PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei

Particularitatile de vārsta ale juniorilor 16-18 ani

1.3.Scopul lucrarii

1.4 Obiective si sarcini

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICA

Capitolul II .Problematica jocului

Capitolul III. Problemele metodice

Capitolul IV. Probe spi norme de control

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCRĂRII

Capitolul V. Premizele si ipotezele

Capitolul VI. Subiectii si metodele de cercetare.

6.1. Subiectii.

6.2. Metodele folosite de cercetare

6.3. Organizarea experimentului

Capitolul VII. Rezultate.

7.1. Prezentarea rezultatelor

PARTEA A IV-A. INTERPRETARE sI CONCLUZII

Capitolul VIII Interpretare si concluzii

8.1.Interpretarea datelor

Capitolul IX

9.1. Concluzii

9.2. Propuneri

PARTEA I: INTRODUCTIVĂ

Capitolul I. Introducere

Explicarea temei

Evolutia fotbalului īn ultimii ani se datoreaza interesului si preocuparilor depuse de jucatori, antrenori si specialistii de pretutindeni. Īndragit de catre majoritatea practicantilor amatori sau profesionisti, de catre milioane de admiratori, sustinatori, spectatori si telespectatori, recunoscut de catre oamenii de stiinta cu preocupari tangente cu activitatea sportiva si confirmat de catre specialisti īn psihologie, fotbalul a devenit un fenomen social al zilelor noastre. El este practicat astazi īn mod organizat īn mai mult de 130 de tari ale lumii, numarānd peste 250 de milioane de jucatori legitimati.Profunzimea patrunderii sale īn constiinta sociala este evidentiata si de catre cei care se implica din punct de vedere economic: sponsori, industrie cu specific sportiv, publicitate, organizare. Aceste preocupari benefice desfasurate cu pasiune si profesionalism, au generat īnsa uneori fenomene negative, reprobabile, cu motivatii dureroase. Conflictele si incidentele grave de pe stadioane si din afara lor, soldate cu victime si raniti, au determinat forurile F.I.F.A si U.E.F.A., sau organele de stat respective sa recurga la masuri drastice ( penalizari, eliminari).

Fotbalul este una dintre disc 19519f514t iplinele sportive cu cea mai raspāndita arie de dezvoltare īn lume, daca tinem seama ca īn aproape toate tarile se desfasoara un campionat national, un campionat al Antarctidei, participantii fiind membrii expeditiilor internationale; daca mai luam īn considerare ca primul vizitator al lumii, americanul Armstrong, nu gasea o alta comparati a locului de aselenizare decāt cu aceea a unui teren de fotbal.

Regretatul S.S. Rous afirma cu ani īn urma ca fiecare natiune, dupa ce īsi cucereste independenta, solicita primirea īn O.N.U. si imediat dupa aceea sa devina membra F.I.F.A. Acest lucru nu este o inventie deoarece O.N.U. are doar cāteva ttari membre mai mult ca F.I.F.A.

Numarul membrilor federatiei internationale este īn continua crestere, fapt dovedit si de numarul participantilor la preliminariile campionatelor mondiale.Astfel daca la prima editie din 1930 de la Montevideo nu au fost decāt 13 echipe, pentru C.M. din Italia 1990 au fost īnscrise 163 de echipe iar īn S.U.A au fost 145 de echipe.Fotbalul e un spectacol care aduce pe terenuri milioane de oameni. El īsi extinde rapid aria si atrage mereu tot mai multi tineri si batrāni.

De ce este frumos fotbalul? De ce este urmarit cu drag de milioane de telespectatori? Fiindca este un spectacol īn aer liber, fiindca este un spectacol care se īntelege usor, un spectacol īn care nu vorbesti, ci te manifesti practic.Actorii apar 'pe scena' la 5-6 ani si arata tot ceea ce au īnvatat circa 10 ani, īncepānd din copilarie.

Pe masura ce fotbalul cuprinde tot mai multi factori,exigentele cresc.Īn īntrecerile īntre cluburi, īntre tari, apar jucatori tot mai dotati si mult mai 'slefuiti' prin munca si pasiune. Cine nu tine pasul este eliminat. Īn toate punctele globului apar an de an tot mai multe echipe bune, cu jucatori si antrenori valorosi.

Asa cum īn noapte se vede de departe flacara focului fara sa se vada vatra lui, tot asa spectatorii vad numai rezultatele unor eforturi intense, depuse de antrenori si jucatori, multi fara sa cunoasca locul, timpul si felul īn care se munceste.

Prelungirea duratei procesului instructiv-educativ, prin scaderea vārstei de selectie si a pregatirii competente, precum si īntregul proces didactic cu copiii si juniorii, se īnscrie īn cadrul conceptului modern de antrenament īn fotbal.

Importanta pregatirii organizate a copiilor si juniorilor rezulta din asigurarea unui proces instructiv- educativ care sa raspunda la toate cerintele stiintei antrenamentului. Aceasta presupune cunoasterea particularitatilor bio-psiho-sociale ale fiecarui copil si junior pe trepte de vārsta , dar cu deosebire a contraindicatiilor dintre aptitudini ( genetice si dobāndite) si dinamica personalitatii, cu implicatii directe asupra continutului si metodologiei pregatirii.

Abordarea comportamentelor antrenamentului, metodologia folosita, dinamica parametrilor efortului cu valori proprii etapelor sau ciclurilor de pregatire, precum si organizarea si desfasurarea unor lectii de antrenament atragatoare, mobilizatoare, dinamice si interesante, trebuie sa fie adaptate strict treptelor de vārsta respective. Numai īn aceste conditii pot fi īndeplinite obiectivele intermediare si finale de etapa sau treapta de vārsta.

Importanta deosebita a pregatirii la aceasta perioada de vārsta consta numai īn cunoasterea particularitatilor sale incompatibile, fiind segmentul cel mai fragil si dinamic īn evolutia sa psiho-morfologica, dar si cea sociala. Daca unele erori metodologice la un grup de jucatori maturi pot fi mai usor remediate, cu efecte negative mai usor reduse, aceleasi erori comise la nivelul copiilor si juniorilor pot avea consecinte negative ireversibile, uneori cu sechele pentru tot restul vietii. De aici marea responsabilitate a acelora care angajeaza antrenorii, dar si 'povara pedagogica si sociala' pe care accepta sa o poarte pe umerii lor īnsisi.

Necesitatea pregatirii temeinice si de perspectiva a schimbului de māine īn sportul de performanta a devenit o preocupare de seama īn tarile cu sportul avansat. Aceasta preocupare a intrat si īn atentia federatiilor internationale si continentale, care de mai multa vreme include īn calendarele lor competitionale cāt mai multe concursuri rezervate juniorilor. La rāndul lor, pentru pregatirea rezervei necesare īmprospatarii permanente a esalonului juvenil, organele sportive nationale deschid porti largi instruirii sistematice a copiilor, ca principal izvor de selectie si lansare a elementelor dotate īnca de la vārsta frageda spre exigentele sportului de performanta.

