Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Evolutia fotbalului

Sport


PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei



Particularitatile de vârsta ale juniorilor 16-18 ani

1.3.Scopul lucrarii

1.4 Obiective si sarcini

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICA

Capitolul II .Problematica jocului

Capitolul III. Problemele metodice

Capitolul IV. Probe spi norme de control

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCRĂRII

Capitolul V. Premizele si ipotezele

Capitolul VI. Subiectii si metodele de cercetare.

6.1. Subiectii.

6.2. Metodele folosite de cercetare

6.3. Organizarea experimentului

Capitolul VII. Rezultate.

7.1. Prezentarea rezultatelor

PARTEA A IV-A. INTERPRETARE sI CONCLUZII

Capitolul VIII Interpretare si concluzii

8.1.Interpretarea datelor

Capitolul IX

9.1. Concluzii

9.2. Propuneri

PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei

Evolutia fotbalului în ultimii ani se datoreaza interesului si preocuparilor depuse de jucatori, antrenori si specialistii de pretutindeni. Îndragit de catre majoritatea practicantilor amatori sau profesionisti, de catre milioane de admiratori, sustinatori, spectatori si telespectatori, recunoscut de catre oamenii de stiinta cu preocupari tangente cu activitatea sportiva si confirmat de catre specialisti în psihologie, fotbalul a devenit un fenomen social al zilelor noastre. El este practicat astazi în mod organizat în mai mult de 130 de tari ale lumii, numarând peste 250 de milioane de jucatori legitimati.Profunzimea patrunderii sale în constiinta sociala este evidentiata si de catre cei care se implica din punct de vedere economic: sponsori, industrie cu specific sportiv, publicitate, organizare. Aceste preocupari benefice desfasurate cu pasiune si profesionalism, au generat însa uneori fenomene negative, reprobabile, cu motivatii dureroase. Conflictele si incidentele grave de pe stadioane si din afara lor, soldate cu victime si raniti, au determinat forurile F.I.F.A si U.E.F.A., sau organele de stat respective sa recurga la masuri drastice ( penalizari, eliminari).

Fotbalul este una dintre disc 19519f514t iplinele sportive cu cea mai raspândita arie de dezvoltare în lume, daca tinem seama ca în aproape toate tarile se desfasoara un campionat national, un campionat al Antarctidei, participantii fiind membrii expeditiilor internationale; daca mai luam în considerare ca primul vizitator al lumii, americanul Armstrong, nu gasea o alta comparati a locului de aselenizare decât cu aceea a unui teren de fotbal.

Regretatul S.S. Rous afirma cu ani în urma ca fiecare natiune, dupa ce îsi cucereste independenta, solicita primirea în O.N.U. si imediat dupa aceea sa devina membra F.I.F.A. Acest lucru nu este o inventie deoarece O.N.U. are doar câteva ttari membre mai mult ca F.I.F.A.

Numarul membrilor federatiei internationale este în continua crestere, fapt dovedit si de numarul participantilor la preliminariile campionatelor mondiale.Astfel daca la prima editie din 1930 de la Montevideo nu au fost decât 13 echipe, pentru C.M. din Italia 1990 au fost înscrise 163 de echipe iar în S.U.A au fost 145 de echipe.Fotbalul e un spectacol care aduce pe terenuri milioane de oameni. El îsi extinde rapid aria si atrage mereu tot mai multi tineri si batrâni.

De ce este frumos fotbalul? De ce este urmarit cu drag de milioane de telespectatori? Fiindca este un spectacol în aer liber, fiindca este un spectacol care se întelege usor, un spectacol în care nu vorbesti, ci te manifesti practic.Actorii apar 'pe scena' la 5-6 ani si arata tot ceea ce au învatat circa 10 ani, începând din copilarie.

Pe masura ce fotbalul cuprinde tot mai multi factori,exigentele cresc.În întrecerile între cluburi, între tari, apar jucatori tot mai dotati si mult mai 'slefuiti' prin munca si pasiune. Cine nu tine pasul este eliminat. În toate punctele globului apar an de an tot mai multe echipe bune, cu jucatori si antrenori valorosi.

Asa cum în noapte se vede de departe flacara focului fara sa se vada vatra lui, tot asa spectatorii vad numai rezultatele unor eforturi intense, depuse de antrenori si jucatori, multi fara sa cunoasca locul, timpul si felul în care se munceste.

Prelungirea duratei procesului instructiv-educativ, prin scaderea vârstei de selectie si a pregatirii competente, precum si întregul proces didactic cu copiii si juniorii, se înscrie în cadrul conceptului modern de antrenament în fotbal.

Importanta pregatirii organizate a copiilor si juniorilor rezulta din asigurarea unui proces instructiv- educativ care sa raspunda la toate cerintele stiintei antrenamentului. Aceasta presupune cunoasterea particularitatilor bio-psiho-sociale ale fiecarui copil si junior pe trepte de vârsta , dar cu deosebire a contraindicatiilor dintre aptitudini ( genetice si dobândite) si dinamica personalitatii, cu implicatii directe asupra continutului si metodologiei pregatirii.

Abordarea comportamentelor antrenamentului, metodologia folosita, dinamica parametrilor efortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregatire, precum si organizarea si desfasurarea unor lectii de antrenament atragatoare, mobilizatoare, dinamice si interesante, trebuie sa fie adaptate strict treptelor de vârsta respective. Numai în aceste conditii pot fi îndeplinite obiectivele intermediare si finale de etapa sau treapta de vârsta.

Importanta deosebita a pregatirii la aceasta perioada de vârsta consta numai în cunoasterea particularitatilor sale incompatibile, fiind segmentul cel mai fragil si dinamic în evolutia sa psiho-morfologica, dar si cea sociala. Daca unele erori metodologice la un grup de jucatori maturi pot fi mai usor remediate, cu efecte negative mai usor reduse, aceleasi erori comise la nivelul copiilor si juniorilor pot avea consecinte negative ireversibile, uneori cu sechele pentru tot restul vietii. De aici marea responsabilitate a acelora care angajeaza antrenorii, dar si 'povara pedagogica si sociala' pe care accepta sa o poarte pe umerii lor însisi.

Necesitatea pregatirii temeinice si de perspectiva a schimbului de mâine în sportul de performanta a devenit o preocupare de seama în tarile cu sportul avansat. Aceasta preocupare a intrat si în atentia federatiilor internationale si continentale, care de mai multa vreme include în calendarele lor competitionale cât mai multe concursuri rezervate juniorilor. La rândul lor, pentru pregatirea rezervei necesare împrospatarii permanente a esalonului juvenil, organele sportive nationale deschid porti largi instruirii sistematice a copiilor, ca principal izvor de selectie si lansare a elementelor dotate înca de la vârsta frageda spre exigentele sportului de performanta.

Toate aceste probleme sunt studiate de catre forurile competente. si la noi în tara lupta dintre vechi si nou se soldeaza cu triumful cuceririi pe plan etnic, tactic si metodic

În fotbal lupta dintre atac si aparare determina schimbari ale sistemului si tacticii, creeaza un nou stil de joc ce provoaca modificari în structura si continutul procesului instructiv-educativ în general si în cel al antrenamentelor propriu-zise în special.

Jocul si antrenamentul echipei cer modernizarea în aceste conditii.

Prin modernizare întelegem ca un jucator sa posede deprinderi de a juca pe orice post.

