EFICACITATEA APLICĂRII ELEMENTELOR TEHNICE DIN JOCUL DE HANDBAL LA LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN CLASELE PRIMARE
3.1. Analiza documentelor de planificare si organizare a educatiei fizice cu
elevii claselor primare
Pentru a urmari evolutia schimbarilor din educatia fizica la clasele primare
au fost analizate programele scolare din România din ultimii 15 ani, la disciplina
amintita, respectiv Programa scolara de Educatie Fizica si Sport aplicata în
perioada 1989-1997; Programa Analitica la Educatie Fizica si Sport din perioada
1997-1999; Curriculum National Programa scolara pentru ciclul primar, Aria
curriculara de Educatie Fizica si Sport aprobata prin ordin al ministrului nr. 4327
din 23. 08. 1999. Chiar de la început vrem sa reamintim ca au existat schimbari
radicale. De exemplu, abrogarea Sistemului Unitar de Verificare si Apreciere a
nivelului de pregatire fizica si sportiva a elevilor care a functionat începând din
1973 prevazut în Instructiunile Ministerului Educatiei si Învatamântului nr.
6226/1986. Începând din anul scolar 1999-2000 se introduce Sistemul National
scolar de Evaluare la Educatie Fizica si Sport în învatamântul primar, gimnazial,
liceal si profesional. O alta schimbare majora este elaborareea programelor în
functie de ciclurile curriculare ale învatamântului primar si gimnazial (P.
Dragomir, 2004, tabelul 2).
Tabelul 2.
Repartizarea ciclurilor curriculare pe clase
Vârsta
Clasa
Grupa
Pregatitoare
I
9
II III
IV
V
VI
VII
VII
IX
Ciclul
curricular
Achizitii
fundamentale
Dezvoltare
Observare si
orientare
Programele cuprind pentru prima data: obiectivele cadru, obiective de
referinta, exemple de activitati de învatare, continuturi si standarde curriculare de
performanta (E. Pop si colab, 1996). Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a IV-a)
are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea
studiilor. Conform planului- cadru aplicat în sistemul de învatamânt începând cu
anul scolar 1999-2000, programele scolare contin curriculum nucleu si curriculum
extins. Curriculum-ul nucleu corespunde numarului minim de ore de la ficare
disciplina obligatorie prevazuta în planul cadru de învatamânt. Astfel, noile
programe scolare cuprind obiective de referinta, continuturi si standarde
curriculare de performanta, obligatorii pentru toate scolile si toti elevii.
Curriculum-ul extins corespunde diferentei dintre numarul maxim si minim de ore
prevazute de plaja orara. Se largeste oferta de învatare, se realizeaza cu elevii ce
manifesta interes pentru anumite discipline sau arii curriculare (P. Dragomir, 2004,
tabelul 3). Tabelul 3.
Numarul de ore/saptamâna de educatie fizica la ciclul primar
Aria curriculara
Educatie fizica si Sport
Educatie fizica
Clasa I
2-3 ore/sapt.
Clasa a II-a
2-3 ore/sapt.
Clasa a III-a
2-3 ore/sapt.
Clasa a IV-a
2-3 ore/sapt.
Pentru o prezentare mai clara a continutului tuturor variantelor de programa,
le prezentam în continuare (tabelul 4.).
Tabelul 4.
Analiza evolutiei programelor de educatie fizica la ciclul primar din România
Nr.
Crt
Mod de organizare
Numarul de saptamâni
Mod de organizare
Numar de lectii
Anii editiei
3 trimestre
68/an
3 trimestre
68/an
2 semestre
68/an
Numar de lectii pe semestru
(trimestru)
Unitatile de învatare
20
24 20
Capacitatea de organizare
Dezvoltare fizica armonioasa
Numarul de teme (2 teme/lectie)
În fiecare lectie
Dezvoltarea calitatilor motrice
Deprinderi motrice de baza si
aplicativ-utilitare
Atletism
În fiecare lectie
Gimnastica
Joc sportiv
Ore la dispozitia profesorului
Verificare si testari
Structura si continutul acestei programe este mai clar prezentata în desenul
1., unde numarul de ore este descris în procente pentru fiecare compartiment.
A n u l 1 9 8 9
6 %
C a p a c i t a t e a d e o r g a n i z a r e
D e z v o l t a r e f i z i c a a r m o n i o a sa
D e z v o l t a r e a c a l i t a t i l o r m o t r i c e
D e p r i n d e r i m o t r i c e d e b a z a s i a p l i c a t i v - u t i l i t a r e
A t l e t i s m
G i m n a s t i c a
J o c s p o r t i v
O r e l a d i s p o z iti a p r o f e s o r u l u i
V e r i f i c a r e s i t e s t a r i
Desen 1. Continutul programei scolare la disciplina ,,Ed 444i88e ucatie Fizica" la
clasele primare
Planul cadru este structurat pe arii curriculare (C. Filip, si colab., 2001) , de
asemenea precizeaza disciplinele obligatorii, precum si numarul minim si maxim
de ore pe saptamâna pentru fiecare clasa. Datorita influentelor specifice pe plan
biologic, motric si social, educatia fizica este integrata în planul de învatamânt ca
arie curriculara distincta.
Compartimentele celor trei programe sunt asemanatoare, numarul de
Anul 1997
4% 0%
Capacitatea de organizare
Dezvoltare fizica armonioasa: în fiecare lectie
Dezvoltarea calitatilor motrice: în ficare lectie
Deprinderi motrice de baza si aplicativ-utilitare
A tletis m
Gimnas tica
Joc s portiv
Ore la dis pozitia profes orului
Verificare si tes tari
A n u l 1 9 9 9
0 % 6 % 1 % 4 %
C a p a c it a t e a d e o r g a n iz a r e
D e z v o lt a r e f iz ic a a r m o n io a s a
D e z v o lt a r e a c a lit a t ilo r m o t r ic e
D e p r in d e r i m o t r ic e d e b a za s i a p lic a t iv - u t ilit a r e
A t le t is m
G im n a s t ic a
J o c s p o r t iv
O r e la d is p o z it ia p r o f e s o r u lu i
V e r if ic a r e s i t e s t a r i
saptamâni ale anului scolar este 34, respectiv numarul de lectii este 68 pe an scolar,
la programele din 1989 si 1996 sunt 3 trimestre, iar din anul 1999 sunt 2 semestre.
Observam ca ultimile doua variante de programa sunt mai bine structurate si
ordonate decât programa din 1989, având trimiteri precise cu numar de teme pe
discipline sportive si mergând în amanunt în cadrul acestor discipline. Remarcam
faptul ca se acorda mai mare atentie jocurilor sportive prin cresterea numarului de
ore, dar si spre deprinderile motrice, fara a diminua importanta gimnasticii si a
atletismului.
La prima vedere se observa importanta care se acorda dezvoltarii fizice
armonioase a copiilor, dar si numeroasele exemple pentru activitatile de învatare
bazate pe capacitatea de autoorganizare a elevilor. Se acorda importanta pentru
formarea obisnuintei de practicare independenta a exercitiilor fizice si dezvoltarea
spiritului de echipa, a colaborarii în functie de un sistem de reguli acceptate
(D. Popitan, 1975; V. Tibacu, E. Scarlat, 1976; L.P. Matveev, A.D. Novikov,
1980; I. Benga, A. Criste, 1981; E. Scarlat, 1981, 1982; I. Bratu, 1982; S. Coman,
A. Dragnea, 1996; Gh. Cârstea, 1993, 2000; E. Pop, 1996; C. Ciorba, T.
Badiu, G. Badiu, 1999).
În programa sunt specificate cu precizie locul si numarul temelor de lectii pe
clase si pe semestre. Este interesant faptul ca programa cuprinde teme speciale
destinate dezvoltarii calitatilor motrice si este bazata pe respectarea principiilor
metodice privind predarea acestei discipline., adica se interzice planificarea în
orarul scolii a doua lectii de educatie fizica în aceeasi zi. Se recomanda ca cele
doua lectii din saptamâna sa se planifice la minim doua zile diferenta.