Toate aceste probleme sunt studiate de catre forurile competente. si la noi īn tara lupta dintre vechi si nou se soldeaza cu triumful cuceririi pe plan etnic, tactic si metodic

Īn fotbal lupta dintre atac si aparare determina schimbari ale sistemului si tacticii, creeaza un nou stil de joc ce provoaca modificari īn structura si continutul procesului instructiv-educativ īn general si īn cel al antrenamentelor propriu-zise īn special.

Jocul si antrenamentul echipei cer modernizarea īn aceste conditii.

Prin modernizare īntelegem ca un jucator sa posede deprinderi de a juca pe orice post.

De exemplu, īn trecut, atacul cu 5-6 jucatori nu punea destule probleme portarilor datorita multitudinii de pase interesante, dar astazi atacul simplu cu 2-3 jucatori īl pune foarte des pe portar īn situatia de a se afla singur cu adversarul. De aceea el trebuie sa fie atent si sa tina o strānsa legatura cu aparatorii sai.Pe lānga strānsa legatura dintre portar-aparator-mijlocas-atacant, un jucator trebuie sa posede si cele mai importante calitati si deprinderi motrice viteza, forta, rezistenta, mobilitate, īndemānare, suplete, curaj, etc.fara de care performanta nu mai este garantata.

Dar pentru o folosire mai buna a exercitiilor trebuie tinuta seama de caracteristicile tehnicii fotbalului actual:

utilizarea procedeelor tehnice;

tacticizarea jocului;

intrarea īn posesia mingii;

precizia prinderii si transmiterii mingii(portarul);

varietatea procedeelor tehnice;

reactia executiilor tehnice.

Acest lucru presupune ca īn pregatirea jucatorilor sa apara deprinderi si procedee tehnice si tactice noi.

PARTICULARITĂŢILE DE VĀRSTĂ ALE JUNIORILOR 16-18 ANI

Fotbalul a devenit astazi un sport al sporturilor, un element de suprastructura indiferent unde se aplica,iar pasiunile sunt īmbinate cu munca si stiinta. Metodele de antrenament din ce īn ce mai perfectionate, inovatiile aduse de antrenori īn tehnica si tactica jocului au produs transformari īn continutul acestora cu scopul de a-i ridica eficienta si randamentul, de a-l face mai dinamic, mai ofensiv, mai placut jucatorilor si spectatorilor. Greutatile si eforturile jocului modern pot fi suportate de jucatori numai daca īn pregatirea lor sunt folosite metode de antrenament bazate pe respectarea datelor furnizate de stiintele specializate si de rezultatele cercetarilor īntreprinse de specialisti īn domeniul fotbalului. Din practica este cunoscut ca jucatorii de fotbal au īndemānare asimetrica determinata de exersarea unor procedee tehnice dar pe de o parte sau doar cu un anumit membru inferior.

Formarea si automatizarea deprinderilor tehnice, tactice īn conditiile jocului modern necesita o pregatire timpurie, continua si īn conditii mereu īngreunate.

Pentru a face fata cerintelor unui post se cere pe lānga un fizic bine proportionat, un bagaj de cunostiinte tehnico-tactice care sa permita actionarea corespunzatoare si pe posturi īnvecinate( fundas central, lateral,liber, mijlocas, s.a.m.d.) atāt īn fazele de aparare cāt si īn cele de atac. Jucatorului de astazi nu i se mai permite sa degajeze mingea la īntāmplare, el trebuie sa foloseasca atāt piciorul stāng cāt si piciorul drept, care trebuie sa asigure mingii o transmitere adecvata fazei de joc.

Trebuie sa aiba o gāndire tactica buna, prin cunoasterea la nivel corespunzator a posibilitatilor coechipierilor si adversarilor, a manevrelor tactice folosite si capacitatea de asigurare a deprinderilor tehnice cu un superior continut tactic.

Din punct de vedere psihologic, jucatorului i se cere: calm, capacitate de anticipare pentru a-i permite luarea celor mai adecvate masuri pentru apararea portii proprii, cāt si pentru initierea atacurilor si contraatacurilor. Deci jucatorul trebuie sa fie un jucator echilibrat psihic, cu īnalte calitati morale si de vointa, lipsa acestora nepermitānd afirmarea sa īn conditiile actuale.

Fata de rolul important ce-i revine jucatorului īntr-o echipa de fotbal, selectionarea acestuia este una dintre sarcinile dificile de raspundere a antrenorilor. Pe lānga calitatile fizice,tactice, tehnice,morale si de vointa se va tine seama si de faptul ca pentru a deveni valoros i se va cere sa īnvinga o serie de dificultati caracteristice desfasurarii oricarui meci sau competitie.

Aceste dificultati constau īn:

complexitatea actiunilor;

cerinta de dezvoltare rapida a situatiilor de joc;

cerinta unei executii rapide si precise;

cerinta prevenirii schimbarilor ce pot sa intervina īn timpul desfasurarii actiunilor.

Acest suport necesita o pregatire specifica de la vārste mici(10-12 ani). Dupa perioada pubertara caracterizata prin mari si rapide transformari somato-functionale si psiho-motrice urmeaza perioada post pubertara, adolescenta care se caracterizeaza prin ritmuri lente si adausuri reduse īn cresterea dimensiunilor transversale. Continua cresterea īn īnaltime, īnsa diametrele si perimetrele segmentelor (umeri, torace, brate, antrebrate, abdomen, bazin) cresc mai intens, compensāndu-si ramānerea īn urma fata de cresterea lungimii acestora din perioada anterioara,pubertara.

Structura oaselor se apropie de cea a adultului , musculatura īnregistreaza de asemenea o crestere cantitativa(volum) si calitativa( forta) si reprezinta aproximativ 44,2% din greutatea corpului.

Pe plan functional se constata de asemenea un echilibru. Cresterea dimensiunii parenchimului pulmonar simultan cu cresterea cordului si vaselor, favorizeaza īmbunatatirea indicilor functionali cardio-vasculari.

Capacitatea vitala este cuprinsa īntre 3000-3800 cm3. Volumul sistolic si debitul cardiac, ca si consumul de O2 se apropie de cele ale adultului.

Capacitatile functionale sporite au drept consecinta o mai buna adaptare la efort si asigura premise pentru cresterea capacitatii de efort a organismului.

Cercetarile efectuate de specialistii domeniului din diferite tari pun īn evidenta cresterea logica a capacitatii organismului copiilor de vārsta scolara mare de a face fata sarcinilor motrice cu indici crescuti de viteza , īndemānare si rezistenta,la baietii mai mari decāt la fetele.