De exemplu, în trecut, atacul cu 5-6 jucatori nu punea destule probleme portarilor datorita multitudinii de pase interesante, dar astazi atacul simplu cu 2-3 jucatori îl pune foarte des pe portar în situatia de a se afla singur cu adversarul. De aceea el trebuie sa fie atent si sa tina o strânsa legatura cu aparatorii sai.Pe lânga strânsa legatura dintre portar-aparator-mijlocas-atacant, un jucator trebuie sa posede si cele mai importante calitati si deprinderi motrice viteza, forta, rezistenta, mobilitate, îndemânare, suplete, curaj, etc.fara de care performanta nu mai este garantata.

Dar pentru o folosire mai buna a exercitiilor trebuie tinuta seama de caracteristicile tehnicii fotbalului actual:

utilizarea procedeelor tehnice;

tacticizarea jocului;

intrarea în posesia mingii;

precizia prinderii si transmiterii mingii(portarul);

varietatea procedeelor tehnice;

reactia executiilor tehnice.

Acest lucru presupune ca în pregatirea jucatorilor sa apara deprinderi si procedee tehnice si tactice noi.

PARTICULARITĂŢILE DE VÂRSTĂ ALE JUNIORILOR 16-18 ANI

Fotbalul a devenit astazi un sport al sporturilor, un element de suprastructura indiferent unde se aplica,iar pasiunile sunt îmbinate cu munca si stiinta. Metodele de antrenament din ce în ce mai perfectionate, inovatiile aduse de antrenori în tehnica si tactica jocului au produs transformari în continutul acestora cu scopul de a-i ridica eficienta si randamentul, de a-l face mai dinamic, mai ofensiv, mai placut jucatorilor si spectatorilor. Greutatile si eforturile jocului modern pot fi suportate de jucatori numai daca în pregatirea lor sunt folosite metode de antrenament bazate pe respectarea datelor furnizate de stiintele specializate si de rezultatele cercetarilor întreprinse de specialisti în domeniul fotbalului. Din practica este cunoscut ca jucatorii de fotbal au îndemânare asimetrica determinata de exersarea unor procedee tehnice dar pe de o parte sau doar cu un anumit membru inferior.

Formarea si automatizarea deprinderilor tehnice, tactice în conditiile jocului modern necesita o pregatire timpurie, continua si în conditii mereu îngreunate.

Pentru a face fata cerintelor unui post se cere pe lânga un fizic bine proportionat, un bagaj de cunostiinte tehnico-tactice care sa permita actionarea corespunzatoare si pe posturi învecinate( fundas central, lateral,liber, mijlocas, s.a.m.d.) atât în fazele de aparare cât si în cele de atac. Jucatorului de astazi nu i se mai permite sa degajeze mingea la întâmplare, el trebuie sa foloseasca atât piciorul stâng cât si piciorul drept, care trebuie sa asigure mingii o transmitere adecvata fazei de joc.

Trebuie sa aiba o gândire tactica buna, prin cunoasterea la nivel corespunzator a posibilitatilor coechipierilor si adversarilor, a manevrelor tactice folosite si capacitatea de asigurare a deprinderilor tehnice cu un superior continut tactic.

Din punct de vedere psihologic, jucatorului i se cere: calm, capacitate de anticipare pentru a-i permite luarea celor mai adecvate masuri pentru apararea portii proprii, cât si pentru initierea atacurilor si contraatacurilor. Deci jucatorul trebuie sa fie un jucator echilibrat psihic, cu înalte calitati morale si de vointa, lipsa acestora nepermitând afirmarea sa în conditiile actuale.

Fata de rolul important ce-i revine jucatorului într-o echipa de fotbal, selectionarea acestuia este una dintre sarcinile dificile de raspundere a antrenorilor. Pe lânga calitatile fizice,tactice, tehnice,morale si de vointa se va tine seama si de faptul ca pentru a deveni valoros i se va cere sa învinga o serie de dificultati caracteristice desfasurarii oricarui meci sau competitie.

Aceste dificultati constau în:

complexitatea actiunilor;

cerinta de dezvoltare rapida a situatiilor de joc;

cerinta unei executii rapide si precise;

cerinta prevenirii schimbarilor ce pot sa intervina în timpul desfasurarii actiunilor.

Acest suport necesita o pregatire specifica de la vârste mici(10-12 ani). Dupa perioada pubertara caracterizata prin mari si rapide transformari somato-functionale si psiho-motrice urmeaza perioada post pubertara, adolescenta care se caracterizeaza prin ritmuri lente si adausuri reduse în cresterea dimensiunilor transversale. Continua cresterea în înaltime, însa diametrele si perimetrele segmentelor (umeri, torace, brate, antrebrate, abdomen, bazin) cresc mai intens, compensându-si ramânerea în urma fata de cresterea lungimii acestora din perioada anterioara,pubertara.

Structura oaselor se apropie de cea a adultului , musculatura înregistreaza de asemenea o crestere cantitativa(volum) si calitativa( forta) si reprezinta aproximativ 44,2% din greutatea corpului.

Pe plan functional se constata de asemenea un echilibru. Cresterea dimensiunii parenchimului pulmonar simultan cu cresterea cordului si vaselor, favorizeaza îmbunatatirea indicilor functionali cardio-vasculari.

Capacitatea vitala este cuprinsa între 3000-3800 cm3. Volumul sistolic si debitul cardiac, ca si consumul de O2 se apropie de cele ale adultului.

Capacitatile functionale sporite au drept consecinta o mai buna adaptare la efort si asigura premise pentru cresterea capacitatii de efort a organismului.

Cercetarile efectuate de specialistii domeniului din diferite tari pun în evidenta cresterea logica a capacitatii organismului copiilor de vârsta scolara mare de a face fata sarcinilor motrice cu indici crescuti de viteza , îndemânare si rezistenta,la baietii mai mari decât la fetele.

Datorita dezvoltarii capacitatii sistemului nervos central si ai centrilor motori din scoarta se înregistreaza o îmbunatatire simtitoare a capacitatii de coordonare motrica si în consecinta creste nivelul îndemânarii. Acestea permit efectuarea unor miscari cu un grad superior de coordonare si favorizeaza totodata perfectionarea actelor motrice însusite, singura calitate care ramâne înca deficitara este mobilitatea articulara, fenomen mai pregnant la baieti decât la fete.

Datele mentionate mai sus conduc la concluzia ca în conformitate cu legile cresterii si dezvoltarii organismului la vârsta de 16-17 ani, copilul este apt pentru eforturi fizice crescute ca volum,intensitate si complexitate.

Aceste date au fost biologice. Cât priveste datele psihologice, bateriile de teste precizate în literatura de specialitate, pentru stabilirea aptitudinilor psihice, sunt diferite pentru portari si pentru jucatorii de câmp.

Ele urmaresc:

la portari:

rapiditatea procedeelor perceptiei individuale, câmpul atentiei si câmpul vederii periferice;

sensibilitatea kinestezica si perceptia vizuala;

capacitatea de concentrare a atentiei,distributivitatea si flexibilitatea ei;

gradul de inteligenta nativa si posibilitatile de ameliorare a randamentului proceselor psihice;

abilitatea motrica si capacitatea de control asupra amplitudinii miscarilor fine;

sensibilitatea psihica si echilibrul temperamental;

capacitatea de învatare.

la jucatorii de câmp:

nivelul proceselor perceptarii- vizuale si perceptarii- spatiale;

viteza de reactie în situatii conflictuale simple si complexe, precizia, rapiditatea si eficienta actului psiho- motor;

calitatile atentiei, memoriei si gândirii;

posibilitatile de mentinere a eficientei psihice intime optime si de reechilibrare psihica dupa sarcini emotionale.

