Secolul al XVII-lea a fost marcat de curentul "realismului" care pe planul educatiei a determinat schimbar 222f55c i substantiale: īn locul rationamentului de tip deductiv specific Evului Mediu se impun conceptiile lui Bacon si mai ales "metoda" lui Descartes: folosirea īn procesul de cunoastere si educatie a studiului realitatii, experienta si analiza, trecerea de la particular la general. Dintre pedagogii realisti ai secolului al XVII-lea, Comenius si J.Locke au īncercat sa aplice si īn domeniul educatiei fizice ideile pedagogiei realiste.
8.1. Comenius sau Jan Amos Komenski (1592 - 1670) de origine ceh a fost cel mai īnsemnat pedagog al sec. al XVII-lea, autorul unei opere literare filosofice si pedagogice de mare valoare. Dintre aceste trebuie amintite"
DIDACTICA MAGNA (Marea didactica) aparuta īn anul 1640, īn care sunt expuse de la principiile sale pedagogice si metodele pe care le preconiza pentru realizarea procesului de educatie, pana la toate aspectele legate de organizarea unei scoli;
ORBIS SENSUALIUM PICTUS (Lumea simturilor zugravite īn imagini) aparuta īn anul anul 1668, constituia un manual practic bazat pe imagini. Sunt prezentate aici si o serie de exercitii fizice pe care autorul le recomanda pentru a fi introduse īn scoli: alergari, patinaj, popice, tir, scrima, lupta, īnot;
SCHOLA LUDUS (scoala jocului) īn care a fost precizata fundamentarea pedagogica a exercitiilor si jocurilor pe care autorul le considera esentiale pentru procesul de educatie al copiilor īn viziunea conceptiilor sale despre educatie.
Dupa aparitia lucrarii sale monumentale, ne referim la Didactica Magna, Comenius are ocazia sa aplice īn mod practic ideile sale. El a īnfiintat si a condus la solicitarea si cu ajutorul principelui Rakoczi, īntre anii 1650-1654, o scoala īn Slovacia, īn localitatea Saros-Patak. Īn programul acestei scoli exercitiile fizice si jocurile ocupau un loc important. Armonizarea aspectelor fizice ale vietii cu cele intelectuale, constituind īn conceptia lui Comenius baza naturala a educatiei. (Kiritescu, 1943)
8.2. Medicul si filozoful englez John Locke (1632 - 1704), adept a lui Bacon si al formulei "nihil est in intelectu quod non prius fuerit in sensu" (nimic īn ratiune īnainte de a fi īn simturi), considera ca doar prin exersare se pot dezvolta aptitudinile. Concretizarea conceptiilor sale s-a realizat īn lucrarea sa de referinta īn domeniul pedagogic "CATEVA CUGETĂRI ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI" īn care sunt abordate educatia fizica, morala si intelectuala. Īn mod deosebit el a pledat pentru o educatie morala si fizica, prin care sa se formeze oameni sanatosi si cu caractere puternice. Adept al dictonului latin "Mens sana in corpore sano" Locke atrage atentia si asupra multor aspecte care conditioneaza starea de sanatate: alimentatia, īmbracamintea, viata īn aer liber, somnul, practicarea exercitiilor fizice. La fel ca si pentru predecesori idealul educational īn conceptia sa era formarea "gentlemenului".
8.3. Secolul al XVIII-lea este dominat de preocuparea tot mai serioasa pentru problemele educatiei. scoala tinde sa se desprinda de biserica, sub a carui influenta era de la īnceputul Evului Mediu, pedagogia devine o stiinta, iar organizarea si functionarea sistemelor de īnvatamant īncepe sa se bucure de atentia celor care conduceau statele europene īn plin proces de consolidare. Se produce o apropiere īntre oamenii de stiinta, pedagogi si medici, este secolul enciclopedistilor.
Pentru evolutia educatiei fizice, mai ales īn privinta locului pe care aceasta disciplina īl ocupa īn procesul educativ si de formare al copiilor si tinerilor, contributia cea mai consistenta a avut-o Jean Jaques Rousseau (1712 - 1778). Iluminist elvetian-francez, democrat, ideolog al micii burghezii, este recunoscut ca cea mai reprezentativa personalitate pedagogica a sec. al XVIII-lea, avand o contributie deosebita asupra dezvoltarii pedagogiei moderne. Opera sa pedagogica ale carei idei īndraznete au avut un mare ecou la vremea respectiva este "EMILE OU DE L'EDUCATION" (Emil, sau despre educatie) aparuta īn anul 1762. Multe dintre ideile prezentate de autor au fost reluate de pedagogia moderna, chiar daca unele au fost inaplicabile.
Lucrarea este formata din cinci parti, care corespund etapelor de dezvoltare a copilului. Principiul fundamental al conceptiei lui Rousseau a fost necesitatea īntoarcerii la natura si ocrotirea copilului de influentele nefaste si nesanatoase ale societatii printr-o izolare voita si o educatie care sa-i dezvolte capacitatile intelectuale si fizice īntr-o stransa legatura. Īn acest proces de educatie esalonat pe etape de dezvoltare a copilului, cea rezervata īn mod special pentru educatia fizica este a doua, īntre 4 si 12 ani, iar exercitiile recomandate sunt īnotul, jocurile cu mingea, tragerile cu arcul.
Īn perioada cuprinsa īntre sec. al XV-lea si al XVIII-lea un numar important de filosofi, pedagogi si medici au cautat sa fundamenteze o baza rationala pentru exercitiile fizice si sa arate importanta lor ca factor educativ si si igienic. Nu se poate īnsa vorbi īnca despre o adevarata influenta a acestor idei īn practica scolara. Cei mai multi dintre ei concepeau educatia īn mod individual, aplicabila fiilor de nobili. Chiar si Rousseau, cu ideile lui care au premers revolutia franceza, se referea la educatia lui Emile, ca un "profesor de curte".
ĪNTREBĂRI
Īn care dintre lucrarile sale fundamentale, Comenius se refera la fundamentarea pedagogica a exercitiilor si jocurilor pe care le considera esentiale pentru procesul de educatie al copiilor ?
Care era dictonul latin dupa care s-a orientat īn activitatea sa pedagogica, J. Locke ?
La ce se refera principiul fundamental al conceptiei lui Rousseau si īn care etapa din procesul de educatie pe care-l preconiza educatia fizica avea rol predominant ?
|