Datorita dezvoltarii capacitatii sistemului nervos central si ai centrilor motori din scoarta se īnregistreaza o īmbunatatire simtitoare a capacitatii de coordonare motrica si īn consecinta creste nivelul īndemānarii. Acestea permit efectuarea unor miscari cu un grad superior de coordonare si favorizeaza totodata perfectionarea actelor motrice īnsusite, singura calitate care ramāne īnca deficitara este mobilitatea articulara, fenomen mai pregnant la baieti decāt la fete.

Datele mentionate mai sus conduc la concluzia ca īn conformitate cu legile cresterii si dezvoltarii organismului la vārsta de 16-17 ani, copilul este apt pentru eforturi fizice crescute ca volum,intensitate si complexitate.

Aceste date au fost biologice. Cāt priveste datele psihologice, bateriile de teste precizate īn literatura de specialitate, pentru stabilirea aptitudinilor psihice, sunt diferite pentru portari si pentru jucatorii de cāmp.

Ele urmaresc:

la portari:

rapiditatea procedeelor perceptiei individuale, cāmpul atentiei si cāmpul vederii periferice;

sensibilitatea kinestezica si perceptia vizuala;

capacitatea de concentrare a atentiei,distributivitatea si flexibilitatea ei;

gradul de inteligenta nativa si posibilitatile de ameliorare a randamentului proceselor psihice;

abilitatea motrica si capacitatea de control asupra amplitudinii miscarilor fine;

sensibilitatea psihica si echilibrul temperamental;

capacitatea de īnvatare.

la jucatorii de cāmp:

nivelul proceselor perceptarii- vizuale si perceptarii- spatiale;

viteza de reactie īn situatii conflictuale simple si complexe, precizia, rapiditatea si eficienta actului psiho- motor;

calitatile atentiei, memoriei si gāndirii;

posibilitatile de mentinere a eficientei psihice intime optime si de reechilibrare psihica dupa sarcini emotionale.

Tipul temperamental preferat este cel echilibrat, iar dintre manifestarile temperamentale intereseaza capacitatea de munca si rezistenta fata de greutati, perseverenta īn depasirea unor momente dificile.

Whiting sustine ca la baza criteriilor psiho-logice trebuie sa se afle: acuitatea vizuala, viteza perceptiei, orientarea spatiala, finetea coordonarii muscular tactile īn actionarea asupra mingii, finetea perceperii miscarii mingii si capacitatea de a integra informatia.

1.3.Scopul lucrarii

Cercetatorul simte nevoia sa cunoasca si este curios, placāndu-i noul,de aici provenind necesitatea alegerii unei teme de cercetare.Tema se alege tinānd seama de:

daca se poate lucra, daca cercetatorul are capacitatea, timpul, resursele, subiectii si conditiile de lucru pentru a duce la bun sfārsit lucrul temei propuse;

daca merita efortul, adica īn ce masura tema aleasa este destul de importanta pentru a satisface motivatia alegerii ei;

daca cercetatorul este interesat de tematica specifica, daca se poate īnvata ceva din realizarile acestei teme;

valoarea teoretica a temei- daca aduce vreo contributie la progresul cunostiintelor din domeniu;

valoarea practica a cercetarii- solutiile,rezultatul cercetarii ar putea ameliora practica sportiva.

De asemenea exista si niste conditii preliminare care trebuiesc īndeplinite īn alegerea temei:

1. alegerea temei sa corespunda domeniului de activitate si afinitatilor personale;
2. pregatirea teoretica;
3. pregatirea metodologica- sa stapāneasca metodologia de lucru( observatia, experimentul, ancheta);
4. stapānirea tehnicilor de tip fotocinematografice, biomecanice de masurare antropometrica;
5. stapānirea tehnicilor de administrare si masurare a variabilelor dependente;
6. priceperile si obisnuinta de a comunica cu subiectii si de a ordona datele culese;
7. stapānirea metodelor de calcul statistico-matematic, de elaborare a datelor;
8. īnceperea redactarii lucrarii clar, sobru, obiectiv;
9. capacitatea de a comunica public rezultatul cercetarii īn timp limitat;
10. obisnuinta de a se informa permanent.

Desi aceasta tema este des īntālnita si tratata īn literatura de specialitate, am considerat ca un studiu mai aprofundat al ei ma va ajuta īn activitatea profesionala pentru a obtine rezultate mai bune īn pregatire.

Sintetizānd mijloacele de atletism folosite īn pregatirea juniorilor s-ar putea obtine metode de pregatire ce pot fi utilizate si de catre alti antrenori.

1.4 Obiective si sarcini

Din multitudinea de pareri despre vārsta la care trebuie sa īnceapa pregatirea si initierea organizata īn fotbal,majoritatea converg spre vārsta de 9-12 ani.

Odata stabilita vārsta optima se pune problema studierii unor factori foarte importanti īn antrenament precum: particularitatile de varsta, criterii medico- biologice.

Factorii hotarātori precum formarea copiilor si juniorilor sunt indicii somato-functionali, organizarea si desfasurarea pregatirii etapizate īn functie de vārsta si progresele īnregistrate īn domeniul etnic si al pregatirii fizice.

Prezenta lucrare īsi propune sa demonstreze ca elementele din atletism efectuate de la vārsta de 9-12 ani au urmatoarele avantaje:

actioneaza de timpuriu asupra calitatilor motrice perfectionabile la aceea vārsta;

posibilitatea de a beneficia de un stadium de activitate mai lung;

īmbunatatirea jocului si a pregatirii fizice a jucatorilor;

refacerea dupa traumatisme dar mai ales īmpidicarea producerii lor.

Toate acestea depind īn mare masura de folosirea elementelor din atletism īn antrenament care va furniza īn definitiv 'diamantele' brute care bine 'slefuite' vor da stralucire jocului de fotbal.

Sarcinile cercetarii:

studierea materialelor de specialitate existente;

īnregistrarea rezultatelor obtinute de subiecti la fiecare sfārsit de saptamāna

prelucrarea si interpretarea datelor

concluziile si propunerile personale īn urma cercetarii efectuate.

PARTEA A II-A: TRATAREA TEORETICĂ

CAPITOLUL II .Problematica jocului

Importanta elaborarii de catre F.R.F a conceptiei de joc si pregatire este data de continutul evolutiei demonstrate si la recentul campionat monial,la cupele europene. Jocul competitiv desfasurat īn viteza tot mai mare, cu economie de pase pāna la faza de finalizare folosind o tehnica tot mai eficace si subtila, pe fondul unei pregatiri fizice deosebite necesara pentru toate conditiile de fus orar, altitudine, latitudine este vizibil acum chiar si de un nespecialist.