Tipul temperamental preferat este cel echilibrat, iar dintre manifestarile temperamentale intereseaza capacitatea de munca si rezistenta fata de greutati, perseverenta în depasirea unor momente dificile.

Whiting sustine ca la baza criteriilor psiho-logice trebuie sa se afle: acuitatea vizuala, viteza perceptiei, orientarea spatiala, finetea coordonarii muscular tactile în actionarea asupra mingii, finetea perceperii miscarii mingii si capacitatea de a integra informatia.

1.3.Scopul lucrarii

Cercetatorul simte nevoia sa cunoasca si este curios, placându-i noul,de aici provenind necesitatea alegerii unei teme de cercetare.Tema se alege tinând seama de:

daca se poate lucra, daca cercetatorul are capacitatea, timpul, resursele, subiectii si conditiile de lucru pentru a duce la bun sfârsit lucrul temei propuse;

daca merita efortul, adica în ce masura tema aleasa este destul de importanta pentru a satisface motivatia alegerii ei;

daca cercetatorul este interesat de tematica specifica, daca se poate învata ceva din realizarile acestei teme;

valoarea teoretica a temei- daca aduce vreo contributie la progresul cunostiintelor din domeniu;

valoarea practica a cercetarii- solutiile,rezultatul cercetarii ar putea ameliora practica sportiva.

De asemenea exista si niste conditii preliminare care trebuiesc îndeplinite în alegerea temei:

  1. alegerea temei sa corespunda domeniului de activitate si afinitatilor personale;
  2. pregatirea teoretica;
  3. pregatirea metodologica- sa stapâneasca metodologia de lucru( observatia, experimentul, ancheta);
  4. stapânirea tehnicilor de tip fotocinematografice, biomecanice de masurare antropometrica;
  5. stapânirea tehnicilor de administrare si masurare a variabilelor dependente;
  6. priceperile si obisnuinta de a comunica cu subiectii si de a ordona datele culese;
  7. stapânirea metodelor de calcul statistico-matematic, de elaborare a datelor;
  8. începerea redactarii lucrarii clar, sobru, obiectiv;
  9. capacitatea de a comunica public rezultatul cercetarii în timp limitat;
  10. obisnuinta de a se informa permanent.

Desi aceasta tema este des întâlnita si tratata în literatura de specialitate, am considerat ca un studiu mai aprofundat al ei ma va ajuta în activitatea profesionala pentru a obtine rezultate mai bune în pregatire.

Sintetizând mijloacele de atletism folosite în pregatirea juniorilor s-ar putea obtine metode de pregatire ce pot fi utilizate si de catre alti antrenori.

1.4 Obiective si sarcini

Din multitudinea de pareri despre vârsta la care trebuie sa înceapa pregatirea si initierea organizata în fotbal,majoritatea converg spre vârsta de 9-12 ani.

Odata stabilita vârsta optima se pune problema studierii unor factori foarte importanti în antrenament precum: particularitatile de varsta, criterii medico- biologice.

Factorii hotarâtori precum formarea copiilor si juniorilor sunt indicii somato-functionali, organizarea si desfasurarea pregatirii etapizate în functie de vârsta si progresele înregistrate în domeniul etnic si al pregatirii fizice.

Prezenta lucrare îsi propune sa demonstreze ca elementele din atletism efectuate de la vârsta de 9-12 ani au urmatoarele avantaje:

actioneaza de timpuriu asupra calitatilor motrice perfectionabile la aceea vârsta;

posibilitatea de a beneficia de un stadium de activitate mai lung;

îmbunatatirea jocului si a pregatirii fizice a jucatorilor;

refacerea dupa traumatisme dar mai ales împidicarea producerii lor.

Toate acestea depind în mare masura de folosirea elementelor din atletism în antrenament care va furniza în definitiv 'diamantele' brute care bine 'slefuite' vor da stralucire jocului de fotbal.

Sarcinile cercetarii:

studierea materialelor de specialitate existente;

înregistrarea rezultatelor obtinute de subiecti la fiecare sfârsit de saptamâna

prelucrarea si interpretarea datelor

concluziile si propunerile personale în urma cercetarii efectuate.

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL II .Problematica jocului

Importanta elaborarii de catre F.R.F a conceptiei de joc si pregatire este data de continutul evolutiei demonstrate si la recentul campionat monial,la cupele europene. Jocul competitiv desfasurat în viteza tot mai mare, cu economie de pase pâna la faza de finalizare folosind o tehnica tot mai eficace si subtila, pe fondul unei pregatiri fizice deosebite necesara pentru toate conditiile de fus orar, altitudine, latitudine este vizibil acum chiar si de un nespecialist.

Corelatia dintre cele doua conceptii impune în mod obiectiv interdependenta dar si subordonarea conceptiei de pregatire celei de joc, deoarece conceptia de pregatire nu este altceva decât reflectarea conceptiei de joc în continutul procesului instructiv educativ.

În continutul notiunii de conceptie de joc sunt incluse elemente sau cerinte ale componentelor antrenamentului. Desi internationala din punct de vedere al continutului esential,conceptia de joc devine nationala prin elementele adaptate si eventual reorientata dupa necesitati.

Majoritatea scolilor de fotbal de prestigiu, prin specialistii lor, analizeaza pe toate planurile evolutia si rezultatele echipelor de juniori în cadrul turneului la care participa. Întreaga munca este sistematizata si reflectata în noua conceptie de joc care devine obligatorie în unele tari, în altele se constituie într-un material orientativ si de informatie valoros.

De la reprezentativele pe vârsta si sex, pâna la ultimul esalon competitional, fiecare îsi însuseste întreaga orientare adaptând-o la nivelul respectiv, la posibilitatile umane si materiale.

Un rol important îl are mai ales portarul, el fiind singurul jucator care poate folosi si mâinile în contactul cu mingea( numai în spatiul careului de 16m) fiind în numeroase momente ale jocului primul atacant si ultimul aparator si constituind pentru echipa unul dintre cei mai importanti componenti.

Începând cu acest esalon pregatirea trebuie efectuata strict pe componente de antrenament, având pentru portari, jucatorii de câmp si echipa, în ansamblu, câte un model valoric elaborat de F.R.F. sau inspirat din literatura de specialitate.

Pentru jucatorii cu vârsta de 16-18 ani este contraindicata specializarea îngusta. Conform conceptiei contemporane privitoare la desfasurarea jocului,se subliniaza necesitatea participarii tuturor jucatorilor atât în atac cât si în aparare, dar si cu posibilitatea îndeplinirii de catre acestia, pe o durata mai scurta, a unor atributii specifice unei linii de posturi.

Contrar tendintei de a se forma echipe competitive la aceasta vârsta, opiniile teoreticienilor si practicienilor converg spre evitarea unei practici, dominanta obiectivelor( de pregatire si performanta) si a mijloacelor de realizare sa o reprezinte preocuparea antrenorilor de a promova cât mai multi jucatori' universali' pentru esalonul urmator sau pentru reprezentativele nationale de juniori.

Aprecierea muncii antrenorilor ar trebui sa fie orientata si stimulata material, spre numarul juniorilor care au îndeplinit sau au depasit prevederile modelului, precum si a numarului de jucatori promovati la echipa de seniori.

Din pacate, mai sunt destui antrenori care, din prea mult orgoliu urmaresc cu precadere victoria echipei în campionatul de juniori, clasarea sa pe un loc fruntas. Ei pierd din vedere esentialul cu cât juniorii lor vor deveni jucatori universali si eficienti, cu atât randamentul echipei va creste. Numai în acest fel victoria poate deveni o motivatie în plus pentru un antrenor si elevii sai.