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru învatamîntul primar
oglindeste conceptia care sta la baza reformei sistemului românesc de învatamânt
si are ca scop realizarea finalitatilor stipulate în Legea Învatamântului referitoare
la dezvoltarea complexa a personalitatii copilului. Curriculum-ul actual contine
obiectivele de referinta, dar si exemplifica activitatile de învatare.
În comparatie cu programele anterioare, autorii curriculum-ului actual s-au
orientat spre predarea educatiei fizice cu un continut alcatuit preponderent din
elemente din educatie fizica; de asemenea, ei pun accent pe existenta unor
continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ al posibilitatilor de asimilare ale
elevilor. Finalitatile sunt orientate acum spre dezvoltarea armonioasa a
personalitatii elevilor; autorii prevad continuturi ale învatarii si activitati de
învatare care sa asigure cerinta de constituire a unor trasee individuale de pregatire
a elevilor; curriculum-ul este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si
spre interesele elevilor si este adaptabil la baza materiala specifica si la traditiile
locale. Continuturile sunt esalonate dupa modelul didactic concentric, iar
obiectivele sunt formulate în termeni de atitudini, posibile de realizat prin
intermediul specificului tuturor celorlalte obiective.
Obiectivele de referinta sunt:
întretinerea si îmbunatatirea starii de sanatate si formarea deprinderilor
sanitare;
influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
calitatilor motrice de baza;
dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive
elementare;
formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice;
dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, în functie de un sistem de reguli
acceptate.
Curriculum-ul actual este mult mai bine conceput si sistematizat decât cel
precedent, deoarece a crescut ponderea jocurilor sportive în lectia de educatie
fizica, fapt care ne bucura, deoarece sunt cunoscute influentele multiple ale
jocurilor, în dezvoltarea complexa a personalitatii copiilor. Structura si continutul
curriculum-ului de educatie fizica reprezinta un nou concept al procesului
educational ce vizeaza nu numai sfera fizica, dar si cea cognitiva. Curruculum-ul
deschide mari posibilitati pentru profesor de a-si manifesta maiestria pedagogica.
Profesorul nu mai depinde de cerintele stricte ce tin de programa scolara, are
posibilitatea de aplica mereu ceva nou bazat pe caile moderne de prefectionare în
educatia fizica: algoritmizarea, problematizarea, modelarea.
Sistemul National de Evaluare în învatamântul primar, gimnazial liceal si
profesional a fost introdus începând cu anul scolar 1999-2000 si vizeaza evaluarea
principalelor capacitati si competente necesare a fi realizate în aria curriculara
educatie fizica si sport (trunchiul comun). Pentru fiecare capacitate/competenta,
sistemul cuprinde 2-3 variante de instrumente de evaluare (probe), iar elevul poate
opta pentru una dintre ele. În anexa nr. 1 este prezentat Sistemul de Evaluare
pentru Învatamântul Primar.
În functie de schema orara a fiecarei clase, elevul poate opta în ciclul
primar pentru: 2 evaluari la calitatile motrice, 2 evaluari la deprinderile motrice de
baza si 2 evaluari la deprinderile sportive elementare. Programarea evaluarilor pe
semestre va fi realizata de catre cadrele didactice în functie de conditiile de
desfasurare a procesului de învatamânt. Evaluarea calitatilor motrice vizeaza
acumularile cantitative si calitative realizate pâna la data sustinerii probelor.
Evaluarea la probele si ramurile de sport va fi precedata de parcurgerea unuia sau
mai multor sisteme de lectii, în functie de complexitatea si dificultatea lor.
Optiunile care sunt prevazute sunt specifice pentru profesor si pentru elevi.
Profesorul poate opta pentru: alergarea de viteza si de rezistenta sau naveta 5x5m,
1-2 probe din atletism, o saritura din gimnastica, 1-2 jocuri sportive, ramuri de
sport alternative celor obligatorii.
Elevul poate opta pentru: o proba sau un cuplu de probe pentru forta, 1-2
probe de atletism si variantele de evaluare a acestora, un joc sportiv si varianta sa
de evaluare, gimnastica acrobatica si varianta sa de evaluare, sau o ramura de sport
alternativa în locul acesteia, o saritura din gimnastica. Valoarea performantelor si
echivalarea lor în calificative vor fi stabilite în functie de numarul de ore
saptamânal si de conditiile concrete de lucru.
Probele care vor fi sustinute vor viza urmatoarele: viteza de deplasare;
alergare de rezistenta; forta; complex de dezvoltare fizica; îndemânare;
gimnastica acrobatica; joc sportiv. Evaluarea semestriala trebuie sa cuprinda
minim trei calificative provenite din sustinerea probelor, iar forta dinamica se va
evalua prin trei probe selectate din variantele oferite (spate, abdomen, membre).
Pentru notare fiecare proba trebuie sa fie apreciata cu un calificativ, iar în catalog
va fi înscris un singur calificativ cumulativ, provenit din cele trei probe (Tabelul
Tabelul 5.
Sistemul de evaluare pentru ciclul primar, clasa a IV-a
Nr.
Crt.
Capacitati/
competente
evaluate
Instrumente de evaluare
(probe optionale)
Barem minimal pentru
calificativul suficient
Baieti Fete
Viteza
Rezistenta
Forta spate
Alergare de viteza 25m
Naveta 5x5m
Alergare de durata
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Extensii ale trunchiului din pozitia asezat
Forta abdomen Ridicari de trunchi din culcat dorsal
Forta membre Tractiuni pe banca de gimanstica
O banca
O banca
inferioare si
superioare
Saritura în lungime de pe loc
1,25m
1,20m
Memorare-
executie
complex
dezvoltare
fizica
Îndemînare
Complex cu exercitii libere
Complex cu exercitii portative
Complex pe fond muzical
Sarituri la coarda succesive pe un picior, pe
loc
2x6
6 exercitii
4x8 timpi
2x6
Sarituri la coarda alternative cu deplasare
8m
8m
Nivelul
Aruncare la tinta verticala
de Legari de elemente acrobatice
De la 6m una din 3
x x
initiere la
gimnastica
Joc sportiv
Structuri simple de joc sportiv
x
x
Fisa individuala de înregistrare a rezultatelor obtinute la sustinerea probelor
de evaluare cuprinde si date semnificative care pot influenta notarea. Fisa
individuala o prezentam în amanunt în Anexa 1. Prin analizarea fisei se pot
observa optiunile anuale ale elevilor pentru probele de control, profesorul poate
argumenta notarea elevilor în cazul unei inspectii; daca se schimba cadrele
didactice, fisa individuala ofera transmiterea informatiei; daca elevul se transfera la
alta unitate de învatamânt, fisa individuala este transmisa spre acea unitate; de
asemenea, are un rol important în autoevaluarea cadrului didactic si evaluarea
obiectiva a acestuia de catre organele competente.
Avantajele Sistemului National de Evaluare (S.N.E.) la educatie fizica sunt
prezentate prin bareme mai accesibile elevilor pentru probele de control; elevii au
posibilitati de optiune în functie de oferta, interes si baza materiala pentru probe;
sistemul cuprinde mai multe probe pentru fiecare capacitate care este supusa
evaluarii; sistemul de evaluare este adaptat în functie de schema orara a fiecarei
clase (1-2 ore de educatie fizica în trunchiul comun), folosirea fisei individuale
asigura o apreciere operativa si obiectiva a evolutiei elevilor.
Dezavantajele acestui sistem se refera la faptul ca în clasele primare elevii
nu cunosc bine spre ce probe sa opteze, iar daca opteaza spre una din ele, în timpul
învatarii vor fi neglijate acele la care elevul nu este evaluat. Nu sunt mentionate
procentele care se acorda în notarea elevilor pentru starea de sanatate, atitudinea
fata de procesul de învatamânt, aptitudini native, nu este explicata detaliat alegerea
capacitatilor si competentelor evaluate.
La încheierea acestui subcapitol vom mentiona faptul, ca curriculumul
actual permite cadrelor didactice aplicarea în practica a elementelor si procedeelor
tehnice din diferite probe sportive, inclusiv din jocurile sportive. Cu toate acestea,
nu exista recomandari practico-metodice clare la acest capitol ce tin de pregatirea
acestor tipuri de lectii, organizarea lor, evaluarea nivelului de însusire a probei
sportive de catre elevi. Împreuna cu cadrele didactice, care predau educatia fizica
la clasele primare, consideram ca Sistemul National de Evaluare la disciplina
educatie fizica este corelat cu prevederile planurilor de învatamânt si continutul
programelor scolare precum si bazei materiale din scoli. Sistemul de evaluare
cuprinde o varietate de probe pentru evaluare, fapt care asigura cadrelor didactice
si elevilor posibilitatea de a opta pentru cele mai adecvate instrumente de evaluare.