Corelatia dintre cele doua conceptii impune īn mod obiectiv interdependenta dar si subordonarea conceptiei de pregatire celei de joc, deoarece conceptia de pregatire nu este altceva decāt reflectarea conceptiei de joc īn continutul procesului instructiv educativ.

Īn continutul notiunii de conceptie de joc sunt incluse elemente sau cerinte ale componentelor antrenamentului. Desi internationala din punct de vedere al continutului esential,conceptia de joc devine nationala prin elementele adaptate si eventual reorientata dupa necesitati.

Majoritatea scolilor de fotbal de prestigiu, prin specialistii lor, analizeaza pe toate planurile evolutia si rezultatele echipelor de juniori īn cadrul turneului la care participa. Īntreaga munca este sistematizata si reflectata īn noua conceptie de joc care devine obligatorie īn unele tari, īn altele se constituie īntr-un material orientativ si de informatie valoros.

De la reprezentativele pe vārsta si sex, pāna la ultimul esalon competitional, fiecare īsi īnsuseste īntreaga orientare adaptānd-o la nivelul respectiv, la posibilitatile umane si materiale.

Un rol important īl are mai ales portarul, el fiind singurul jucator care poate folosi si māinile īn contactul cu mingea( numai īn spatiul careului de 16m) fiind īn numeroase momente ale jocului primul atacant si ultimul aparator si constituind pentru echipa unul dintre cei mai importanti componenti.

Īncepānd cu acest esalon pregatirea trebuie efectuata strict pe componente de antrenament, avānd pentru portari, jucatorii de cāmp si echipa, īn ansamblu, cāte un model valoric elaborat de F.R.F. sau inspirat din literatura de specialitate.

Pentru jucatorii cu vārsta de 16-18 ani este contraindicata specializarea īngusta. Conform conceptiei contemporane privitoare la desfasurarea jocului,se subliniaza necesitatea participarii tuturor jucatorilor atāt īn atac cāt si īn aparare, dar si cu posibilitatea īndeplinirii de catre acestia, pe o durata mai scurta, a unor atributii specifice unei linii de posturi.

Contrar tendintei de a se forma echipe competitive la aceasta vārsta, opiniile teoreticienilor si practicienilor converg spre evitarea unei practici, dominanta obiectivelor( de pregatire si performanta) si a mijloacelor de realizare sa o reprezinte preocuparea antrenorilor de a promova cāt mai multi jucatori' universali' pentru esalonul urmator sau pentru reprezentativele nationale de juniori.

Aprecierea muncii antrenorilor ar trebui sa fie orientata si stimulata material, spre numarul juniorilor care au īndeplinit sau au depasit prevederile modelului, precum si a numarului de jucatori promovati la echipa de seniori.

Din pacate, mai sunt destui antrenori care, din prea mult orgoliu urmaresc cu precadere victoria echipei īn campionatul de juniori, clasarea sa pe un loc fruntas. Ei pierd din vedere esentialul cu cāt juniorii lor vor deveni jucatori universali si eficienti, cu atāt randamentul echipei va creste. Numai īn acest fel victoria poate deveni o motivatie īn plus pentru un antrenor si elevii sai.

Doar portarii pot fi selectati si pregatiti de timpuriu, dupa metodologia si mijloacele specifice acestui post.

Foarte important de retinut este faptul ca la aceasta vārsta are loc restructurarea priceperilor si deprinderilor motrice si prima faza a perioadei de maturizare.

Continutul conceptiei de joc are componente stabile si mobile. Din rāndul componentelor stabile fac parte: factorii sociali profesionali ai activitatii fotbalistice; factorii psiho-temperamentali specifici mediului geografic; factorii traditionali mentinuti si dezvoltati de-a lungul anilor. Componentele mobile: factorii specifici prin care conceptia de joc se particularizeaza; factorii de joc reprezentati de pregatirea tehnica, tactica si fizica; factorii de organizare a jocului( idea tactica, sistem de joc); factorii psiho- morali ai jocului care sunt de o mare divesitate; valoarea jucatorilor.

Factorii psihici si temperamentali ai unui popor sunt si ei foarte determinanti.

Spre exemplu: fotbalul brazilian desfasurat pe un teritoriu extreme de vast cunoaste mari diferente climatice. Īn sudul Braziliei se īntālnesc tendinte de joc īn forta de tip german. Īn zonele statului Rio si Sao Paolo se īntālnesc multe pase, driblinguri, alergarile sunt lente si explozive.

Psihicul jucatorului romān seamana cu cel al fratilor nostrii de ginta, cu mici deosebiri. Jucatorii nostrii dribleaza si ' cara' mingea nu dintr-o caracteristica temperamentala, ci din traditia noastra instructiva. La noi copiii sunt īncurajati de mici sa dribleze si sa conduca la infinit mingea de catre antrenori, fosti fotbalisti ai aceleasi mentalitati. La noi 'criteriul suprem' al talentului fotbalistic a fost si este capacitatea de a dribla si manevra abil balonul, calitati necesare fotbalului total, nu īnsa si suficiente.

Procesul de evolutie a conceptiei de joc se poate īncheia īn oricare dintre etapele conventionale ale dezvoltarii sale.

Parcurgerea īntregului ciclu evolutiv care sa cuprinda etapa de aparitie, pe cea de relativa stabilizare si finalmente pe cea de afirmare nu o realizeaza decāt echipele care detin o deosebita forta si valoare morala, organizatorica si materiala.

Cele mai multe echipe, desi īncep constructia unei conceptii de joc, din cauza unor conditii perturbatoare si a unor insuficiente interne, īsi opresc actiunea pe undeva prin spatiul cuprins īntre īnceputul si primele semne de stabilizare ale jocului, dupa care reiau procesul de pe alte baze si cu alte ambitii. Fie ca este vorba de o conceptie ce se īntrerupe, fie ca este vorba de un an ce-si īncheie ciclul, īn ambele cazuri fenomenul se produce din cauza unor factorii perturbatori. Deteriorarea conceptiei de joc este actiunea ce īnsoteste si ameninta oricānd jocul echipei. Ea apare din foarte multe si diferite cauze.

Dintre factorii perturbatori un grad mare de nocivitate l-ar avea:

supraestimarea fortelor proprii din care cauza jucatorul īsi reduce efortul de joc si de antrenament, īsi modifica relatiile tactice cu partenerii, ignora programul tactic si caracteristicile ideii de joc;

aparitia unor interese puternice pentru activitatile opuse jocului de fotbal care rapesc jucatorului timpul pretios cerut de refacere si odihna;

aparitia unor tendinte de a obtine avantaje nemeritate din practicarea jocului, factor si fenomen ce creeaza premisele unei participari conditionate la antrenamente si competitii;

influente tactice asupra cadrului conceptional propriu echipei, cum ar fi joc individual cānd conceptia cere joc colectiv, joc pe sus cānd conceptia cere joc pe jos, etc;

regim preferential si simpatie vadita din partea conducatorului sau antrenorului, din cauza caruia un jucator poate intra īn conflict cu partenerii, cu ceilalti membrii ai mediului, chiar cu conducatorii;

arbitraje incorecte, favorizate si defavorizante,ce diminueaza mobilizarea si angajarea īn jocuri.