Doar portarii pot fi selectati si pregatiti de timpuriu, dupa metodologia si mijloacele specifice acestui post.

Foarte important de retinut este faptul ca la aceasta vârsta are loc restructurarea priceperilor si deprinderilor motrice si prima faza a perioadei de maturizare.

Continutul conceptiei de joc are componente stabile si mobile. Din rândul componentelor stabile fac parte: factorii sociali profesionali ai activitatii fotbalistice; factorii psiho-temperamentali specifici mediului geografic; factorii traditionali mentinuti si dezvoltati de-a lungul anilor. Componentele mobile: factorii specifici prin care conceptia de joc se particularizeaza; factorii de joc reprezentati de pregatirea tehnica, tactica si fizica; factorii de organizare a jocului( idea tactica, sistem de joc); factorii psiho- morali ai jocului care sunt de o mare divesitate; valoarea jucatorilor.

Factorii psihici si temperamentali ai unui popor sunt si ei foarte determinanti.

Spre exemplu: fotbalul brazilian desfasurat pe un teritoriu extreme de vast cunoaste mari diferente climatice. În sudul Braziliei se întâlnesc tendinte de joc în forta de tip german. În zonele statului Rio si Sao Paolo se întâlnesc multe pase, driblinguri, alergarile sunt lente si explozive.

Psihicul jucatorului român seamana cu cel al fratilor nostrii de ginta, cu mici deosebiri. Jucatorii nostrii dribleaza si ' cara' mingea nu dintr-o caracteristica temperamentala, ci din traditia noastra instructiva. La noi copiii sunt încurajati de mici sa dribleze si sa conduca la infinit mingea de catre antrenori, fosti fotbalisti ai aceleasi mentalitati. La noi 'criteriul suprem' al talentului fotbalistic a fost si este capacitatea de a dribla si manevra abil balonul, calitati necesare fotbalului total, nu însa si suficiente.

Procesul de evolutie a conceptiei de joc se poate încheia în oricare dintre etapele conventionale ale dezvoltarii sale.

Parcurgerea întregului ciclu evolutiv care sa cuprinda etapa de aparitie, pe cea de relativa stabilizare si finalmente pe cea de afirmare nu o realizeaza decât echipele care detin o deosebita forta si valoare morala, organizatorica si materiala.

Cele mai multe echipe, desi încep constructia unei conceptii de joc, din cauza unor conditii perturbatoare si a unor insuficiente interne, îsi opresc actiunea pe undeva prin spatiul cuprins între începutul si primele semne de stabilizare ale jocului, dupa care reiau procesul de pe alte baze si cu alte ambitii. Fie ca este vorba de o conceptie ce se întrerupe, fie ca este vorba de un an ce-si încheie ciclul, în ambele cazuri fenomenul se produce din cauza unor factorii perturbatori. Deteriorarea conceptiei de joc este actiunea ce însoteste si ameninta oricând jocul echipei. Ea apare din foarte multe si diferite cauze.

Dintre factorii perturbatori un grad mare de nocivitate l-ar avea:

supraestimarea fortelor proprii din care cauza jucatorul îsi reduce efortul de joc si de antrenament, îsi modifica relatiile tactice cu partenerii, ignora programul tactic si caracteristicile ideii de joc;

aparitia unor interese puternice pentru activitatile opuse jocului de fotbal care rapesc jucatorului timpul pretios cerut de refacere si odihna;

aparitia unor tendinte de a obtine avantaje nemeritate din practicarea jocului, factor si fenomen ce creeaza premisele unei participari conditionate la antrenamente si competitii;

influente tactice asupra cadrului conceptional propriu echipei, cum ar fi joc individual când conceptia cere joc colectiv, joc pe sus când conceptia cere joc pe jos, etc;

regim preferential si simpatie vadita din partea conducatorului sau antrenorului, din cauza caruia un jucator poate intra în conflict cu partenerii, cu ceilalti membrii ai mediului, chiar cu conducatorii;

arbitraje incorecte, favorizate si defavorizante,ce diminueaza mobilizarea si angajarea în jocuri.

Alti factorii cu caracter distructiv sunt: incompetenta si ineficienta conducerii echipei, antrenor, jucatori; moralitatea precara a unora dintre conducatori, indisciplina jucatorilor.

Aparitia unuia dintre acesti factori este uneori suficienta pentru declansarea altora.

O conceptie de joc reprezinta o continua tendinta, o stare poate mereu nesatisfacuta si ameliorabila, o cautare zilnica a antrenorilor, jucatorilor si conducatorilor de fotbal.

Capitolul III. Problemele metodice

Atletismul reprezinta o serie de caracteristici care fac din el mijloc de baza în accesul la marea performanta în orice joc sportiv. Utilizarea lui în diferite stadii din evolutia unui jucator de fotbal face diferentierea între marea performanta si un jucator fara perspective.

Elementele si mijloacele din atletism utilizate în jocul de fotbal se adreseaza în principal celor 4 caliati motrice si formelor lor particulare de manifestare. Ele se adreseaza în aceeasi masura pregatirii fizice generale, dar si celei specifice.

Prin mijloacele de care dispune, atletismul are un rol determinant la însusirea tehnicii de baza a oricarei miscari care sta la baza elementelor si procedeelor tehnice. Eficienta acestora este mult sporita în conditiile în care baza motrica este perfectionata prin folosirea elementelor si mijloacelor din atletism.

De asemenea, exprimarea tactica în teren nu se poate realiza decât în conditiile unei exemplare pregatiri fizice generale si specifice la care o mare contributie o au structurile selectionate din atletism.

Prin mijloacele de atletism se poate interveni, utilizând o dozare corespunzatoare a efortului si pentru refacerea organismului în urma unor accidentari sau traumatisme.

Prin marea varietate de mijloace de care dispun, elementele si mijloacele din atletism într-o alternanta având la baza cerinte metodice precis formulate, atletismul este unul din elementele de baza care contribuie la realizarea dezvoltarii fizice generale si armonioase începând de la nivelul copiilor pâna la seniori.

Influente deosebite se manifesta în realizarea unei motricitati generale,exprimate prin miscari specifice jocului de fotbal, fiind localizate cu amplitudine si eficienta sporita.

Elementele si mijloacele din atletism se regasesc în întreaga periodizare a antrenamentului sportiv diferentiat, ca structura si dozare a efortului în raport de nivelul competitional.

Periodizarea antrenamentului cuprinde:

perioada pregatitoare, cu etape de vara si de iarna;

perioada competitionala de toamna si de primavara ;

perioada de tranzitie.

În toate aceste perioade si etape care structureaza fiecare perioada utilizarea elementelor si procedeelor din atletism, se realizeaza diferentiat în raport de nivelul de pregatire, vârsta si postul în echipa.

Perioada pregatitoare se realizeaza vara înainte de începerea campionatului si iarna înaintea începerii returului.

Accentul în aceasta perioada se pune pe realizarea unui bun nivel de pregatire fizica pe baza careia sa se grefeze pregatirea tehnico-tactica si realizarea conceptiei de joc a echipei. Volumul este mare spre finalul ei apar si jocurile de verificare raportul se schimba în favoarea intensitatii.

Acest lucru se realizeaza în special prin modul de utilizare a elementelor si mijloacelor din atletism.

Perioada competitionala are ca obiective:

mentinerea pregatirii fizice generale cu accent pe pregatirea specifica fizica si tehnico-tactica;

pregatirea tenhico- tactica, încadrarea acestora într-o conceptie de joc unitara;

dezvoltarea calitatilor de vointa si realizarea unei motivatii care sa duca la realizarea obiectivelor propuse;

mentinerea formei sportive.

