Instruirea sportivului[1],atât celui începator cât si celui avansat a devenit astazi o stiinta complexa.Ea apeleaza la elemente din pedagogie, biologie, chimie, fizica, medicina, matematica si alte stiinte, le subordoneaza si le integreaza în scopul ameliorarii randamentului organismului uman.
Riscul[2] accidentelor exista în activitatea sportiva generat de cauze cunoscute ,între care metodica gresita a pregatirii, exagerarile în dozarea efortului si chiar întamplarea, acestea fiind cele mai frecvente.
Depistarea si tratarea formelor preclinice,conduita terapeutica, recuperarea sportivului sunt numai câteva idei care m-au determinat sa elaborez lucrar 22122p158w ea de fata,cu intentia de a o pune la dispozitia celor interesati.
Daca exercitiul fizic reprezinta pentru unii indivizi un element indispensabil mentinerii sanatatii,pentru sportivii de mare performanta el se poate transforma uneori, si în anumite conditii, în element cu efecte daunatoare.
Analizând originea cauzelor care produc traumatismele sportive putem deosebi urmatoarele:
Legate de sportivul accidentat:
Legate de adversar:
Definitie macrotraumatism:
Macrotraumatismul este o afectiune produsa de un agent vulnerabil unic, bine identificat de cel accidentat, de cauza interna sau externa, cu o intensitate agresiva medie sau mare. Macrotraumatismul produs de o cauza externa este materializat fie de o lovitura data de adversar cu o parte a corpului, fie de lovirea cu un corp intermediar (dur,elastic,ascutit), de proiectarea corpului sau a unei parti a lui, de un plan dur. Macrotraumatismul cauzat de un factor intern consta într-o concentratie musculara brusca si puternica, care produce ruperea muschiului sau tendonului,într-o miscare articulara peste limitele fiziologice, care afecteaza aparatul capsulo-vascular sau într-o miscare gresita în contact cu solul sau cu adversarul în pozitii articulare ce produc fortarea acestora.
Macrotraumatismele apratului locomotor
Traumatismele partilor moi
Producerea macrotraumatismului poate atrage dupa sine o fractura ,o ruptura de muschi sau de tendoane, o entorsa, contractura musculara sau o luxatie.
Contuziile
Contuzia reprezinta strivirea într-o masura mai mare sau mai mica a partilor moi (piele, tesut adipos, muschi) prin lovire sau presare .Este o afectiune traumatica frecvent întâlnita în practicarea sportului .Diagnosticul se stabileste pe baza acuzelor dureroase, aspectului tegumentelor si pe eliminarea altor leziuni posibile. Localizarea cu predilectie a acestora la unele segmente corporale este specifica anumitor discipline sportive: boxul -la cap;
fotbalul -la picoare;
Tratamentul poate fi imediat si tardiv si comporta ,de la caz la caz, o forma locala sau generala.
Plagile
Plaga reprezinta sectiunea pielii cu sau fara interesarea si a tesuturilor subjacente.Ea poate fi produsa prin lovirea cu bocancul(la fotbal),manusa (la box), cu diverse aparate sportive ajutatoare, sau prin întepare (prajina sau gard rupt la atletism, floreta ruota la scrima etc.).Tratamentul clasic impune sutura chirugicala ,dupa o prealabila toaleta a ei, seroprogilaxia antitetanica obligatorie, eventual antibiotice .Evolutia si prognosticul,de obicei bune în plagile profunde sau complicate .
Întinderi si rupturi musculare
Întinderea si ruptura musculara reprezinta un macrotraumatism de origine interna musculara reprezinta un macrotraumatism de origine interna, produs de contractia brusca a unui muschi în anumite situatii favorizante si predispozante.Semnele unei întinderi musculare sunt aparitia unei dureri musculare în timpul sau la câteva ore dupa efectuarea efortului; la palpare se percepe o zona a muschiului de consisitenta crescuta, palparea acesteia fiind dureroasa; miscarea contrariata cu rezistenta ,mai ales cea în afara segmentului de contractie este dureroasa .În cazul unei rupturi musculare durerea este brusca si vie (ca un cutit) se impune întreruperea imediata a efortului ,impotenta functionala e însemnata la palpare se percepe o tumefactie fluctuenta (hematomul) la nivelul rupturii.Dupa întinderea ei ruptura poate fi fibrilara (când sunt lezate câteva fibre ),fasciculara (când sunt interesate câteva fascicule ale muschiului)sau poate fi musculara (când ruptura intereseaza o buna parte din corpul muscular ).
Cauzele declansate ale întinderii sau rupturii musculare se refera la un numar mic de cazuri , la contuzii directe date de adversar sau în majoritatea cazurilor la forte opozante interne (contractie musculara sau frânarea brusca a miscarii)sau externe (împingerea subiectului de catre adversar ).
Întinderi si rupturi de tendoane
Aceste afectiuni traumatice mai rar întilnite în traumatologia sportiva se produc la nivelul unor tendoane având drept cauza, în majoritatea situatiilor un macrotraumatism de natura interna si rareori externa .De obicei sportivul începe sa simta o usoara durere însotita de aparitia unei înduratii la nivelul unui tendon. Daca nu se iau masurile corespunzatoare si sportivul continua pregatirea exista posibilitatea ca la unul din antrenamente sau meciuri la o miscare brusca sportivul sa simta o durere vie ca o taietura de cutit urmata de impotenta functionala a segmentului corpotal respectiv sau în alte cazuri de imposibilitatea efectuarii unei miscari .În afara de traumatismul intern care de cele mai multe ori produce ruptura sau întinderea la acesta concura si factorii predispozanti sau favorizanti : tulburari circulatorii periferice congenitale latente, dar care apar la un regim intens de lucru infectii virale ,carente alimentare si vitamini ce contin si meteorologice precare de desfasurare a pregatirii .Sportivul afirma ca dupa o perioada mai lunga de jena la nivelul urmata de impotenta functionala a segmentului subjacent .La locul rupturii tendonului se constata o depresiune a regiunii .În unele cazuri de exemplu la tendonul achilian, o radiografie a regiuni efectuata cu raze moi evidentiaza cu exactitate locul si întinderea leziunii .Diferentierea între întiderea sau ruptura tendonului se face de obicei ,pe baza ascpectelor clinice ; în cazul unei simple întinderi miscarea segmentului subjacent este posibila dar provoaca dureri ,iar palparea tendonului pune în evidenta o zona dura sau tumefiata .La o ruptura miscarea nu este posibila iar palparea depisteaza un gol, o depresiune la nivelul respectiv.
|
|
|
|
|
=4
=6
=8