Alti factorii cu caracter distructiv sunt: incompetenta si ineficienta conducerii echipei, antrenor, jucatori; moralitatea precara a unora dintre conducatori, indisciplina jucatorilor.

Aparitia unuia dintre acesti factori este uneori suficienta pentru declansarea altora.

O conceptie de joc reprezinta o continua tendinta, o stare poate mereu nesatisfacuta si ameliorabila, o cautare zilnica a antrenorilor, jucatorilor si conducatorilor de fotbal.

Capitolul III. Problemele metodice

Atletismul reprezinta o serie de caracteristici care fac din el mijloc de baza īn accesul la marea performanta īn orice joc sportiv. Utilizarea lui īn diferite stadii din evolutia unui jucator de fotbal face diferentierea īntre marea performanta si un jucator fara perspective.

Elementele si mijloacele din atletism utilizate īn jocul de fotbal se adreseaza īn principal celor 4 caliati motrice si formelor lor particulare de manifestare. Ele se adreseaza īn aceeasi masura pregatirii fizice generale, dar si celei specifice.

Prin mijloacele de care dispune, atletismul are un rol determinant la īnsusirea tehnicii de baza a oricarei miscari care sta la baza elementelor si procedeelor tehnice. Eficienta acestora este mult sporita īn conditiile īn care baza motrica este perfectionata prin folosirea elementelor si mijloacelor din atletism.

De asemenea, exprimarea tactica īn teren nu se poate realiza decāt īn conditiile unei exemplare pregatiri fizice generale si specifice la care o mare contributie o au structurile selectionate din atletism.

Prin mijloacele de atletism se poate interveni, utilizānd o dozare corespunzatoare a efortului si pentru refacerea organismului īn urma unor accidentari sau traumatisme.

Prin marea varietate de mijloace de care dispun, elementele si mijloacele din atletism īntr-o alternanta avānd la baza cerinte metodice precis formulate, atletismul este unul din elementele de baza care contribuie la realizarea dezvoltarii fizice generale si armonioase īncepānd de la nivelul copiilor pāna la seniori.

Influente deosebite se manifesta īn realizarea unei motricitati generale,exprimate prin miscari specifice jocului de fotbal, fiind localizate cu amplitudine si eficienta sporita.

Elementele si mijloacele din atletism se regasesc īn īntreaga periodizare a antrenamentului sportiv diferentiat, ca structura si dozare a efortului īn raport de nivelul competitional.

Periodizarea antrenamentului cuprinde:

perioada pregatitoare, cu etape de vara si de iarna;

perioada competitionala de toamna si de primavara ;

perioada de tranzitie.

Īn toate aceste perioade si etape care structureaza fiecare perioada utilizarea elementelor si procedeelor din atletism, se realizeaza diferentiat īn raport de nivelul de pregatire, vārsta si postul īn echipa.

Perioada pregatitoare se realizeaza vara īnainte de īnceperea campionatului si iarna īnaintea īnceperii returului.

Accentul īn aceasta perioada se pune pe realizarea unui bun nivel de pregatire fizica pe baza careia sa se grefeze pregatirea tehnico-tactica si realizarea conceptiei de joc a echipei. Volumul este mare spre finalul ei apar si jocurile de verificare raportul se schimba īn favoarea intensitatii.

Acest lucru se realizeaza īn special prin modul de utilizare a elementelor si mijloacelor din atletism.

Perioada competitionala are ca obiective:

mentinerea pregatirii fizice generale cu accent pe pregatirea specifica fizica si tehnico-tactica;

pregatirea tenhico- tactica, īncadrarea acestora īntr-o conceptie de joc unitara;

dezvoltarea calitatilor de vointa si realizarea unei motivatii care sa duca la realizarea obiectivelor propuse;

mentinerea formei sportive.

Elementele si mijloacele din atletism se regasesc īn pregatirea jucatorilor de fotbal īn toate cele 3 perioade si este formata din urmatoarele componente:

1. pregatirea fizica:

viteza sub toate cele 3 forme de manifestare( deplasare, executie, reactie);

forta;

rezistenta ( generala si specifica);

īndemānarea realizata īn special prin trasee aplicative cu structuri din atletism, dar si din utilizarea elementelor tehnice īn conditii diferite;

mobilitatea, elasticitatea, supletea - aspecte realizate cu un numar redus de mijloace din atletism, ponderea avānd-o gimnastica.

2. pregatirea tehnica:

a)      pentru portari:

priza la minge;

blocaj;

degajarea cu adresa efectuata cu ambele picioare;

plonjari de pe loc sau cu elan īn orice directie;

boxarea mingii;

pasarea precisa a mingii cu ambele picioare

b)      pentru jucatori:

deplasarile īn teren, cu toate componentele lor cu sau fara minge;

preluarea mingii;

deplasarea;

protejarea mingii;

conducerea mingii cu intensitate diferita;

miscarea īnselatoare;

lovirea mingii cu piciorul si cu capul;

aruncarea mingii de la margine.

3. pregatirea tactica:

plasamentul;

interventii prompte;

construirea actiunilor de atac si contraatac;

gāndirea tactica.

4. pregatirea psihologica:

stare motivationala pozitiva;

echilibru si perseverenta;

calitati volitive( hotarāre);

calitati morale( curaj, calm, pasiune pentru echipa)

5. pregatirea metodica:

explicatii;

recomandari;

īndrumari;

analiza jocului;

documentare personala priviind problemele fotbalului, īn general si pentru meciul care urmeaza īn special.

Īn toate acestea se regasesc elemente si mijloace din atletism, īntr-o pondere mai mare sau mai mica, de maiestria fiecarui antrenor depinzānd finalitatea lor.

Capitolul IV. Probe si norme de control.

La īnceputul pregatirii si pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la urmatoarele probe si norme ce implica calitatile si deprinderile motrice:

Alergarea de viteza

Alergarea de rezistenta

Saritura īn lungime de pe loc

Lovirea mingii cu capul

Proba complexa ( dribling printer 5 jaloane asezate la o distanta de 3m, pase, reprimire si finalizare)

Cursa pe 30 m

PARTEA A III-A. EXPERIMENTUL LUCR RII

Capitolul V. Premizele si ipotezele

Premizele lucrarii formulate pentru atingerea scopului lucrarii au

fost urmatoarele:

l. Analiza si generalizarea literaturii de specialitate privind pregatirea

fotbalistilor juniori, 16-18 ani, īn cadrul unitatilor specializate.