Elementele si mijloacele din atletism se regasesc în pregatirea jucatorilor de fotbal în toate cele 3 perioade si este formata din urmatoarele componente:

  1. pregatirea fizica:

viteza sub toate cele 3 forme de manifestare( deplasare, executie, reactie);

forta;

rezistenta ( generala si specifica);

îndemânarea realizata în special prin trasee aplicative cu structuri din atletism, dar si din utilizarea elementelor tehnice în conditii diferite;

mobilitatea, elasticitatea, supletea - aspecte realizate cu un numar redus de mijloace din atletism, ponderea având-o gimnastica.

  1. pregatirea tehnica:

a)      pentru portari:

priza la minge;

blocaj;

degajarea cu adresa efectuata cu ambele picioare;

plonjari de pe loc sau cu elan în orice directie;

boxarea mingii;

pasarea precisa a mingii cu ambele picioare

b)      pentru jucatori:

deplasarile în teren, cu toate componentele lor cu sau fara minge;

preluarea mingii;

deplasarea;

protejarea mingii;

conducerea mingii cu intensitate diferita;

miscarea înselatoare;

lovirea mingii cu piciorul si cu capul;

aruncarea mingii de la margine.

  1. pregatirea tactica:

plasamentul;

interventii prompte;

construirea actiunilor de atac si contraatac;

gândirea tactica.

  1. pregatirea psihologica:

stare motivationala pozitiva;

echilibru si perseverenta;

calitati volitive( hotarâre);

calitati morale( curaj, calm, pasiune pentru echipa)

  1. pregatirea metodica:

explicatii;

recomandari;

îndrumari;

analiza jocului;

documentare personala priviind problemele fotbalului, în general si pentru meciul care urmeaza în special.

În toate acestea se regasesc elemente si mijloace din atletism, într-o pondere mai mare sau mai mica, de maiestria fiecarui antrenor depinzând finalitatea lor.

Capitolul IV. Probe si norme de control.

La începutul pregatirii si pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la urmatoarele probe si norme ce implica calitatile si deprinderile motrice:

Alergarea de viteza

Alergarea de rezistenta

Saritura în lungime de pe loc

Lovirea mingii cu capul

Proba complexa ( dribling printer 5 jaloane asezate la o distanta de 3m, pase, reprimire si finalizare)

Cursa pe 30 m

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCR RII

Capitolul V. Premizele si ipotezele

Premizele lucrarii formulate pentru atingerea scopului lucrarii au

fost urmatoarele:

l. Analiza si generalizarea literaturii de specialitate privind pregatirea

fotbalistilor juniori, 16-18 ani, în cadrul unitatilor specializate.

2. Aprecierea nivelului calitativ al pregatirii fizice si tehnico-tactice al

fotbalistilor juniori, vârstal6-18 ani.

3. Influenta elementelor de atletism in pregatirea echipei de juniori 16-18 ani

4. Eficienta mijloacelor de atletism folosite in pregatirea echipei

5. Argumentarea teoretica si experimentala a eficacitatii aplicarii

metodicii pregatirii fotbalistilor juniori, vârsta 16-18 ani, în cadrul

cluburilor de fotbal.

Ipotezele principale ale lucrarii sunt:

îmbunatatirea jocului echipei si a pregatirii fizice prin mijloace de atletism

îmbunatatirea jocului printr-o pregatire tehnico-tactica eficienta

cresterea rolului jucatorilor în obtinerea rezultatelor positive

Capitolul VI. Subiectii si metodele de cercetare

6.1. Subiectii.

Date despre subiecti:

MUNTEANU MADALIN- 16ani, 1.72cm,60kg îsi desfasoara activitatea de 5ani

TROFIN ION- 15 ani, 1.70cm,62kg îsi desfasoara activitatea de 6 ani

AMZUCU AUREL- 15 ani,1.79cm, 74kg îsi desfasoara activitatea de 5 ani

IGNAT DAN- 16 ani 1.67cm,60kg practica fotbalul de 6 ani

DICU ANDREI-16 ani, 1.69cm, 61kg practica fotbalul de 7ani

BUCA CATALIN- 16 ani ,1.73cm,65kg practica fotbalul de 6 ani

PAUN IONEL-15 ani 1,70cm, 60kg îsi desfasoara activitatea de 5 ani

EPURE FLORIN- 16 ani 1.69cm, 59kg, practica fotbalul de 6 ani

JENARU CRISTIAN -15 ani 1.71cm, 63kg practica fotbalul de 5 ani

BOBOESCU CRISTIAN-16 ani 1.75cm, 64 kg a început fotbalul acum 6 ani

6.2. Metodele folosite de cercetare.

  1. Metoda modelarii- am elaborate un program de pregatire pe cât posibil foarte simplu, relevant pentru a constitui obiectul cercetarii.Au fost modele operative formate din scheme si exercitii ale caror efect a fost esential în dezvoltarea capacitatii de performanta.
  2. metoda observatiei- am desfasurat antrenamentele echipei si am întocmit fise de observatie la meciurile echipei C.S.SEVERNAV priviind încalzirea dinaintea jocului a jucatorilor folosind mijloacele din atletism.
  3. Metoda înregistrarii- am întocmit fise de observatie pentru fiecare jucator
  4. Chestionarul- au completat chestionare 10 jucatori si 10 antrenori aflati în activitate.

Model de chestionar pentru jucatori si antrenori:

  1. Folositi în pregatirea echipei mijloace din atletism?
  2. Care este eficienta lor?
  3. Ati obtinut rezultate concrete?

6.3. Organizarea experimentului.

Date fiind actiunile întreprinse de jucatori, actiuni ce reclama exercitii complexe tehnico-tactice executate în viteza, pregatirea acestora este dificila.La alcaturirea pregatirii trebuie avute în vedere urmatoarele:

A)    cunoasterea îndeaproape a capacitatii jucatorului din punct de vedere fizic,etnic,tactic, moral si de vointa

B)     calitatile ce urmeaza sa fie perfectionate

C)    obiectivele ce trebuie urmarite în perioada respectiva

D)    îmbunatatirea celorlalte calitati.

Timpul cât va dura cercetarea va fi pe o perioada de an competitional august 2007 martie 2008. La începutul pregatirii si pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la probe si norme ce implica calitatile si deprinderile motrice.

Desfasurarea activitatii a avut loc în Drobeta Turnu Severin pe baza sportiva 'SEVERNAV' si în sala de sport a Colegiului Tehnic DECEBAL. La începutul cercetarii am efectuat o testare initiala pentru a vedea nivelul de unde am pornit cu jucatorii în cercetare, urmând apoi ca la începutul fiecarei lunii sa sustin testarea initiala si apoi pe cea finala pentru a observa evolutia jucatorilor în urma folosirii exercitiilor din atletism în pregatirea lor fizica.

Capitolul VII. Rezultate

7.1. Prezentarea rezultatelor

Datele obtinute ne arata ca etapizarea exista în dezvoltarea calitatilor motrice si a deprinderilor motrice este legata într-o oarecare masura de particularitatile tipologice si functionale dar în mare masura de pregairea specifica organizata si planificata corect.

În continuare sunt prezentate tabelele cu rezultatele celor 15 subiecti în fiecare luna. Constatam ca subiectii au fost într-o forma fizica si psihica bine pusa la punct si îndrumati astfel încât sa-si dea interesul pentru obtinerea celor mai bune rezultate.