Sistemul national cuprinde bareme minimale ehivalente calificativului ,,suficient"
si acorda autonomie pentru elaborarea de scale de note proprii fiecarui cadru
didactic. Calificativele se acorda pe baza rezultatelor obtinute de elev la sustinerea
probelor de control si tinând cont de starea de sanatate; aptitudinile native,
interesul elevului fata de educatia fizica. Fisa individuala asigura aprecierea
obiectiva a evolutiei elevului, autoevaluarea cadrului didactic si evaluarea
obiectiva a acestuia de catre organele competente. În sfârsit, nu sunt utilizate
suficient probele de evaluare, care sa testeze creativitatea elevilor în educatie fizica
si sport, unde rezolvând obiectivele de baza ale educatie fizice a elevilor claselor
primare trebuie sa cuprinda instructiuni pentru orientarea si selectia initiala a
copiilor spre sport.
Facând o generalizare referitor la programele utilizate în România la disciplina
Educatie Fizica si Sport în ciclul primar, putem constata faptul ca fiecare
programa, la timpul ei, si-a îndeplinit obiectivele în functie de conditiile social-
economice din anii respectivi. Cu toate acestea, conditiile social-economice
contemporane cer o noua atitudine fata de pregatirea contigentului preuniversitar,
inclusiv la disciplina Educatie Fizica si Sport la ciclul primar.
3.2. Analiza opiniilor specialistilor privind folosirea jocurilor de miscare cu
elemente tehnice din handbal în lectiile de educatie fizica la clasele primare
Educatia fizica si sportul scolar, au ca scop mentinerea unei stari optime de
sanatate, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase, formarea unui sistem larg de
deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative si specifice unor ramuri
de sport, dezvoltarea calitatilor motrice de baza, precum si a celor specifice unor
ramuri de sport, dezvoltarea calitatilor intelectuale precum si a trasaturilor moral-
volitive (Al. Tatu, 1980; V. Marcu, 1980).
Handbalul practicat înca din clasele primare largeste bagajul motric al
copiilor, contribuie la însusirea si consolidarea unor deprinderi motrice variate si
dezvolta armonios calitatile fizice ale copiilor.
La clasele primare tehnica si tactica jocului de handbal este simpla si se
limiteaza la un fond minimal de deprinderi motrice specifice, iar pe masura ce
elevii promoveaza în clase superioare jocul devine mai complex în continutul sau,
actiunile tehnico-tactice fiind mai numeroase si mai variate. Modelul de joc este
simplu si accesibil si cuprinde exercitii tehnice de o dificultate ce nu depaseste
posibilitatile elevilor. Pentru unii elevi care au calitati deosebite, acest model
reprezinta o prima treapta spre sportul de înalta performanta.
Acest subcapitol îsi propune studierea opiniilor specialistilor în ceea ce
priveste predarea handbalului în clasele primare si are la baza un chestionar.
Aplicând acest chestionar am urmarit cunoasterea numarului de profesori care
predau handbalul, în comparatie cu alte jocuri sportive (fotbal, baschet), precum si
cunoasterea particularitatilor de predare a handbalului în clasele I - IV.
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 93 de cadre didactice, învatatori si
profesori, cu vîrste cuprinse între 19 si 50 de ani, de la toate scolile primare din
municipiul Oradea. Chestionarul cuprinde 14 întrebari, fiecare având mai multe
raspunsuri date, cadrul didactic având posibilitatea de a alege unul sau mai multe
dintre acestea (Tabelul 6).
Rezultatele obtinute si interpretarea lor:
Dupa opiniile specialistilor, nivelul educatiei fizice în România este
bun - 39%;
mediu - 42%;
.satisfacator - 13%; slab - 6%.
Tabelul 6.
Opiniilor specialistilor privind aplicarea elementelor din jocul de handbal la lectiile de
educatie fizica cu elevii claselor primare (n= 93)
Nr
.crtContinutul întrebarii
Care este dupa parerea dvs. Nivelul
educatiei fizice la elevii claselor primare
în România?
Necesita modificari Programa Curriculara de
Educatie Fizica la clasele primare?
Care din formele de practicare a
exercitiilor fizice în clasele primare
necesita o atentie mai sporita?
Exista cai de perfectionare a lectiei de
educatie fizica în clasele primare?
Folositi în practica dumneavoastra de
profesor elemente din handbal la lectiile
de educatie fizica în clasele primare?
Sub ce forma folositi elementele de
handbal la lectiile de educatie fizica?
Ce calitati dupa opinia dumneavoastra
dezvolta practicarea jocurilor dinamice
cu elemente din handbal la lectiile de
educatie fizica?
Variante de raspuns
Foarte bun
Bun
Mediu
Satisfacator
Slab
Da
Nu
Partial
Lectia de educatie Fizica
Orele de activitati sportive
Gimnastica zilnica
Momentul de educatie fizica
Gimnastice de înviorare
Da
Nu
Da
Nu
Uneori
Elemente izolate din handbal
Jocuri pregatitoare
Jocuri de miscare
stafete si parcursuri aplicative
Motrice
Morale
Fizice
Psihice
-
Nr. raspunsuri
n
N
r
p
r
o
c
e
n
t
e
Care trebuie sa fie ponderea utilizarii
elementelor din handbal în cadrul unei
lectii de educatie fizica în clasele
primare?
Pregatirea organismului pentru 10
efort
Influentarea selectiva a
aparatului locomotor
Dezvoltarea C.M.
Viteza sau Îndemânare
Învatarea,consolidarea,
perfectionarea deprinderilor
sau priceperilor motrice
Dezvoltarea C.M.
Forta sau rezistenta
Revenirea organismului dupa
efort
În ce clasa credeti ca este posibila
însusirea mai eficienta a elementelor din
handbal la lectiile de educatie fizica?
Care din elementele si procedeele din
handbal în opinia dvs. vor fi posibil de
învatat la lectiile de ducatie fizica cu
elevii claselor primare?
Clasa I
Clasa a II - a
Clasa a III - a
Clasa a IV - a
În toate clasele
Pozitia fundamentala
Deplasarea în teren
Prinderea mingii
Ţinerea mingii
Pasarea mingii
Driblingul
Aruncarea la poarta
Deposedarea adversarului
de minge
Dispuneti de o baza materiala
corespunzatoare?
Functia dvs. didactica?
Vârsta dvs. - ani
Vechimea dvs. în învatamânt - ani
Da
Nu
Profesor de educatie fizica si
sport
Învatator
Institutor
În legatura cu Programa Curriculara de educatie Fizica la clasele l - lV, un
procent de 36% dintre cadrele didactice considera ca sunt necesare modificari
substantiale, 58% doresc modificari partiale, iar 6% sunt multumiti de programa
existenta.
Conform opiniilor specialistilor anumite forme de practicare a exercitiilor
fizice la clasele primare necesita o atentie sporita. Astfel 44% dintre profesori si
învatatori considera în acest sens lectia de educatie fizica, 24% orele de cerc
sportiv, 19% gimnastica zilnica, 9% gimnastica de înviorare si 4% momentul de
educatie fizica. Astfel lectia a fost si va ramâne forma de baza a organizarii
educatiei fizice scolare.
Majoritatea cadrelor didactice chestionate (94%) considera ca exista un sir
de cai pentru perfectionare a lectiei de educatie fizica la clasele primare. Aceste
pot fi revizuirea documentelor de organizare a lectiei de educatie fizica, aplicarea
unor diferite metode de desfasurare a acesteia etc.
Chestionarea profesorilor a scos în evidenta faptul ca folosirea elementelor
tehnice la lectiile de educatie fizica cu elevii claselor primare nu este o noutate.
Aceste elemente din handbal sunt folosite în lectia de educatie fizica :
- uneori de 55%;
- permanent de 32%;
- niciodata de 13% dintre cadrele didactice.
