Instruirea sportivului[1],atāt celui īncepator cāt si celui avansat a devenit astazi o stiinta complexa.Ea apeleaza la elemente din pedagogie, biologie, chimie, fizica, medicina, matematica si alte stiinte, le subordoneaza si le integreaza īn scopul ameliorarii randamentului organismului uman.
Riscul[2] accidentelor exista īn activitatea sportiva generat de cauze cunoscute ,īntre care metodica gresita a pregatirii, exagerarile īn dozarea efortului si chiar īntamplarea, acestea fiind cele mai frecvente.
Depistarea si tratarea formelor preclinice,conduita terapeutica, recuperarea sportivului sunt numai cāteva idei care m-au determinat sa elaborez lucrar 22122p158w ea de fata,cu intentia de a o pune la dispozitia celor interesati.
Daca exercitiul fizic reprezinta pentru unii indivizi un element indispensabil mentinerii sanatatii,pentru sportivii de mare performanta el se poate transforma uneori, si īn anumite conditii, īn element cu efecte daunatoare.
Analizānd originea cauzelor care produc traumatismele sportive putem deosebi urmatoarele:
Legate de sportivul accidentat:
Legate de adversar:
Definitie macrotraumatism:
Macrotraumatismul este o afectiune produsa de un agent vulnerabil unic, bine identificat de cel accidentat, de cauza interna sau externa, cu o intensitate agresiva medie sau mare. Macrotraumatismul produs de o cauza externa este materializat fie de o lovitura data de adversar cu o parte a corpului, fie de lovirea cu un corp intermediar (dur,elastic,ascutit), de proiectarea corpului sau a unei parti a lui, de un plan dur. Macrotraumatismul cauzat de un factor intern consta īntr-o concentratie musculara brusca si puternica, care produce ruperea muschiului sau tendonului,īntr-o miscare articulara peste limitele fiziologice, care afecteaza aparatul capsulo-vascular sau īntr-o miscare gresita īn contact cu solul sau cu adversarul īn pozitii articulare ce produc fortarea acestora.
Macrotraumatismele apratului locomotor
Traumatismele partilor moi
Producerea macrotraumatismului poate atrage dupa sine o fractura ,o ruptura de muschi sau de tendoane, o entorsa, contractura musculara sau o luxatie.
Contuziile
Contuzia reprezinta strivirea īntr-o masura mai mare sau mai mica a partilor moi (piele, tesut adipos, muschi) prin lovire sau presare .Este o afectiune traumatica frecvent īntālnita īn practicarea sportului .Diagnosticul se stabileste pe baza acuzelor dureroase, aspectului tegumentelor si pe eliminarea altor leziuni posibile. Localizarea cu predilectie a acestora la unele segmente corporale este specifica anumitor discipline sportive: boxul -la cap;
fotbalul -la picoare;
Tratamentul poate fi imediat si tardiv si comporta ,de la caz la caz, o forma locala sau generala.
Plagile
Plaga reprezinta sectiunea pielii cu sau fara interesarea si a tesuturilor subjacente.Ea poate fi produsa prin lovirea cu bocancul(la fotbal),manusa (la box), cu diverse aparate sportive ajutatoare, sau prin īntepare (prajina sau gard rupt la atletism, floreta ruota la scrima etc.).Tratamentul clasic impune sutura chirugicala ,dupa o prealabila toaleta a ei, seroprogilaxia antitetanica obligatorie, eventual antibiotice .Evolutia si prognosticul,de obicei bune īn plagile profunde sau complicate .
Īntinderi si rupturi musculare
Īntinderea si ruptura musculara reprezinta un macrotraumatism de origine interna musculara reprezinta un macrotraumatism de origine interna, produs de contractia brusca a unui muschi īn anumite situatii favorizante si predispozante.Semnele unei īntinderi musculare sunt aparitia unei dureri musculare īn timpul sau la cāteva ore dupa efectuarea efortului; la palpare se percepe o zona a muschiului de consisitenta crescuta, palparea acesteia fiind dureroasa; miscarea contrariata cu rezistenta ,mai ales cea īn afara segmentului de contractie este dureroasa .Īn cazul unei rupturi musculare durerea este brusca si vie (ca un cutit) se impune īntreruperea imediata a efortului ,impotenta functionala e īnsemnata la palpare se percepe o tumefactie fluctuenta (hematomul) la nivelul rupturii.Dupa īntinderea ei ruptura poate fi fibrilara (cānd sunt lezate cāteva fibre ),fasciculara (cānd sunt interesate cāteva fascicule ale muschiului)sau poate fi musculara (cānd ruptura intereseaza o buna parte din corpul muscular ).
Cauzele declansate ale īntinderii sau rupturii musculare se refera la un numar mic de cazuri , la contuzii directe date de adversar sau īn majoritatea cazurilor la forte opozante interne (contractie musculara sau frānarea brusca a miscarii)sau externe (īmpingerea subiectului de catre adversar ).
Īntinderi si rupturi de tendoane
Aceste afectiuni traumatice mai rar īntilnite īn traumatologia sportiva se produc la nivelul unor tendoane avānd drept cauza, īn majoritatea situatiilor un macrotraumatism de natura interna si rareori externa .De obicei sportivul īncepe sa simta o usoara durere īnsotita de aparitia unei īnduratii la nivelul unui tendon. Daca nu se iau masurile corespunzatoare si sportivul continua pregatirea exista posibilitatea ca la unul din antrenamente sau meciuri la o miscare brusca sportivul sa simta o durere vie ca o taietura de cutit urmata de impotenta functionala a segmentului corpotal respectiv sau īn alte cazuri de imposibilitatea efectuarii unei miscari .Īn afara de traumatismul intern care de cele mai multe ori produce ruptura sau īntinderea la acesta concura si factorii predispozanti sau favorizanti : tulburari circulatorii periferice congenitale latente, dar care apar la un regim intens de lucru infectii virale ,carente alimentare si vitamini ce contin si meteorologice precare de desfasurare a pregatirii .Sportivul afirma ca dupa o perioada mai lunga de jena la nivelul urmata de impotenta functionala a segmentului subjacent .La locul rupturii tendonului se constata o depresiune a regiunii .Īn unele cazuri de exemplu la tendonul achilian, o radiografie a regiuni efectuata cu raze moi evidentiaza cu exactitate locul si īntinderea leziunii .Diferentierea īntre īntiderea sau ruptura tendonului se face de obicei ,pe baza ascpectelor clinice ; īn cazul unei simple īntinderi miscarea segmentului subjacent este posibila dar provoaca dureri ,iar palparea tendonului pune īn evidenta o zona dura sau tumefiata .La o ruptura miscarea nu este posibila iar palparea depisteaza un gol, o depresiune la nivelul respectiv.
|
|
|
|
|
=4
=6
=8