Prezentarea rezultatelor obtinute în probele de control lunare a celor 15 subiecti:

MUNTEANU MADALIN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.0

6.6

0.4

2

AR

12'10''

11'29''

41''

3

SLL

1.98M

2,30M

0,32M

4

LMC

10

15

5

5

PC

50

46

4

6

CV

91'

86'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

TROFIN ION

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.2

6.8

0.4

2

AR

11'30''

11'27''

3''

3

SLL

2,01M

2,38M

0,37M

4

LMC

10

14

4

5

PC

51

47

4

6

CV

90'

87'

3'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

AMZUCU CATALIN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.1

6.9

0.2

2

AR

11'20''

11'16''

4''

3

SLL

2,03M

2,40M

0,37M

4

LMC

11

16

5

5

PC

52

47

5

6

CV

90'

86'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IGNAT DAN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.1

7.1

0

2

AR

12'21''

11'57''

24''

3

SLL

1.97M

2,37M

0,40M

4

LMC

14

16

2

5

PC

52

48

3

6

CV

92'

88'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

DICU ANDREI

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.2

6.8

0.4

2

AR

11'58''

11'44''

14''

3

SLL

2.10M

2,48M

0,38M

4

LMC

12

15

3

5

PC

50

46

4

6

CV

91'

86'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BUCA CATALIN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

6.9

8.5

0.4

2

AR

12'22''

11'51''

32''

3

SLL

2.20M

2,50M

0,30M

4

LMC

11

14

3

5

PC

53

49

4

6

CV

91'

87'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

PAUN IONEL

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

8.8

6.4

0.4

2

AR

12'31''

11'54''

37''

3

SLL

2.20M

2,62M

0,42M

4

LMC

12

15

3

5

PC

53

48

4

6

CV

92'

87'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

JENARU CRISTIAN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.2

8.7

0.5

2

AR

11'44''

11'32''

12''

3

SLL

2.30M

2,80M

0,30M

4

LMC

12

18

4

5

PC

52

49

3

6

CV

92'

98'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

EPURE FLORIN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.3

7.0

0.3

2

AR

11'29''

11'27''

2''

3

SLL

2.35M

2,65M

0,30M

4

LMC

13

16

3

5

PC

52

47

5

6

CV

91'

86'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POIANA CRISTIAN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.0

6.8

0.2

2

AR

12'03''

11'55''

48''

3

SLL

2.29M

2,70M

0,42M

4

LMC

12

15

3

5

PC

51

48

5

6

CV

92'

88'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BOBOESCU CRISTIAN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.1

6.5

0.6

2

AR

12'06''

11'50''

18''

3

SLL

2.28M

2,51M

0,23M

4

LMC

14

17

3

5

PC

50

47

3

6

CV

91'

88'

3'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IVAN IULIAN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.1

6.4

0.7

2

AR

12'11''

11'48''

23''

3

SLL

2.35M

2,60M

0,25M

4

LMC

13

17

4

5

PC

52

47

5

6

CV

93'

89'

4'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POENARU NICUSOR

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

7.2

6.7

0.5

2

AR

11'58''

11'42''

16''

3

SLL

2.38M

2,58M

0,20M

4

LMC

12

15

3

5

PC

52

48

4

6

CV

92'

87'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

CIUCU DOREL

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

6.9

6.8

0.1

2

AR

11'57''

11'39''

18''

3

SLL

2.29M

2,61M

0,32M

4

LMC

14

16

2

5

PC

53

49

4

6

CV

90'

87'

3'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

VASILE MADALIN

NR CRT

PROBA

TESTARE INITIALA

TESTARE FINALA

PROGRES

1

AV

6.8

6.7

0.1

2

AR

11'55''

11'38''

17''

3

SLL

2.26M

2,65M

0,29M

4

LMC

14

16

2

5

PC

52

49

3

6

CV

90'

85'

5'

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

ALERGAREA DE VITEZA

TESTARE INITIALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

7.3

1

7.3

0,24

0,05

0,05

7.2

4

28.8

0,14

0,01

0,04

7.1

4

28.4

0,04

0,001

0,004

7.0

2

14

-0,006

0,003

0,006

6.9

2

13.8

-0,16

0,02

0,04

6.8

2

13.6

0,26

0,06

0,12

=105,9 =0,26

X= =7.06

S= =0.1

Cv= x 100=1.41%

TESTAREA FINALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

7.1

1

7.1

0,39

0,15

0,15

7.0

1

7.0

0,29

0,08

0,08

6.9

1

6.9

0,19

0,03

0,03

6.8

4

27.2

0,09

0,008

0,03

6.7

3

20.1

-0,01

0,0001

0,0003

6..6

1

6.6

-0,11

0,01

0,01

6.5

2

13

-0.21

0.04

0.08

6.4

2

12.8

-0.31

0.09

0.18

=100.7 =0.56

X ==6.71

S= =0.20

Cv= x 100= 2.98%

La testarea initiala a probei de alergare de viteza care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

TESTUL COOPER

TESTARE INITIALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

11.20

1

11.20

-0.57

0,32

0,32

11.29

1

11.29

-0,48

0,23

0,23

11.30

1

11.30

-0,47

0,22

0,22

11.44

1

11.44

-0,33

0,10

0,10

11.56

1

11.56

-0,21

0,04

0,04

11.57

1

11.57

-0,20

0,04

0,04

11.58

2

23.16

-0.19

0.03

0.06

12.03

1

12.03

0.26

0.06

0.06

12.06

1

12.06

0.29

0.08

0.08

12.10

1

12.10

0.33

0.10

0.10

12.11

1

12.11

0.34

0.11

0.11

12.21

1

12.21

0.44

0.19

0.19

12.22

1

12.22

0.45

0.20

0.20

12.32

1

12.31

0.54

0.29

0.29

=176.56 =2.04

X= =11.77

S= =0.38

Cv=x 100=3.22%

TESTAREA FINALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

11.16

1

11.16

-0.24

0.05

0.05

11.27

2

22.54

-0.13

0.016

0.032

11.29

1

11.29

-0.11

0.012

0.012

11.32

1

11.32

-0.08

0.006

0.006

11.38

1

11.38

-0.02

0.0004

0.0004

11.39

1

11.39

-0.01

0.0001

0.0001

11.42

1

11.42

0.02

0.0004

0.0004

11.44

1

11.44

0.04

0.001

0.001

11.48

1

11.48

0.08

0.006

0.006

11.50

1

11.50

0.10

0.01

0.01

11.50

1

11.51

0.11

0.012

0.012

11.54

1

11.54

0.14

0.029

0.019

11.55

1

11.59

0.15

0.022

0.022

11.57

1

11.57

0.17

0.028

0.028

=172.09 =0.19

X= =11.40

S= =0.11

Cv= x 100=1.03%

La testarea initiala a testului Cooper care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC

TESTARE INITIALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

1.97

1

1.97

-0.22

0.04

0.04

1.98

1

1.98

-0.21

0.04

0.04

2.01

1

2.01

-0.18

0.03

0.03

2.03

1

2.03

-0.16

0.02

0.02

2.10

1

2.10

-0.09

0.008

0.008

2.20

2

4.40

0.01

0.0001

0.0002

2.26

1

2.26

0.07

0.004

0.004

2.28

1

2.28

0.09

0.008

0.008

2.29

2

4.58

0.20

0.01

0.02

2.30

1

2.30

0.11

0.01

0.01

2.35

2

4.70

0.16

0.02

0.04

2.38

1

2.38

0.19

0.03

0.03

=32.99 =0,25

X= =2.19

S= =0.13

Cv=x 100= 5.93%

TESTAREA FINALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

2.30

1

2.30

-0.23

0.05

0.05

2.37

1

2.37

-0.16

0.02

0.02

2.38

1

2.38

-0.15

0.02

0.02

2.40

1

2.40

-0.13

0.01

0.01

2.48

1

2.48

-0.05

0.002

0.002

2.50

1

2.50

-0.03

0.0009

0.0009

2.51

1

2.51

-0.02

0.0004

0.0004

2.58

1

2.58

0.05

0.002

0.002

2.60

2

5.20

0.07

0.004

0.008

2.61

1

2.61

0.08

0.006

0.006

2.62

2

2.62

0.09

0.008

0.008

2.65

2

5.30

0.12

0.01

0.02

2.70

1

2.70

0.17

0.02

0.02

=37.95 =0.52

X = =2.53

S= =0.19%

Cv = x 100= 7.50%

La testarea initiala a probei de saritura în lungime de pe loc care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

LOVIREA MINGII CU CAPUL

TESTARE INITIALA

X

F

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

10

2

20

-2.26

5.10

10.2

11

2

22

-1.26

1.58

3.16

12

5

60

-0.26

0.06

0.3

13

2

26

0.74

0.54

1.08

14

4

56

1.74

3.02

12.08

=184 =28,82

X= =12.26

S= =1.38

Cv= x 100= 11.25%

TESTAREA FINALA

X

F

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

14

3

42

-1.4

1.96

5.88

15

5

75

-0.4

0.16

0.8

16

5

80

0.6

0.36

1.8

17

2

34

1.6

2.56

5.12

=231 =13.6

X= = 15.41

S = =0.98

Cv= x 100= 6.36%

La testarea initiala a probei de lovire a mingii cu capul care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

PROBA COMPLEXA

TESTARE INITIALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

50

3

150

-1.6

2.56

7.68

51

3

153

-0.6

0.36

1.08

52

6

312

0.4

0.16

0.96

53

3

159

1.4

1.96

5.88

=774 =15.6

X= = 52.64

S= =1.05

Cv=x 100= 2.07%

TESTAREA FINALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

46

3

138

-1.5

2.25

6.75

47

5

235

-0.5

0.25

1.25

48

3

144

0.5

0.25

0.75

49

4

198

1.5

2.25

9

=713 =17.75

X = = 47.53

S= = 1.12

Cv = x 100= 2.35%

La testarea initiala a probei complexe care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

CURSA PE 30 m

TESTARE INITIALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

90

4

360

-1.2

1.44

5.76

91

5

455

-0.2

0.04

0.2

92

5

480

0.8

0.64

3.2

93

1

93

1.8

3.24

3.24

=1368 =12.4

X= =92.22

S= = 0.94

Cv= x 100 = 1.03%

TESTAREA FINALA

X

f

fX

(X-X)

( IX-X)2

f(X-X)2

85

1

85

-2

4

4

86

4

344

-1

1

4

87

5

435

0

0

0

88

4

352

1

1

4

89

1

89

2

4

4

=1305 =16

X = = 87

S = =1.06

Cv = x 100= 1.21%

La testarea initiala a cursei pe 30m care s-a desfasurat în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc în luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

PARTEA A IV-A

Capitolul VIII Interpretare si concluzii

8.1.Interpretarea datelor

ALERGAREA DE VITEZĂ

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

7,06

0,11

1,41

TESTARE FINALĂ

6,71

0,20

2,98

ALERGAREA DE REZISTENŢĂ

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

11,77

0,38

3,22

TESTARE FINALĂ

11,40

0,11

1,03

SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

2,19

0,13

5,93

TESTARE FINALĂ

2,53

0,19

7,50

LOVIREA MINGII CU CAPUL

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

12,26

1,38

11,25

TESTARE FINALĂ

15,40

0,98

6,36

PROBA COMPLEXĂ

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

51,61

1,05

2,07

TESTARE FINALĂ

47,53

1,12

2,35

CURSA DE 30m

MEDIA ARITMETICĂ

(X)

ABATEREA STANDARD

(S)

COEFICIENTUL DE VARIABILITATE

(CV)

TESTARE INIŢIALĂ

91,20

0,94

1,03

TESTARE FINALĂ

87

1,01

1,21

Pentru proba numarul 1 de alergare de viteza media aritmetica la testarea initiala a fost de 7,06 , iar la testarea finala la aceeasi proba media aritmetica a fost 6,71. Se observa o usoara scadere a mediei aritmetice. Cât priveste coeficientul de variabilitate, la testarea initiala care a avut loc în luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa 8 luni de antrenament la testarea finala echipa se caracteriza prin omogenitate mare, dar se observa ca , colectivul a devenit mai omogen.

Pentru proba numarul 2, alergarea de rezistenta media aritmetica la testarea initiala a fost 11,77, iar la testarea finala 11,40. si în acest caz se observa o usoara scadere a mediei aritmetice. La testarea initiala echipa se caracteriza prin omogenitate mare. La testarea finala din luna mai echipa a prezentat aceeasi omogenitate mare.

Pentru proba numarul 3, saritura în lungime de pe loc, media aritmetica la testarea initiala a fost 2,19, pentru ca la testarea finala sa fie 2,53. Din nou se observa o crestere a mediei aritmetice la testarea finala fata de cea initiala.

În ceea ce priveste coeficientul de variabilitate, la testarea initiala din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa testarea finala din luna mai echipa a prezentat tot omogenitate mare, dar se observa o mai mare omogenitate a colectivului.

Pentru proba numarul 4, lovirea mingii cu capul, media aritmetica la testarea initiala a fost 12,26 iar la testarea finala- 15,41. Se observa o crestere evidenta. Pentru aceeasi proba la testarea initiala din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa testarea finala din luna mai,echipa era mai omogena.

În cazul probei numarul 5, proba complexa, la testarea initiala media aritmetica a fost 52,64 fata de 47,53 cât a fost obtinuta la testarea finala si în aceasta proba se observa o scadere evidenta a mediei aritmetice finale fata de cea initiala. La testarea initiala din luna august, echipa se caracteriza prin omogenitate mare, pentru ca dupa testarea finala din luna mai sa constatam o mai mare omogenitate a echipei.

Tot acelasi lucru se observa si în cazul probei numarul 6, cursa pe 30 m. La testarea initiala s-a obtinut o medie aritmetica de 92,22 pentru ca la testarea finala media sa fie de 87. În ceea ce priveste coeficientul de variabilitate la testarea initiala din luna august echipa a prezentat o omogenitate mare pentru ca dupa testarea finala din luna mai sa se constate ca lotul este mai omogen.

Folosind tehnica chestionarului am apelat la un numar de 8 antrenori si 10 jucatori pentru a lamuri,pe baza unor date obiective,locul si rolul mijloacelor din atletism,eficienta lor si corelatia cu ceilalti factori în antrenament.De asemenea,am solicitat raspunsuri ferme, derivate din practica de zi cu zi,referitoare la locul structurilor de atletism în planificarea anuala.
Întrebarile formulate si-au gasit acoperire aproape
totala în raspunsurile cadrelor tehnice si sportivilor intervievati,un nou argument pentru a demonstra ca ipoteza lucrarii este confirmata în totalitate de experimentul efectuat.
Privind locul mijloacelor din atletism,se recunoaste faptul ca ele au o pondere deosebita în special în realizarea pregatirii fizice generale si specifice si o trimitere destul de ferma spre pregatireatehnico-tactica a fotbalistilor de performanta.
Eficienta lor este maximala,în masura în care sunt selectionate structuri cu eficienta sporita,si se afla într-o strânsa corelatie, fiind de fapt baza pt ceilalt factori ai antranamentului.
Referitor la locul lor î planificarea anuala peste 80% se regasesc în macrociclul anual,procente mai mici regasindu-se si în celelalte componente din periodizarea antrenamentului sportiv.