2. Aprecierea nivelului calitativ al pregatirii fizice si tehnico-tactice al

fotbalistilor juniori, vārstal6-18 ani.

3. Influenta elementelor de atletism in pregatirea echipei de juniori 16-18 ani

4. Eficienta mijloacelor de atletism folosite in pregatirea echipei

5. Argumentarea teoretica si experimentala a eficacitatii aplicarii

metodicii pregatirii fotbalistilor juniori, vārsta 16-18 ani, īn cadrul

cluburilor de fotbal.

Ipotezele principale ale lucrarii sunt:

īmbunatatirea jocului echipei si a pregatirii fizice prin mijloace de atletism

īmbunatatirea jocului printr-o pregatire tehnico-tactica eficienta

cresterea rolului jucatorilor īn obtinerea rezultatelor positive

Capitolul VI. Subiectii si metodele de cercetare

6.1. Subiectii.

Date despre subiecti:

MUNTEANU MADALIN- 16ani, 1.72cm,60kg īsi desfasoara activitatea de 5ani

TROFIN ION- 15 ani, 1.70cm,62kg īsi desfasoara activitatea de 6 ani

AMZUCU AUREL- 15 ani,1.79cm, 74kg īsi desfasoara activitatea de 5 ani

IGNAT DAN- 16 ani 1.67cm,60kg practica fotbalul de 6 ani

DICU ANDREI-16 ani, 1.69cm, 61kg practica fotbalul de 7ani

BUCA CATALIN- 16 ani ,1.73cm,65kg practica fotbalul de 6 ani

PAUN IONEL-15 ani 1,70cm, 60kg īsi desfasoara activitatea de 5 ani

EPURE FLORIN- 16 ani 1.69cm, 59kg, practica fotbalul de 6 ani

JENARU CRISTIAN -15 ani 1.71cm, 63kg practica fotbalul de 5 ani

BOBOESCU CRISTIAN-16 ani 1.75cm, 64 kg a īnceput fotbalul acum 6 ani

6.2. Metodele folosite de cercetare.

1. Metoda modelarii- am elaborate un program de pregatire pe cāt posibil foarte simplu, relevant pentru a constitui obiectul cercetarii.Au fost modele operative formate din scheme si exercitii ale caror efect a fost esential īn dezvoltarea capacitatii de performanta.
2. metoda observatiei- am desfasurat antrenamentele echipei si am īntocmit fise de observatie la meciurile echipei C.S.SEVERNAV priviind īncalzirea dinaintea jocului a jucatorilor folosind mijloacele din atletism.
3. Metoda īnregistrarii- am īntocmit fise de observatie pentru fiecare jucator
4. Chestionarul- au completat chestionare 10 jucatori si 10 antrenori aflati īn activitate.

Model de chestionar pentru jucatori si antrenori:

1. Folositi īn pregatirea echipei mijloace din atletism?
2. Care este eficienta lor?
3. Ati obtinut rezultate concrete?

6.3. Organizarea experimentului.

Date fiind actiunile īntreprinse de jucatori, actiuni ce reclama exercitii complexe tehnico-tactice executate īn viteza, pregatirea acestora este dificila.La alcaturirea pregatirii trebuie avute īn vedere urmatoarele:

A)    cunoasterea īndeaproape a capacitatii jucatorului din punct de vedere fizic,etnic,tactic, moral si de vointa

B)     calitatile ce urmeaza sa fie perfectionate

C)    obiectivele ce trebuie urmarite īn perioada respectiva

D)    īmbunatatirea celorlalte calitati.

Timpul cāt va dura cercetarea va fi pe o perioada de an competitional august 2007 martie 2008. La īnceputul pregatirii si pe perioada acesteia la intervale de 30 de zile se vor face controale la probe si norme ce implica calitatile si deprinderile motrice.

Desfasurarea activitatii a avut loc īn Drobeta Turnu Severin pe baza sportiva 'SEVERNAV' si īn sala de sport a Colegiului Tehnic DECEBAL. La īnceputul cercetarii am efectuat o testare initiala pentru a vedea nivelul de unde am pornit cu jucatorii īn cercetare, urmānd apoi ca la īnceputul fiecarei lunii sa sustin testarea initiala si apoi pe cea finala pentru a observa evolutia jucatorilor īn urma folosirii exercitiilor din atletism īn pregatirea lor fizica.

Capitolul VII. Rezultate

7.1. Prezentarea rezultatelor

Datele obtinute ne arata ca etapizarea exista īn dezvoltarea calitatilor motrice si a deprinderilor motrice este legata īntr-o oarecare masura de particularitatile tipologice si functionale dar īn mare masura de pregairea specifica organizata si planificata corect.

Īn continuare sunt prezentate tabelele cu rezultatele celor 15 subiecti īn fiecare luna. Constatam ca subiectii au fost īntr-o forma fizica si psihica bine pusa la punct si īndrumati astfel īncāt sa-si dea interesul pentru obtinerea celor mai bune rezultate.

Prezentarea rezultatelor obtinute īn probele de control lunare a celor 15 subiecti:

MUNTEANU MADALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

TROFIN ION

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

AMZUCU CATALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IGNAT DAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

DICU ANDREI

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BUCA CATALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

PAUN IONEL

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

JENARU CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

EPURE FLORIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POIANA CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

BOBOESCU CRISTIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

IVAN IULIAN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

POENARU NICUSOR

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

CIUCU DOREL

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

VASILE MADALIN

LEGENDA:

AV- alergare de viteza

AR- alergare de rezistenta

SLL- saritura in lungime de pe loc

LMC- lovirea mingii cu capul

PC- proba complexa

CV- curs ape 30m

ALERGAREA DE VITEZA

TESTARE INITIALA

=105,9 =0,26

X= =7.06

S= =0.1

Cv= x 100=1.41%

TESTAREA FINALA

=100.7 =0.56

X ==6.71

S= =0.20

Cv= x 100= 2.98%

La testarea initiala a probei de alergare de viteza care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

TESTUL COOPER

TESTARE INITIALA

=176.56 =2.04

X= =11.77

S= =0.38

Cv=x 100=3.22%

TESTAREA FINALA

=172.09 =0.19

X= =11.40

S= =0.11

Cv= x 100=1.03%

La testarea initiala a testului Cooper care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC

TESTARE INITIALA

=32.99 =0,25

X= =2.19

S= =0.13

Cv=x 100= 5.93%

TESTAREA FINALA

=37.95 =0.52

X = =2.53

S= =0.19%

Cv = x 100= 7.50%

La testarea initiala a probei de saritura īn lungime de pe loc care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

LOVIREA MINGII CU CAPUL

TESTARE INITIALA

=184 =28,82

X= =12.26

S= =1.38

Cv= x 100= 11.25%

TESTAREA FINALA

=231 =13.6

X= = 15.41

S = =0.98

Cv= x 100= 6.36%

La testarea initiala a probei de lovire a mingii cu capul care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

PROBA COMPLEXA

TESTARE INITIALA

=774 =15.6

X= = 52.64

S= =1.05

Cv=x 100= 2.07%

TESTAREA FINALA

=713 =17.75

X = = 47.53

S= = 1.12

Cv = x 100= 2.35%

La testarea initiala a probei complexe care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

CURSA PE 30 m

TESTARE INITIALA

=1368 =12.4

X= =92.22

S= = 0.94

Cv= x 100 = 1.03%

TESTAREA FINALA

=1305 =16

X = = 87

S = =1.06

Cv = x 100= 1.21%

La testarea initiala a cursei pe 30m care s-a desfasurat īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare.Dupa cele 8 luni de antrenament, la testarea finala care a avut loc īn luna mai la aceeasi proba echipa se caracteriza prin aceeasi omogenitate mare.

PARTEA A IV-A

Capitolul VIII Interpretare si concluzii

8.1.Interpretarea datelor

ALERGAREA DE VITEZĂ

ALERGAREA DE REZISTENŢĂ

SĂRITURA ĪN LUNGIME DE PE LOC

LOVIREA MINGII CU CAPUL

PROBA COMPLEXĂ

CURSA DE 30m

Pentru proba numarul 1 de alergare de viteza media aritmetica la testarea initiala a fost de 7,06 , iar la testarea finala la aceeasi proba media aritmetica a fost 6,71. Se observa o usoara scadere a mediei aritmetice. Cāt priveste coeficientul de variabilitate, la testarea initiala care a avut loc īn luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa 8 luni de antrenament la testarea finala echipa se caracteriza prin omogenitate mare, dar se observa ca , colectivul a devenit mai omogen.

Pentru proba numarul 2, alergarea de rezistenta media aritmetica la testarea initiala a fost 11,77, iar la testarea finala 11,40. si īn acest caz se observa o usoara scadere a mediei aritmetice. La testarea initiala echipa se caracteriza prin omogenitate mare. La testarea finala din luna mai echipa a prezentat aceeasi omogenitate mare.

Pentru proba numarul 3, saritura īn lungime de pe loc, media aritmetica la testarea initiala a fost 2,19, pentru ca la testarea finala sa fie 2,53. Din nou se observa o crestere a mediei aritmetice la testarea finala fata de cea initiala.

Īn ceea ce priveste coeficientul de variabilitate, la testarea initiala din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa testarea finala din luna mai echipa a prezentat tot omogenitate mare, dar se observa o mai mare omogenitate a colectivului.

Pentru proba numarul 4, lovirea mingii cu capul, media aritmetica la testarea initiala a fost 12,26 iar la testarea finala- 15,41. Se observa o crestere evidenta. Pentru aceeasi proba la testarea initiala din luna august echipa se caracteriza prin omogenitate mare, iar dupa testarea finala din luna mai,echipa era mai omogena.

Īn cazul probei numarul 5, proba complexa, la testarea initiala media aritmetica a fost 52,64 fata de 47,53 cāt a fost obtinuta la testarea finala si īn aceasta proba se observa o scadere evidenta a mediei aritmetice finale fata de cea initiala. La testarea initiala din luna august, echipa se caracteriza prin omogenitate mare, pentru ca dupa testarea finala din luna mai sa constatam o mai mare omogenitate a echipei.

Tot acelasi lucru se observa si īn cazul probei numarul 6, cursa pe 30 m. La testarea initiala s-a obtinut o medie aritmetica de 92,22 pentru ca la testarea finala media sa fie de 87. Īn ceea ce priveste coeficientul de variabilitate la testarea initiala din luna august echipa a prezentat o omogenitate mare pentru ca dupa testarea finala din luna mai sa se constate ca lotul este mai omogen.

Folosind tehnica chestionarului am apelat la un numar de 8 antrenori si 10 jucatori pentru a lamuri,pe baza unor date obiective,locul si rolul mijloacelor din atletism,eficienta lor si corelatia cu ceilalti factori īn antrenament.De asemenea,am solicitat raspunsuri ferme, derivate din practica de zi cu zi,referitoare la locul structurilor de atletism īn planificarea anuala.
Īntrebarile formulate si-au gasit acoperire aproape
totala īn raspunsurile cadrelor tehnice si sportivilor intervievati,un nou argument pentru a demonstra ca ipoteza lucrarii este confirmata īn totalitate de experimentul efectuat.
Privind locul mijloacelor din atletism,se recunoaste faptul ca ele au o pondere deosebita īn special īn realizarea pregatirii fizice generale si specifice si o trimitere destul de ferma spre pregatireatehnico-tactica a fotbalistilor de performanta.
Eficienta lor este maximala,īn masura īn care sunt selectionate structuri cu eficienta sporita,si se afla īntr-o strānsa corelatie, fiind de fapt baza pt ceilalt factori ai antranamentului.
Referitor la locul lor ī planificarea anuala peste 80% se regasesc īn macrociclul anual,procente mai mici regasindu-se si īn celelalte componente din periodizarea antrenamentului sportiv.

Chestionarul numarul 1

Antrenor juniori LUPU RĂZVAN- FC. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: Īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor mijloacele din atletism asigura pregatirea fizica, astfel locul mijloacelor are pondere mare īn special īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R: Asigura cresterea capacitatii de efort si devine o veriga importanta īn perfectionarea ulterioara a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn macrociclu ponderea este de 80% din pregatire dupa care īn microciclu locul structurilor este periodic īn primile doua parti.

Chestionarul numarul 2

Antrenor juniori BRIHAC MARIAN- C.S.S. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: Īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor mijloacele din atletism asigura pregatirea fizica,astfel locul mijloacelor are pondere mare īn special īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Asigura cresterea capacitatii de efort, devine o veriga importanta īn desfasurarea ulterioara a antrenamentului pe factori.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn macrociclu ponderea este de 80% din pregatire dupa care īn microciclu locul structurilor este periodic īn primele doua parti.

Chestionarul numarul 3

Antrenor juniori BALU DUMITRU- BUILDING DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Prin pregatirea fizica pe care o asigura mijloacele din atletism, locul acestora este dominant īn antrenament.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Creste capacitatea de efort si se leaga indestructibil cu ceilalti factori īn cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn microciclu locul acestora este periodic.

Chestionarul numarul 4

Antrenor juniori VINTILA MIHAI- D.E.C. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R: Prin pregatirea fizica pe care o asigura mijloacele din atletism locul lor este dominant īn antrenament.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Creste capacitatea de efort si leaga indestructibil cu ceilalti factori planificati īn cadrul antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn microciclu locul lor este periodic.

Chestionarul numarul 5

Antrenor juniori BOENGIU PAUL - MINERUL MEHEDINTI

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor ocupa un loc important īn toate partile antrenamentului, dar mai ales īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta mijloacelor din atletism este asigurata īn masura adaptarii lor antrenamentului fotbalistilor, influentānd toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Structurile din atletism se regasesc de-a lungul īntregii planificari anuale, cu pondere mai mare la īnceputul perioadelor de pregatire.

Chestionarul numarul 6

Antrenor juniori BOJIN MARIAN - DIERNA ORSOVA

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism īn antrenamentul sportiv ocupa un loc important, dar mai ales īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 7

Antrenor juniori ISPAS DANIEL - AGROMEC SIMIAN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism ocupa un loc important mai ales īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R: Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionarul numarul 8

Antrenor juniori LITRA MARIAN - SEVERNAV. DROBETA TR SEVERIN

I: Care este locul mijloacelor de atletism īn antrenamentul sportiv al fotbalistilor?

R:Mijloacele din atletism ocupa un loc important mai ales, īn primele doua parti.

I: Care este eficienta lor si care este legatura cu ceilalti factori ai antrenamentului?

R:Eficienta lor este sporita si influenteaza toti factorii antrenamentului.

I: Care este locul structurilor din atletism īn planificarea anuala?

R: Īn primele doua parti ale antrenamentului.

Chestionar numarul 1 - MUNTEANU MADALIN

I: n ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R: Utilitatea acestor mijloace īn pregatire este eficienta prin folosirea procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R: Alergarea de rezistenta uniforma;

Alergarea de viteza pe 10-15m

Pase, preluare, conducere, tras la poarta.

Chestionar numarul 2 - TROFIN ION

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizica este asigurata de pregatirea fizica generala cu exercitii fizice.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea eficienta a procedeelor tehnice din jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta;

Alergarea de viteza;

Pase īn 2-3 jucatori.

Chestionar numarul 3 - AMZUCU AUREL

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Componenta fizica este asigurata de factorul fizic cu exercitii din scoala alergarii cu o pondere mare īn pregatire īn jocul de fotbal.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Īn realizarea si folosirea eficienta a procedeelor tehnico-tactice īn jocul de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza cu plecari din diferite pozitii pe distanta de 15 m;

Pase si lovirea mingii

Chestionar numarul 4 - IGNAT DAN

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Īn cadrul antrenamentului, componenta fizica este asigurata de factorul fizic cu exercitii din atletism care asigura o pondere si o eficienta mare īn pregatirea fotbalistului.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Consta īn pregatirea fizica necesara pentru executarea elementelor tehnice.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale 400m-300m-200m

Relatiile de 2-3 jucatori cu lovirea mingii din prima.

Chestionar numarul 5 - DICU ANDREI

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe 10-15m

Chestionar numarul 6 - BUCA CATALIN

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedee tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe distante pāna la 30m.

Chestionar numarul 7 - PAUN IONEL

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Mijloacele din atletism ne ajuta la realizarea cerinīelor factorilor antrenamentului printr-o pregatire fizica generala.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosind procedeele tehnice specifice jocului de fotbal.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de rezistenta cu intervale

Alergarea de viteza pe 10-40m

Chestionar numarul 8 - JENARU CRISTIAN

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Pregatirea fizica la parametrii optimi realizarea cerintelor factorilor ulterior fiind usurata.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Folosirea cu eficienta īn cadrul jocului a procedeelor tehnico-tactice.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta neuniforma.

Chestionar numarul 9 - EPURE FLORIN

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R:Ma pregateste fizic la patrametrii optimi, masura fiind extreme de importanta.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R:Asigura folosirea cu eficienta a procedeelor tehnico-tactice īn cadrul jocului.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarile de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta uniforma si neuniforma.

Chestionar numarul 10 - BOBOESCU CRISTIAN

I: Īn ce masura mijloacele din atletism te ajuta la realizarea cerintelor factorilor antrenamentului?

R: Pregatirea fizica la parametrii optimi astfel realizarea cerintelor factorilor ulteriori din antrenament fiind mai accesibila.

I: Īn ce consta utilitatea acestor mijloace?

R: Īn cadrul jocului procedeele tehnico-tactice se executa cu eficienta mare.

I: Care sunt dupa parerea ta cele mai eficiente mijloace folosite īn pregatirea echipei tale?

R:Alergarea de viteza pe 15-20m

Alergarea de rezistenta uniforma

sutul la poarta de la distanta.

Capitolul IX

9.1. Concluzii

Gradul de aplicare si aspecte cu caracter metodic.

Acest studiu este necesar pentru a scoate la iveala importantul rol pe care īl are pregatirea jucatorilor de fotbal, folosind īntr-un procent ridicat mijloacele din atletism.Aplicarea īn practica a acestor mijloace este necesara deoarece foarte multe cluburi chiar si cele din diviziile superioare nu se ocupa de pregatirea specifica a jucatorilor.

Este necesar sa se aiba īn vedere ca pentru a ajunge la performante ridicate īn domeniul sportive, trebuie lucrat specific cu jucatorii de la vārste mici 10-12 ani cel tārziu 14 ani.

Pregatirea se va face pe etape bine stabilite la īnceput( īn primii ani) punāndu-se accentul pe viteza de reactie si executie, īndemānare,mobilitate apoi trecāndu-se la dezvoltarea fortei si rezistentei necesare.

9.2. Propuneri

Modalitati de aplicare īn practica a rezultatelor obtinute

Rezultatele obtinute vor fi studiate amanuntit si se va trece la formarea unui program de aplicare īn practica a acestora.Se vor utiliza īn cadrul echipelor de copii si juniori deoarece la echipele de seniori intervine performanta deci folosirea acestora fiind deja facuta.

Rezultatele vor fi analizate si se vor forma pareri pro si contra si se vor elimina unele greseli.

BILIOGRAFIE:

1. Dragnea,A.- Antrenamentul sportive,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1996

Galeano, Eduardo - Fotbalul, lumini si umbre,Editura LOGOS, 2006

3. Lupu, Elena - Metodica predarii educatiei fizice si sportului, Editura Institutul European, 2007

4. Larousse, - Larousse Enciclopedia Fotbalului,Editura Rao Books,2003

5. Motroc,I.-Fotbalul la copiii si juniori,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

6.Stoica,M- Capacitatile motrice īn atletism, Editura printech,Bucuresti,2000

7..Tatu,T.,Plocon, E.- Atletism,Editura Fundatia Romānia de Māine, Bucuresti,2001

8. Tatu,T.- Teoria si metodica atletismului (vol I),IEFS, 1983