Jocul de handbal este destul de bogat în elemente si procedee tehnice. Cu
toate acestea la vârsta de 10-11 ani nu este posibila practicarea unui numar mare de
elemente si procedee tehnice. Acestea în cele mai dese cazuri se aplica sub diferite
forme dupa cum subliniaza cadrele didactice:
- jocuri de miscare - 35%;
- jocuri pregatitoare - 23%;
- stafete si parcursuri aplicative - 29%;
- elemente izolate - 13%;.
În ceea ce priveste masura în care practicarea jocurilor de miscare cu
elemente din handbal dezvolta diverse calitati ale elevilor, mentionam ca
respondentii a avut posibilitatea de a alege mai multe variante de raspuns:
- 75% din cei chestionati considera ca se dezvolta calitatile motrice;
- 55% afirma ca sunt dezvoltate calitatile psihice;
- 39% considera ca se dezvolta calitatile morale;
- 58% includ si dezvoltarea calitatilor intelectuale.
Ponderea utilizarii elementelor din handbal în cadrul unei lectii de educatie
fizica la clasele primare, în functie de verigile lectiei, în acceptia cadrelor
didactice chestionate este urmatoarea:
- pregatirea organismului pentru efort: 10%;
- influentarea selectiva a aparatului locomotor: 10%;
- dezvoltarea calitatilor motrice Viteza si Îndemânare: 30%;
- învatarea/consolidarea priceperilor si deprinderilor motrice: 30%;
- dezvoltarea calitatilor motrice Forta si Rezistenta: 10%;
- revenirea organismului dupa efort:10 %.
O buna parte dintre cei chestionati (42%) considera ca însusirea cea mai
eficienta a elementelor din handbal la lectiile de educatie fizica la clasele primare
se realizeaza în clasa a lV-a, fata de 26%, care considera ca în clasa a lll-a si 32%
considera ca handbalul se însuseste eficient în toate clasele primare.
Cadrele didactice sunt de parere ca exista o serie de elemente si procedee
tehnice din handbal care sunt posibil de învatat în lectiile de educatie fizica la
clasele primare:
100% dintre acestia considera usor de învatat prinderea tinerea
mingii, pasarea ei si aruncarea la poarta;
71% deplasarea în teren;
55% driblingul;
29% deposedarea adversarului de minge.
Se stie ca bazele materiale din scoli sunt destul de precare. Un numar
destul de mare de cadre didactice (87%) nu sunt multumite de baza materiala de
care dispun, în timp ce doar 13% dintre acestea considera ca li se ofera conditii
bune de desfasurare a lectiilor de educatie fizica.
Se constata ca dintre jocurile sportive utilizate în lectia de educatie fizica,
handbalul este predat permanent de 32% dintre cadrele didactice si doar uneori de
55% dintre acestea.
În general, elementele si procedeele tehnice specifice handbalului sunt
predate sub forma de jocuri de miscare si stafete si parcursuri aplicative; dar din
cauza lipsei de fonduri, lectiile de educatie fizica sunt predate în cea mai mare
parte de catre învatatori si nu de catre profesori de sport. În predare se observa
tendinta de simplificare la maxim a jocului: prindere - pasare a mingii, aruncare la
poarta, deci modelul minimal pentru handbal (E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cârstea,
V. Epuran, 1978).
scolile nu dispun de o baza materiala corespunzatoare pentru practicarea
handbalului la lectiile de educatie fizica.
Analizând rezultatele opiniilor specialistilor din domeniul educatiei fizice
scolare mentionam faptul ca:
programa Curriculara de Educatie fizica la clasele primare trebuie sa
cuprinda cât mai multe jocuri, sau elemente din jocuri sportive accesibile
pentru vârsta 10-11 ani, inclusiv si din jocul de handbal;
. predarea handbalului sa se faca în special în cadrul lectiilor de educatie
fizica, precum si în orele de cerc sportiv;
jocul de handbal sa fie utilizat de cât mai multe cadre didactice, deoarece
practicarea sa organizata asigura îndeplinirea obiectivelor educatiei fizice
la clasele primare;
una din cele mai eficiente metode de predare a handbalului cu elevii
claselor primare este metoda jocului.
3.3. Aprecierea nivelului dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale
a elevilor claselor primare
Unul din obiectivele de baza al cerecetarilor a fost aprecierea nivelului
dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale a elevilor claselor primare în
comparatie cu baremurile respective pe tara. Evaluarea predictiva (initiala) a
constat din probe practice aplicate la începutul experimentului pedagogic.
Masurarea în conditii standard a esantioanelor cercetate evidentiaza dezvoltarea
parametrilor somatici, motrici si fiziologici principali la elevii din clasa a IV-a sub
raport practic(A. Ionescu si colab., 1971; V. Mazilu si colab., 1972; A. Nicu, 1980;
C. Radut, 1981; E. Radut, 1981; V. Farcas, 1982; D. Paul, 1982; I. Tudusciuc, M.
Solomon, C. Albut, 1982; Al. Focsaneanu si colab., 1984; E. Hahn, 1996;
P. Mihaila si C. Ciorba, 2004). Probele folosite sunt expuse pe larg în capitolul II
al lucrarii. În continuare prezentam rezultatele obtinute de elevii cuprinsi în
experimentul pedagogic la probele practice, pe care le-am clasificat în probe pentru
dezvoltarea somatica, probe privind pregatirea fizica si functionala (tabelul 7; 8; 9;
fig. 1,2,3).
Rezultatele testelor predictive pentru dezvoltarea somatica
Talia
La grupa de fete media taliei este de 143,98 cm. Comparând rezultatele la
grupele de fete cu media pe tara (138,8cm) din lucrarea ,,Studiu comparativ al
Potentialulul Biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca media
grupei de fete este superioara cu peste 5cm, fata de media pe tara.
Aceeasi tendinta se observa si în cazul baietilor, acestia au media de 143,67
cm. Confruntarea rezultatelor grupei experiment de baieti cu media pe tara:
139,0cm ne asigura ca si în cazul lotului de baieti media este superioara cu
4,67cm. Astfel se observa o tendinta de crestere a taliei atât la fete cât si la baieti
care sunt în buna concordanta cu procesul de accelerare a parametrilor în cauza.
Greutatea
Grupa experiment de fete prezinta media aritmetica în valoare de 37,96 kg.
Comparând indicii statistici la grupa experiment cu indicatorii statistici din
lucrarea ,,Potentialul biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca
greutatea medie a fetelor este apropiata cu media pe tara (30,89kg) grupa
experimentala are o medie mai mare decât media pe tara cu 7kg.
Media grupei de baieti este 38,04 kg. Analizând grupa de baieti cu media pe tara
observam ca valoarea medie este superioara mediei pe tara (32,0 kg) cu 6 kg. Acest
proces este la fel în crestere ca si la indicatorul precedent fiind cauzat de mai multi
factori.
Tabelul 7.
Rezultatele testarii indicilor dezvoltarii somatice a elevilor claselor primare,
vârsta 10-11 ani (n=119)
Probe
de
control
Talia,
cm
Greutat
ea, kg
Perimet
ru
Baiet
i
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Fete
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
toracic
inspirati
e, cm
Perimet
ru
toracic
expirati
e, cm
Elasticit
ate
toracica
, cm
Dinamo
metrie
mâna
stânga,
kg
Dinamo
metrie
mâna
dreapta,
kg
Perimetrul toracic în inspiratie
Rezultatul mediu al grupei de fete este 67,28 cm, raportând rezultatul obtinut
de catre grupa de fete observam ca la acest indicator al dezvoltarii fizice media este
mai mica cu 2 cm decât media pe tara (69,3cm). Omogenitatea colectivitatii
cercetate este mare, C.V. este 9,77%, iar E.M. este 0,86.
Media grupei de baieti (69,38cm) este putin inferioara mediei pe tara
(70,9cm), cu 1cm; omogenitatea este mare, C.V. este 8,26%. Valoarea E.M. este
Perimetrul toracic în expiratie
Grupa de fete are media de 63,43 cm. Comparând datele obtinute cu media
pe tara observam ca grupa de fete are 0,5cm în minus fata de media pe tara:
63,9cm, omogenitatea grupelor este medie, C.V.= 10,72%, deci o colectivitate mai
putin omogena. Eroarea medie este de 0,89, fapt care asigura o buna
reprezentativitate mediei. La grupele de baieti avem media aritmetica 64,70 cm,
care este mai mica cu 0,6cm fata de media pe tara: 65,30 cm; la grupa de baieti
avem o omogenitate buna, chiar daca valoarea C.V. este 9,24%, aceasta dovedeste
ca acest parametru are un ritm de dezvoltare bun la aceasta grupa de vârsta. E. M.
este în valoare de 0,18.
Elasticitatea toracica
Media aritmetica a grupei de fete la elasticitate toracica este 3,85 cm si este
inferioara mediei pe tara (5,4cm) cu 1,6cm. Esantionul de fete prezinta o
omogenitate slaba, datorita unei dispersii mari a rezultatelor individuale C.V. cu
valoare de 45,71%. Eroarea medie este de 0,23. Media aritmetica la grupa de
baieti este 4,68 cm, media pe tara este 5,6cm, astfel ca media pe tara este
superioara cu 1 cm fata de media lotului de elevi cercetat. Dispersia rezultatelor
individuale este mare, C.V. are valoarea de 30,10%, fapt care indica o lipsa de
omogenitate a colectivului. Eroarea medie este de 0,18.
Grupa de copii studiata are o vârsta cronologica apropiata de media pe tara. În
cadrul lotului de copii cuprinsi în experiment (grupa experimentala si grupa
martor) sunt mai înalti atât baietii cât si fetele decât cei masurati anterior, iar
omogenitatea colectivului studiat este buna. Greutatea copiilor din grupul studiat
este superioara mediei pe tara la fete si la baieti. Perimetrele toracice au valori
apropiate mediei pe tara, dar colectivele sunt mai putin omogene. Elasticitatea
toracica este inferioara mediei pe tara la grupele de fete si apropiata de valorile
mediei la grupa de baieti, dar atât fetele cât si baietii prezinta o omogeniate slaba
la acest indicator.
Diferentele foarte mici între medii ne permit sa apreciem ca lotul de copii
studiat prezinta o dezvoltare fizica buna, cu un ritm de dezvoltare normal, specific
acestei perioade de vârsta.
Dinamometria
Forta flexorilor palmari la mâna stânga a grupei fete este 10,09; abaterea
standard este ±2,36, iar coeficientul de variabilitate este 23,39%. Eroarea medie are
valoarea 0,31. La mâna dreapta, forta flexorilor palmari are la grupa fete este
10,60; abaterea standard este ±2,09, iar coeficientul de variabilitate este 19,72%.
Eroarea medie este 0,28.
Grupa de baieti prezinta la proba de dinamometrie, la mâna stânga,
urmatoarea evidenta statistica: media aritmetica este 11,00; abaterea standard este
±2,54, iar coeficientul de variabilitate este 23,12%; eroarea medie are valoarea de
0,33. Rezultatele statistice pentru mâna dreapta la baieti sunt: media aritmetica
11,07; abaterea standard ±2,59; coeficientul de variabilitate este 23,38%. Eroarea
medie este identica cu valoarea la mâna dreapta: 0,33.
La fete si baieti indicatorii statistici prezinta valori apropiate pentru ambele
grupe, valorile la proba de dinamometrie nu sunt mari, fapt care confirma ca la
aceasta vârsta forta flexorilor palmari trebuie sa fie dezvoltata prin jocul de
handbal, în care manevrarea mingii va îndeplini acest obiectiv. Omogenitatea
colectivului de fete este la un nivel scazut datorita unei dispersii foarte mari a
colectivitatii. Eroarea medie a mediei arimetice are valori mici; fapt care este un
indiciu ca mediile pot fi luate în consideratie ca reprezentative. Putem afirma cu
argumente statistice solide ca forta flexorilor palmari atesta atât la fete cât si la
baieti, posibilitati în general slabe si foarte diferite la aceasta vârsta.
Rezultatele testarilor predictive a nivelului pregatirii motrice
Viteza
Dezvoltarea vitezei a fost evaluata prin proba de Alergare de viteza 30m cu
start din picioare. Grupa de fete are media de 6"85. Analizând datele din proba de
alergare de viteza 30m observam ca la grupa de fete viteza de deplasare este de
4,37m/s
Tabelul 8.
Rezultatele testariilor predictive a nivelului pregatirii motrice a elevilor
ciclului primar (n=119)
Probe
de
control
Baiet
i
X ±S
Media
pe tara
X ±S
Fete
X
S
Medi
a pe
tara
Alergar
e de
viteza
30m, s.
Viteza
de
deplasa
re, m/s.
Saritura
în
lungime
, cm.
Aruncar
ea
mingii
de oina,
m.
Extensii
de
trunchi,
nr. rep.
Ridicari
de
trunchi,
nr. rep.
Aruncar
e tinta
vertical
a, nr.
reusite
Alergar
e de
durata,
s.
Alergar
e de
durata,
m.
X ±S
. Comparând datele cu mediile pe tara observam ca media grupei de fete este
inferioara mediei pe tara: 4,69 m/s la viteza de deplasare, datorita faptului ca în
cazul esantionului studiat avem un numar redus de cazuri cu rezultate foarte bune,
iar majoritatea cazurilor sunt situate în jurul mediei. Grupa de baieti are media în
valoare de 6"28. Observam ca viteza de deplasare la baieti este de 4,48 m/s, iar
daca comparam viteza de deplasare a baietilor cu viteza de deplasare medie pe tara:
4,92 m/s, avem o superioritate de 0,44 m/s în favoarea cercetarilor efectuate în
1992 la aceasta categorie de vârsta
Forta
Saritura în lungime de pe loc
La grupa de fete media aritmetica este 128,97 cm; abaterea standard este ±
16,25, iar coeficientul de variabilitate este 8,17%; eroarea medie este 0,07. Grupa
de baieti are o medie aritmetica de 141,05 cm; abaterea standard este ±15,11, iar
coeficientul de variabilitate este 10,71%; eroarea medie este 1,93. Confruntând
datele rezultate cu media pe tara la aceasta proba, media grupelor de elevi este
inferioara fata de media pe tara la grupa martor de fete. Colectivul de elevi este
omogen deoarece dispersia rezultatelor este buna. Grupele de baieti prezinta o
medie superioara mediei pe tara: 138,5cm, cu 3cm la ambele grupe. Omogenitatea
colectivului de elevi este medie la acesta proba.
Aruncarea mingii de oina - proba tehnica.
Grupa de fete are media aritmetica 12,86 m; abaterea standard este ±2,45, iar
coeficientul de variabilitate este 19,06%; eroarea medie este 0,32. Grupa de baieti
are media aritmetica 20,53 m; abaterea standard a grupei este ±3,92, iar
coeficientul de variabiliate este 19,08%; eroarea medie este 0,50.
La fete constatam o diferenta de 1m între media grupului de fete si media pe
tara (13,7m), dar omogenitatea colectivului testat este medie, pe când la testarea pe
tara valorile omogenitatii sunt slabe datorita numarului mare de cazuri. Baietii
prezinta o medie inferioara cu 1m fata de media pe tara: 21,5m. Parametrii statistici
indica o omogenitate medie atât la fete cât si la baieti; dar mediile sunt
reprezentative pentru aceasta grupa, deoarece eroarea medie are valori mici.
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Numarul mediu de extensii de trunchi este 23,17 la grupa de fete. Abaterea
standard a acestei grupe este ±6,51, iar coeficientul de variabilitate este 28,09%;
eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 27,16; abaterea
standard este ±7,76, iar coeficientul de variabilitate este 28,58%; eroarea medie
este 0,99. Comparând datele rezultate cu media pe tara: 20,7 observam ca la
baieti media este superioara datorita unor rezultate de exceptie care au ridicat
media claselor.
Indicatorii statistici evidentiaza colective cu omogenitate slaba, ce atesta
posibilitati individuale foarte diferite si mai putin grupate. La fete media fortei
musculaturii spatelui este superioara cu 5,07 repetari fata de media pe tara:18,1.
Indicatorii statistici evidentiaza colective neomogene, reflecta o întindere mare a
posibilitatilor individuale de forta a spatelui la fete.
Ridicari de trunchi din culcat dorsal
Proba care evalueaza nivelul de dezvoltare a musculaturii
abdomenului prezinta la grupa de fete o medie de 15,26. Abaterea standard
a acestei grupe este ±6,56, iar coeficientul de variabilitate este 42,29%;
eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 20,79;
abaterea standard este ±8,03, iar coeficientul de variabilitate este 36,85%;
eroarea medie este 1,03.
Prin compararea datelor rezultate cu media pe tara la grupa de fete
observam ca musculatura abdomenului este mai slab dezvoltata comparativ
cu media la nivel national: 35,2 repetari; indicatorii statistici evidentiaza
colective neomogene datorita unei amplitudini mari a seriei de valori. La
baieti media este tot inferioara modelului national, care are media
aritmetica: 44.0; observam de asemenea un colectiv neomogen,
amplitudinea sirului de rezultate este mare, ceea ce atesta faptul ca fiecare
copil are posibilitati foarte diferite la aceasta proba.
Îndemânarea
Aruncarea la tinta verticala
Indicatorii statistici la grupa de fete sunt: media aritmetica este 1,43;
abaterea standard este ±0,88, iar coeficientul de variabilitate este 61,49%. Eroarea
medie este 0,12. Grupa de baieti are media aritmetica 1,77; abaterea standard este
±0,84, iar coeficientul de variabilitate este 47,70%; eroarea medie este 0,11.
Comparând rezultatele fetelor la aceasta proba observam ca media grupelor este
superioara calificativului suficient (1 aruncare din trei) prevazut în Sistemul
National de evaluare; avem un numar mic de cazuri cu rezultate foarte bune, la
ambele grupe mediile sunt situate într-un interval cu frecvente maxime.
Omogenitatea colectivului este mica. Grupa de baieti are, de asemenea, o medie
superioara baremului minimal (o aruncare din trei), dar distributia valorilor
individuale este usor asimetrica deoarece avem un numar mic de cazuri cu
rezultate foarte bune; amplitudinea rezultatelor este mare; colectivul de elevi nu
este omogen (avem valoarea coeficientului de variabilitate: 47,70%).
Rezistenta
La proba de alergare de durata, dupa prelucrarea rezultatelor am obtinut
urmatorii indicatori statistici la grupa de fete: media aritmetica este 5'36"; abaterea
standard este ±4,88, iar coeficientul de variabilitate este 87,03%; eroarea medie
este 0,64. Baietii au media aritmetica în valoare de 9'48"; abaterea standard este
±5,17, iar coeficientul de variabilitate este 52,76%; eroarea medie este 0,66. La
fete media timpului de alergare este cu 0'59" inferioara mediei pe tara (6'35");
ceilalti indicatori evidentiaza un colectiv neomogen cu dispersie si amplitudine
mare a rezultatelor individuale. Grupa de baieti prezinta o medie aritmetica
inferioara cu 0'33" fata de media pe tara (10'21"); indicatorii statistici releva si la
acest grup un colectiv care este neomogen, cu dispersie foarte mare a rezultatelor.
Distanta parcursa la proba de alergare de durata la grupa de fete: media
aritmetica 960,97m, abaterea standard este ±827,87, iar coeficientul de variabilitate
este 86,15%; eroarea medie este 108,79. Grupa de baieti are media aritmetica
1741,35m; abaterea standard este ±918,78, iar coeficientul de variabilitate este
52,76%; eroarea medie este 117,64. La fete media distantei de alergare este cu
163,06m mai mica fata de media pe tara (1124,03m); ceilalti indicatori statistici
evidentiaza rezultate care confera un caracter neomogen colectivului cu o dispersie
foarte mare a rezultatelor. Grupa de baieti are media cu 100,90m mai mica decât
media pe tara (1842,25m); indicatorii statistici releva si la acest grup un colectiv
neomogen, cu dispersie foarte mare a valorilor individuale.
Indicii predictivi functionali
Capacitatea vitala
Valorile capacitatii vitale la grupa fete sunt reprezentate de media
aritmetica care este 2122,41cmł; abaterea standard este ±317,91 iar coeficientul de
variabilitate este 14,98%; eroarea medie este 41,78.
Indicatorii statistici rezultati la grupa baieti martor sunt: 2386,89cmł care
este media aritmetica; abaterea standard este ±334,40 iar coeficientul de
variabilitate este 14,01%; eroarea medie este 42,82. Valorile capacitatii vitale atât
la baieti cât si la fete se încadreaza în mediile pe tara (2038cmł-2200cmł) dar
colectivul este neomogen; amplitudinea este mare la fiecare grupa, evidentiind
posibilitati individuale diferite.
Tabelul 9.
Rezultatele testarii indicilor functionali la elevii claselor primare,
vârsta 10-11 ani (n=119)
Probe
de
control
Capacit
ate
vitala,
cmł.
Indicele
Ruffier,
un
Frecven
ta
cardiac
a,
puls/mi
n.
Frecven
ta
respirat
orie,
resp/mi
n.
Indicele Ruffier
Baiet
i
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Fete
X ±S
Me
dia
pe
tara
X
S
Valorile statistice ale indicelui Ruffier la grupa baieti sunt: 13,79 este
media aritmetica a grupei; abaterea standard este ±2,18; coeficientul de
variabilitate este 15,79%; eroarea medie este 0,28. Indicatorii statistici ai indicelui
Ruffier la grupa fete au media aritmetica de 14,48; abaterea standard este ±2,41
iar coeficientul de variabilitate este 16,64%, eroarea medie este 0,32. Analizând
valorile indicelui Ruffier la grupele de fete observam ca în ceea ce priveste
capacitatea de efort a fetelor (conform valorilor pentru interpretarea probei),
aceasta este mediocra; valorile coeficientilor de variabilitate indica un colectiv cu
omogenitate buna, respectiv o dispersie medie a valorilor individuale.
Amplitudinea valorilor evidentiaza potentiale individuale ce se întind pe o
zona mare. Grupele de baieti au o medie care îi situeaza în zona unei capacitati de
efort mediocra; de asemenea, amplitudinea este mare, iar omogenitatea este medie;
coeficientii de asimetrie au o valoare negativa; valorile mici ale erorii medii
asigura reprezentativitatea mediei aritmetice.
Capacitate
FETE vitala, cm
Frecventa
respiratorie,
resp./min.
24
Frecventa
cardiaca, puls./min.
Indicele
Ruffier, un.
Frecventa cardiaca Frecventa cardiaca la grupa fete are media aritmetica în
valoare de 87,62 puls/min.; abaterea standard este ±12,76; coeficientul de
variabilitate este 14,56%; eroarea medie este 1,68.
Reperele statistice ale grupei de baieti sunt: media aritmetica este 81,61
puls/min.; abaterea standard este ±10,95; coeficentul de variabilitate este 13,41%;
eroarea medie este 1,40.
Observând mediile la grupele de fete putem afirma ca valorile acestora se
încadreaza în mediile pe tara (88-91 puls/min. dupa Demeter, A. 1968); dar
observam ca valorile coeficientului de variabilitate indica un colectiv cu o
omogenitate medie. Grupele de baieti au media aritmetica încadrata în valorile
medii pe tara si este superioara mediei cu 6 pulsatii/min.; baietii au, de asemenea, o
amplitudine mare a rezultatelor; colectivul are o dispersie medie a valorilor;
coeficientul de varibilitate indica o omogenitate medie.
Frecventa respiratorie
Grupa fete are media aritmetica în valoare de 23,07 respiratii/min.;
abaterea standard este ±2,73 iar coeficientul de variabilitate este 11,83%; eroarea
medie este 0,36. Valoarea mediei aritmetice la grupa baieti este 23,11
respiratii/minut, abaterea standard este ±2,81; coeficientul de variabilitate este
12,14%; eroarea medie este 0,36.
Daca comparam mediile aritmetice ale grupelor de fete cu media pe tara (24
respiratii/minut) observam ca avem valori foarte apropiate cu media pe tara, dar
amplitudinea grupului este mare; avem câteva rezultate foarte bune, iar restul
rezultatelor sunt sub medie, fapt care ofera colectivului o dispersie mare;
omogenitatea este medie datorita valorilor coeficientilor de variabilitate (11,83%).
Eroarea medie are valori mici, care confirma reprezentativitatea mediei.
Grupa de baieti are media apropiata cu media pe tara (24 respiratii/minut);
coeficientii statistici indica colective cu omogenitate medie cu o dispersie
intermediara a valorilor individuale.
Analizând rezultatele dezvoltarii somatice observam talia mai mare la copii
studiati fata de media pe tara, de asemenea media greutatii corporale este mai
mare. Perimetrele toracice au valori apropiate mediei pe tara iar elasticitatea
toracica este infeioara medie pe tara. Diferentele mici între medii consemneaza ca
lotul de copii are o dezvoltare fizica normala acesteai etape de vârsta.
Pregatirea motrica a copiilor studiati prezinta medii inferioare baremelor pe
tara atât la fete cât si la baieti exceptie facând proba de extensii de trunchi unde
avem medii superioare mediei pe tara. Din punct de vedare al indicilor
functionali, lotul de copii studiat se încadreaza în mediile pe tara la capacitatea
vitala, frecventa reapiratorie si frecventa cardiaca iar capacitatea de efort
reprezentata de indicele Ruffier este mediocra.
Clasificarea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal
utilizate în lectia de educatie fizica cu elevii claselor primare
Jocurile de miscare cu elemente tehnice din handbal reprezinta actiuni
motrice care angajeaza subiectul într-un comportament motric pentru a atinge un
scop, în cazul nostru scopul este perfectionarea procesului instructiv-educativ al
educatiei fizice la elevii cu vârsta de 10-11 ani din ciclul primar de învatamânt.
Jocurile de miscare cu elemente din handbal sunt mijloace sau instrumente de
actiune al caror continut, forma si organizare conduc la efecte functionale stabile
(C. Popescu, I. Chira, 1981).
Din punct de vedere metodologic am stabilit diferite clasificari
conventionale care ne-au ajutat sa facem o alegere a jocului în mod operativ.
Criteriile utilizate sunt variate si coplementare, nici unul dintre acestea luat separat,
nu poate sa cuprinda marea varietate a efectelor diferitelor tipuri de jocuri (G.
Csudor, 1980; Al. Zota, 1988; V. Purice, 1989). Fara a avea pretentia ca epuizam
întreaga tipologie a jocurilor, ne vom opri în continuare asupra celor mai utilizate
criterii.
În functie de locul de desfasurare (A.D. Novikov, L.P. Matveev, 1980):
jocuri de interior;
jocuri de exterior.
În lectia de educatie fizica a copiilor din clasele primare jocurile de miscare
cu elemente din handbal se clasifica în functie de utilizarea lor în structura lectiei
de educatie fizica. În decursul anilor specialistii în educatie fizica au promovat mai
multe modalitati de structurare a lectiei: pe parti, secvente, verigi, momente, etape,
iar mai nou, situatii de instruire. Astfel, avem jocuri de miscare cu elemente din
handbal utilizate în urmatoarele situatii de instruire: jocuri pentru pregatirea
organismului pentru efort, jocuri pentru influentarea selectiva a aparatului
locomotor, jocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice, jocuri pentru
învatarea/consolidarea actiunilor motrice.
În functie de numarul de participanti (T. Badiu, C. Ciorba, G. Badiu 1999):
jocuri individuale;
jocuri colective;
jocuri pe echipe.
Dupa structura sociala jocurile pot fi: demixtate (baieti + fete), sau mixte;
Dupa functiile îndeplinite, jocurile cu elemente din handbal pot fi
introductive (pregatitoare, cum sunt cele de încalzire), repetitive (de fixare a
mecanismului de baza), asociative (de favorizare a transferului), creative (sub
forma de joc aleator), de întrecere (competitionale, noncompetitionale). În functie
de ramura de sport predata, jocurile de miscare cu elemente din handbal sunt
prezente în atletism, fotbal, baschet, volei, gimnastica, în opinia M. Brata (1996).
Jocurile de miscare cu elemente din handbal se folosesc în paralel si în alte ramuri
sportive spre exemplu în atletism. Astfel jocurile pentru alergare, sarituri si
aruncari se folosesc în handbal pentru a obisnui elevul cu actiunile motrice
specifice handbalului. De asemenea avem jocuri pentru alergarea de rezistenta;
jocuri pentru alergarea de viteza, jocuri pentru saritura în lungime; jocuri pentru
saritura în înaltime.
În functie de elementele jocului de handbal, jocurile de miscare pe care
le-am utilizat în lectia de educatie fizica sunt sistematizate astfel (C. Roman, F.
Biro, 2003):
- jocuri pentru deplasarea în teren/pregatire fizica generala;
jocuri pentru tinerea, prinderea si pasarea mingii;
jocuri pentru dribling;
jocuri pentru aruncarea la poarta;
jocuri pentru marcaj si demarcaj.
Jocurile de miscare cu elemente din handbal pot fi sistematizate în functie de
deprinderile motrice de baza asupra carora actioneaza. Astfel, prezentam
urmatoarea clasificare în opinia autorului Gh. Mitra, Al. Mogos (1980):
jocuri pentru mers;
jocuri pentru alergare;
jocuri pentru aruncare si prindere;
jocuri pentru sarituri.
În functie de calitatea motrica pe care o influenteaza, jocurile cu elemente
din handbal se clasifica astfel în acceptia autorilor M. Atanasiu, C. Atanasiu,
jocuri pentru dezvoltarea vitezei;
jocuri pentru dezvoltarea rezistentei;
jocuri pentru dezvoltarea îndemânarii;
jocuri pentru dezvoltarea fortei;
jocuri pentru dezvoltarea supletei.
De asemenea, în functie de grupele musculare (E. Ţicaliuc (1979);
G. Chirita, 1983) pe care le influenteaza, jocurile cu elemente din handbal sunt
împartite astfel:
- jocuri pentru muschii membrelor superioare si muschii gâtului;
- jocuri pentru musculatura trunchiului;
- jocuri pentru musculatura membrelor inferioare.
În functie de intensitatea efortului din lectia de educatie fizica, jocurile cu
elemente din handbal sunt ordonate astfel (Al. Zota, 1988):
jocuri cu intensitate mica;
jocuri cu intensitate medie;
jocuri cu intensitate mare.
În functie de lupta pentru pentru posesia mingii, jocurile cu elemente din
handbal se clasifica în modul urmator (Leon Teodorescu, 1975; pag. 14-15):
jocuri cu contact direct cu adversarul;
jocuri cu contact indirect.
Jocurile cu elemente din handbal pot fi ordonate si în functie de
continutul lectiei de educatie fizica, (E. Ţicaliuc 1979):
jocuri pentru pregatirea fizica generala;
jocuri pentru pregatirea tehnica;
jocuri pentru pregatirea tactica.
Dupa cum se observa, numeroasele criterii de clasificare ar putea crea
imaginea unei structurari dezordonate jocurilor cu elemente din handbal prezente
în lectia de educatie fizica a copiilor de 10-11 ani din ciclul primar de învatamânt.
Acest fenomen se datoreaza în primul rând multitudinii si varietatii obiectivelor
realizate prin lectia de educatie fizica si, pe de alta parte, a numarului foarte mare
de mijloace existente, dinamica lor fiind în plin proces de desfasurare. În final,
apreciem ca diversitatea lor este în consens cu diversitatea actiunilor umane, în
general, clasificate la rândul lor dupa mai multe criterii.
Elementele din jocul de handbal pe care le-am utilizat sunt elementele
prevazute în Programa Curriculara de Educatie Fizica la Clasa a IV-a. Toate aceste
elemenate au fost descrise în subcapitolul destinat analizei Programei Curriculare
de Educatie fizica la clasa a IV-a. În continuare exemplificam clasificarea si
enumerarea jocurilor utilizate în cadrul experimentului. Facem mentiunea ca
descrierea jocurilor utilizate este prezentata pe larg în monografia intitulata ,,Jocuri
pentru învatarea handbalului" (C.Roman, F.Biro, 2003, Figura 4.). În continuare
vom prezenta complexe de jocuri de miscare orientative pentru însusirea si
consolidarea diferitelor elemente si procedee tehnice, precum si pentru studierea
diferitelor actiuni tactice.