Chestionarul numarul 1

Antrenor juniori LUPU RĂZVAN- FC. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: În antrenamentul sportiv al fotbalistilor mijloacele din atletism asigura pregatirea fizica, astfel locul mijloacelor are pondere mare în special în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R: Asigura cresterea capacitatii de efort si devine o veriga importanta în perfectionarea ulterioara a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În macrociclu ponderea este de 80% din pregatire dupa care în microciclu locul structurilor este periodic în primile doua parti.

Chestionarul numarul 2

Antrenor juniori BRIHAC MARIAN- C.S.S. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: În antrenamentul sportiv al fotbalistilor mijloacele din atletism asigura pregatirea fizica,astfel locul mijloacelor are pondere mare în special în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Asigura cresterea capacitatii de efort, devine o veriga importanta în desfasurarea ulterioara a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În macrociclu ponderea este de 80% din pregatire dupa care în microciclu locul structurilor este periodic în primele doua parti.

Chestionarul numarul 3

Antrenor juniori BALU DUMITRU- BUILDING DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Prin pregatirea fizica pe care o asigura mijloacele din atletism, locul acestora este dominant în antrenament.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Creste capacitatea de efort si se leaga indestructibil cu ceilalti factori în cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În microciclu locul acestora este periodic.

Chestionarul numarul 4

Antrenor juniori VINTILA MIHAI- D.E.C. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: Prin pregatirea fizica pe care o asigura mijloacele din atletism locul lor este dominant în antrenament.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Creste capacitatea de efort si leaga indestructibil cu ceilalti factori planificati în cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În microciclu locul lor este periodic.

Chestionarul numarul 5

Antrenor juniori BOENGIU PAUL - MINERUL MEHEDINTI

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor ocupa un loc important în toate partile antrenamentului, dar mai ales în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta mijloacelor din atletism este asigurata în masura adaptarii lor antrenamentului fotbalistilor, influentând toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: Structurile din atletism se regasesc de-a lungul întregii planificari anuale, cu pondere mai mare la începutul perioadelor de pregatire.

Chestionarul numarul 6

Antrenor juniori BOJIN MARIAN - DIERNA ORSOVA

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism în antrenamentul sportiv ocupa un loc important, dar mai ales în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 7

Antrenor juniori ISPAS DANIEL - AGROMEC SIMIAN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism ocupa un loc important mai ales în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R: Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 8

Antrenor juniori LITRA MARIAN - SEVERNAV. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism în antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism ocupa un loc important mai ales, în primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism în planificarea anuala?

R: În primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionar numarul 1 - MUNTEANU MADALIN

I: n ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R: Utilitatea acestor mijloace în pregatire este eficienta prin folosirea procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R: Alergarea de rezistenta uniforma;

Alergarea de viteza pe 10-15m

Pase, preluare, conducere, tras la poarta.

Chestionar numarul 2 - TROFIN ION

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizica este asigurata de pregatirea fizica generala cu exercitii fizice.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea eficienta a procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta;

Alergarea de viteza;

Pase în 2-3 jucatori.

Chestionar numarul 3 - AMZUCU AUREL

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizica este asigurata de factorul fizic cu exercitii din scoala alergarii cu o pondere mare în pregatire în jocul de fotbal.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:În realizarea si folosirea eficienta a procedeelor tehnico-tactice în jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza cu plecari din diferite pozitii pe distanta de 15 m;

Pase si lovirea mingii

Chestionar numarul 4 - IGNAT DAN

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: În cadrul antrenamentului, componenta fizica este asigurata de factorul fizic cu exercitii din atletism care asigura o pondere si o eficienta mare în pregatirea fotbalistului.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Consta în pregatirea fizica necesara pentru executarea elementelor tehnice.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale 400m-300m-200m

Relatiile de 2-3 jucatori cu lovirea mingii din prima.

Chestionar numarul 5 - DICU ANDREI

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe 10-15m

Chestionar numarul 6 - BUCA CATALIN

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe distante pâna la 30m.

Chestionar numarul 7 - PAUN IONEL

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerinîelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedeele tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe 10-40m

Chestionar numarul 8 - JENARU CRISTIAN

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Pregatirea fizica la parametrii optimi realizarea cerintelor factorilor ulterior fiind usurata.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea cu eficienta în cadrul jocului a procedeelor tehnico-tactice.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta neuniforma.

Chestionar numarul 9 - EPURE FLORIN

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R:Ma pregateste fizic la patrametrii optimi, masura fiind extreme de importanta.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Asigura folosirea cu eficienta a procedeelor tehnico-tactice în cadrul jocului.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarile de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta uniforma si neuniforma.

Chestionar numarul 10 - BOBOESCU CRISTIAN

I: În ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Pregatirea fizica la parametrii optimi astfel realizarea cerintelor factorilor ulteriori din antrenament fiind mai accesibila.

I: În ce consta utilitatea acestor mijloace?

R: În cadrul jocului procedeele tehnico-tactice se executa cu eficienta mare.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite în pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta uniforma

sutul la poarta de la distanta.

Capitolul IX

9.1. Concluzii

Gradul de aplicare si aspecte cu caracter metodic.

Acest studiu este necesar pentru a scoate la iveala importantul rol pe care îl are pregatirea jucatorilor de fotbal, folosind într-un procent ridicat mijloacele din atletism.Aplicarea în practica a acestor mijloace este necesara deoarece foarte multe cluburi chiar si cele din diviziile superioare nu se ocupa de pregatirea specifica a jucatorilor.

Este necesar sa se aiba în vedere ca pentru a ajunge la performante ridicate în domeniul sportive, trebuie lucrat specific cu jucatorii de la vârste mici 10-12 ani cel târziu 14 ani.

Pregatirea se va face pe etape bine stabilite la început( în primii ani) punându-se accentul pe viteza de reactie si executie, îndemânare,mobilitate apoi trecându-se la dezvoltarea fortei si rezistentei necesare.

9.2. Propuneri

Modalitati de aplicare în practica a rezultatelor obtinute

Rezultatele obtinute vor fi studiate amanuntit si se va trece la formarea unui program de aplicare în practica a acestora.Se vor utiliza în cadrul echipelor de copii si juniori deoarece la echipele de seniori intervine performanta deci folosirea acestora fiind deja facuta.

Rezultatele vor fi analizate si se vor forma pareri pro si contra si se vor elimina unele greseli.

BILIOGRAFIE:

1. Dragnea,A.- Antrenamentul sportive,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1996

Galeano, Eduardo - Fotbalul, lumini si umbre,Editura LOGOS, 2006

3. Lupu, Elena - Metodica predarii educatiei fizice si sportului, Editura Institutul European, 2007

4. Larousse, - Larousse Enciclopedia Fotbalului,Editura Rao Books,2003

5. Motroc,I.-Fotbalul la copiii si juniori,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

6.Stoica,M- Capacitatile motrice în atletism, Editura printech,Bucuresti,2000

7..Tatu,T.,Plocon, E.- Atletism,Editura Fundatia România de Mâine, Bucuresti,2001

8. Tatu,T.- Teoria si metodica atletismului (vol I),IEFS, 1983


Document Info


Accesari: 11323
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )