
zece īncercari"; "Locul preferat"; "Procedeul preferat"; "Cel mai bun de pe cinci
posturi"; "Sa ne īntrecem"; "Aruncari din sezānd"; "Cel mai bun din tri procedee";
"Banda rulanta"; "5pozitii la 3 distante"; Cāt mai departe";.
Jocuri cu caracter orientativ pentru Pozitia fundamentala pentru jocul de
aparare: "Lupta cocosilor"; "stafeta cu deplasare īn pozitie de aparare";" Patrunde
īn spatiul adversarului"; "Apara semicercul"; "Cucerirea mingilor"; "Atinge bara".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Īnvatarea asezarii īn teren recomand:
"Cursa literelor"; "Gaseste-ti locul"; "Atacantii si aparatorii"; "Atacantii si
aparatorul"; "Ocupa postul"; "Cine se orienteaza mai repede".
Pentru Īnvatarea jocului prin joc recomand urmatoarele jocuri cu caracter
orientativ: jocul de handbal pe teren redus cu efectiv redus si reguli schimbate īn
urmatoarele variante 2:2 fara portar -porti mici; 2:2 cu portar voiajor -porti
minihandbal; 3:3 fara portar cu porti mici; 3:3 cu portar voiajor -porti minihandbal;
3:3 cu portar; 4:4 cu portar voiajor -porti minihandbal; 4:4 cu portar; 5:5 cu portar;
5:5 cu portar voiajor. (Nota: Īn jocul cu portar voiajor intra īn poarta cel mai
apropiat jucator de propria poarta) Jocuri cu tema pentru pregatirea fizica,
pregatirea tehnica; pregatirea tactica. Jocuri īn inferioritate numerica, īn
superioritate numerica. Jocuri cu tema pentru atacanti; pentru aparatori. "Joc de
handbal īn trei zone"; "Sa jucam handbal cu doua mingi", "Sa jucam handbal la
perete".
Jocuri cu caracter orientativ pentru marcajul adversarului:"Jocul cu umbra";
"Marcajul imaginar"; "Marcajul activ al adversarului".
Conform arii jocurilor cu elemente din handbal a fost alcatuita o
programa experimentala unde au fost prevazute toate cerintele indicate īn
clasificarea exemplificata. Astfel volumul jocurilor aplicat īn cadrul lectiilor de
educatie fizica a fost aproximativ de 45-50%; astfel:
. parte pregatitoare 70-75%;
. partea de baza 30-35%;
. partea de īncheiere 40-45%.
Aceasta clasificare a stat la baza desfasurarii experimentului pedagogic cu
folosirea elementelor tehnice din jocul de handbal. Mentionam ca am exemplificat
cele mai eficiente jocuri pe care le-am utilizat.
Continutul jocurilor este prezentat īn mod sintetic īn Anexa nr. 15 precum si īn
cadrul lucrarii metodice ,,Jocuri pentru initiere īn handbal". Aceste complexe de
jocuri au fost aplicate pe parcursul unui an de studii cu elevii claselor a IV-a
conform metodiciii traditionale de desfasurare a jocurilor prevazuta īn teoria si
metodica culturii fizice. Jocurile sunt selectate īn functie de obiectivele de baza ale
lectiilor dar si īn corelatie cu nivelul de pregatire a copiilor.
Grupele unde au fost aplicate programa experimentala au fost numite drept
grupe experimentale. Elevii claselor a IV-a care au practicat lectiile de educatie
fizica conform mijloacelor traditionale au fost numite grupe martor. Aceste grupe
au fost numite astfel pentru a avea posibilitatea de a face unele comparatii cu
aspect pedagogic īn urma desfasurarii experimentului pedagogic de baza.
|