Figura 4. Clasificarea jocurilor de miscare cu elemente tehnice din handbal
Pentru Obisnuirea cu mingea recomand urmatoarele jocuri cu caracter
orientativ: "Cauta-ti mingea"; "Rostogoleste mingea"; "Mingea în presa"; "Câinele
si pisica"; "Fuga dupa minge"; "Alergare cu trecere prin cerc"; " Culegerea
mingilor"; "Cel mai iute"; "Lovirea popicelor"; "Fugi dupa minge"; "Mingea
rulanta"; "Mingea roata"; "Cine culege mai multe mingi"; "Mingea în doi";
"Mingea în stea"; "Mingea peste pod"; "Mingea prin tunel"; "Mingea prin
lateral", combinari ale celor trei jocuri de mai sus; "Semanatul si culesul
cartofilor", jocuri cu rostogolirea mingii în suveica, jocuri cu rostogolirea mingii si
ocoliri de obstacole, jocuri cu transportarea mingii, a doua mingi, a mai multor
mingi de diferite marimi, jocuri cu transportarea si rostogolirea mingii.
Jocuri cu caracter orientativ pentru Deplasarea în teren: "Gaseste-ti
pereche", "Prinde-l pe cel din fata", "De-a prinselea", "Alergare în trei picioare",
"Leapsa în doi", "Urmaritorul da leapsa", "Vânatorul si potârnichile", "Leapsa pe
încalecate", "De-a ursul", "De-a prinselea", "De-a prinselea într-o jumatate de
minut", "Care-i mai iute", "Întrecerea perechilor", "De-a paznicul", "Cursa într-un
picior", "Vrabiutele saltarete", "schioapa, schioapa", "Alearga într-un picior",
"Traseul saritorilor", "Stai o data cu mingea", Cursa din cerc în cerc", "Cine ocupa
postul", "Veveritele si jderul".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Prinderea, Ţinerea si Pasarea
mingii: Automobilele", "Smulge mingea", "Culorile", "Mingea prin portita",
"Ocheste bara portii de handbal", "Mingea în cerc", "Cercurile miscatoare",
"Cursa celor doua mingi", "Pase în cerc cu schimb de locuri", "Arunca si fugi", "În
linie cu capitan", "Triunghiul alergator", "Careul miscator", "soarecele si pisica",
"Concurs de pase", "Suveica cu schimb de locuri", "Cursa în perechi",
"Campionii", "Cercul campionilor", "Mingea în stea", "Mingea în zig-zag", "În
patru colturi", "De-a prinselea cu mingea de handbal", "Prinde-l pe cel cu mingea",
"Leapsa -mingea salveaza", " Fereste capul", "Ratele si vânatorul", "Mingea la
capitan", "Apararea cetatii", ,,Culorile", "Mingea prin portita", "Suveica fara
schimb de locuri", "Mingea în cerc", "Leapsa cu pase", "Leapsa în perechi cu
pase", "Mingea la capitan cu ghemuire", "soarecele si pisica", "Cercurile
miscatoare", "Cine executa mai multe pase".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Dribling: "Cine executa de mai multe ori
dribling pe loc si în deplasare"; "Pasarile calatoare"; "Schimba mingea"; "Suveica
simpla cu dribling"; "Culesul cartofilor din dribling"; "Concurs de dribling pe loc";
"Leapsa din dribling"; "Cursa într-un picior din dribling"; "stafeta cu dribling
printre jaloane"; "Leapsa în perechi cu dribling"; "Cursa pe numere pe dribling";
"Dribling prin tunel".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Aruncari: "Ocheste bara portii de
handbal"; "Ocheste cercul"; "Ocheste cifrele"; "Ocheste printre picioarele
scaunului"; "Ocheste sticla"; "Ocheste mingea de handbal"; "Ocheste coltul
portii"; "Mingea la turn"; "Ocheste mingea medicinala"; "stafeta cu dribling si
aruncare"; "Ochitorul dibaci"; "Ochitorii"; "Ocheste tinta"; "Closca îsi apara puii";
"Ţinta vie", "Cine marcheaza mai multe goluri", "Partizanii", "Hustiuluc", "Cine
câstiga teren"; "Cine doboara mai multe mingi"; "Minge stai"; "Closca îsi apara
puii"; "Între patru focuri"; "Ferestete de minge"; "Ţinta vie"; "Cine marcheaza mai
multe goluri"; "Concurs de aruncare la poarta"; "Între doua focuri"; "Cine arunca
mai departe"; "Handbal la tinta"; "Obliga-i sa înscrie"; "Fara gresala"; "Ultima
aruncare stabileste punctajul"; "Cine ajunge mai repede la suta"; "Cel mai bun din
zece încercari"; "Locul preferat"; "Procedeul preferat"; "Cel mai bun de pe cinci
posturi"; "Sa ne întrecem"; "Aruncari din sezând"; "Cel mai bun din tri procedee";
"Banda rulanta"; "5pozitii la 3 distante"; Cât mai departe";.
Jocuri cu caracter orientativ pentru Pozitia fundamentala pentru jocul de
aparare: "Lupta cocosilor"; "stafeta cu deplasare în pozitie de aparare";" Patrunde
în spatiul adversarului"; "Apara semicercul"; "Cucerirea mingilor"; "Atinge bara".
Jocuri cu caracter orientativ pentru Învatarea asezarii în teren recomand:
"Cursa literelor"; "Gaseste-ti locul"; "Atacantii si aparatorii"; "Atacantii si
aparatorul"; "Ocupa postul"; "Cine se orienteaza mai repede".
Pentru Învatarea jocului prin joc recomand urmatoarele jocuri cu caracter
orientativ: jocul de handbal pe teren redus cu efectiv redus si reguli schimbate în
urmatoarele variante 2:2 fara portar -porti mici; 2:2 cu portar voiajor -porti
minihandbal; 3:3 fara portar cu porti mici; 3:3 cu portar voiajor -porti minihandbal;
3:3 cu portar; 4:4 cu portar voiajor -porti minihandbal; 4:4 cu portar; 5:5 cu portar;
5:5 cu portar voiajor. (Nota: În jocul cu portar voiajor intra în poarta cel mai
apropiat jucator de propria poarta) Jocuri cu tema pentru pregatirea fizica,
pregatirea tehnica; pregatirea tactica. Jocuri în inferioritate numerica, în
superioritate numerica. Jocuri cu tema pentru atacanti; pentru aparatori. "Joc de
handbal în trei zone"; "Sa jucam handbal cu doua mingi", "Sa jucam handbal la
perete".
Jocuri cu caracter orientativ pentru marcajul adversarului:"Jocul cu umbra";
"Marcajul imaginar"; "Marcajul activ al adversarului".
Conform arii jocurilor cu elemente din handbal a fost alcatuita o
programa experimentala unde au fost prevazute toate cerintele indicate în
clasificarea exemplificata. Astfel volumul jocurilor aplicat în cadrul lectiilor de
educatie fizica a fost aproximativ de 45-50%; astfel:
. parte pregatitoare 70-75%;
. partea de baza 30-35%;
. partea de încheiere 40-45%.
Aceasta clasificare a stat la baza desfasurarii experimentului pedagogic cu
folosirea elementelor tehnice din jocul de handbal. Mentionam ca am exemplificat
cele mai eficiente jocuri pe care le-am utilizat.
Continutul jocurilor este prezentat în mod sintetic în Anexa nr. 15 precum si în
cadrul lucrarii metodice ,,Jocuri pentru initiere în handbal". Aceste complexe de
jocuri au fost aplicate pe parcursul unui an de studii cu elevii claselor a IV-a
conform metodiciii traditionale de desfasurare a jocurilor prevazuta în teoria si
metodica culturii fizice. Jocurile sunt selectate în functie de obiectivele de baza ale
lectiilor dar si în corelatie cu nivelul de pregatire a copiilor.
Grupele unde au fost aplicate programa experimentala au fost numite drept
grupe experimentale. Elevii claselor a IV-a care au practicat lectiile de educatie
fizica conform mijloacelor traditionale au fost numite grupe martor. Aceste grupe
au fost numite astfel pentru a avea posibilitatea de a face unele comparatii cu
aspect pedagogic în urma desfasurarii experimentului pedagogic de baza.
|
