La noi in tara, se cunosc mai multe metode specifice de invatare - predare a inotului, in functie de conditiile materiale, varsta colectivului, cunostintele practice ale profesorului, nivelul intelectual al celor cu care se lucreaza si valoarea fizica.
Aceasta metoda este utilizata mai mult de acei care au invatat sa inoate singuri. Ei nu fractioneaza invatarea in miscarii de brate, picioare, respiratie etc. Mersul, alergarea, aruncarea sunt insusite prin metoda globala. Se poate utiliza metoda globala, exersand si cateva elemente particulare ale miscarii. Aceasta nu inseamna ca se vor studia elementele miscarii izolat, ci dimpotriva, ca atentia inotatorului va fi mai accentuata asupra unei miscarii, in timp ce el o va executa global. De obicei, dupa exercitiile de acomodare cu apa, se va trece la imitarea unui procedeu in intregime, in functie de posibilitatile celui ce invata.
Presupune ca diferite parti ale miscarii sa fie invatate si practicate separat. De exemplu, dupa invatarea si exersarea separata, miscarile se combina partial pentru a ajunge sa fie efectuat exercitiul in intregime. Aceasta metoda este expusa in majoritatea programelor de inot de foarte multa vreme. Este foarte important in invatare sa putem distinge si defini ce este o parte si ce este totul.
Este aproape imposibil sa imiti, in miscarii fractionate, miscarea in conditii in care ea se efectueaza global. De exemplu, miscarile de picioare craul, in timpul inotului global, imping putin oblic, in functie de rotarea corpului in plan longitudinal, ele avand rol stabilizator pentru intregul corp, pe cand aceeasi miscare de picioare, executata izolat, va fi intotdeauna pe verticala. Deci este clar ca miscarile prin metoda fractionata nu se efectueaza in aceleasi conditii ca miscarile din inotul global. In metoda fractionata, totdeauna vom incepe invatarea cu miscarea de picioare.
Prin aceasta metoda, invatarea este mai de durata, deoarece timpul este cheltuit pentru invatarea pentru corecta a fiecarui exercitiu in parte si apoi pentru a le integra in tot.
Consta in a exersa primele doua parti din tehnica separata a unei miscarii, apoi ele sa fie reunite, adaugand alte parti, pana cand se va forma o miscare globala. Se va efectua miscarea de picioare separat si apoi se va reuni cu miscarea de brate si respiratie.
Se aplica in SUA, iar la noi in tara a fost prezentata de profesorul Bartels R., in anul 1965. Ea presupune colaborarea a 4 antrenori, specializati pe grupe de exercitii, dupa exemplul profesorilor care predau numai la clasa I, a II-a, a III-a si a IV-a.
Astfel, profesorul va preda exercitii pentru acomodarea cu apa, un altul va preda exercitii numai de brate, altul de picioare etc.
Metoda invatarii inotului prin folosirea unui singur procedeu foloseste unul dintre procedeele de inot: craul, spate sau bras.
Metoda de invatare concomitenta a mai multor procedee de inot, aplicata la noi in tara din anul 1963. aceasta metoda presupune invatarea inotului dupa caracterul biomecanic al miscarilor in apa. Se va incepe cu procedeul de inot craul, continuandu-se cu procedeul spate, apoi cu procedeul bras si in final cu fluture.
Metoda invatarii inotului in apa adanca, elaborata de antrenorii romanii si folosita din anul 1955, aceasta presupune folosirea in invatare a obiectelor plutitoare: camere de bicicleta umflate, centuri din pluta etc. toate aceste metode prezinta avantaje si dezavantaje, ele au ca parte comuna invatarea inotului, folosind in lectie o pregatire pe uscat, si una in apa. In cadrul exercitiilor fizice pe uscat, se va insista asupra dezvoltarii calitatilor motrice necesare unui inotator, precum si intiparirea in mintea copiilor, in primul rand, a acelor elemente de tehnica care sunt principale in intreg complexul miscarilor (dominante).
|