LICEUL CU PROGRAM SPORTIV
"NICOLAE ROTARU"
PROIECT
PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI DE ATESTARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV
« NICOLAE ROTARU » CONSTANTA
PROIECT
TEMA :
STUDIU CU PRIVIRE LA OPTIMIZAREA INSUSIRII SI PERFECTIONARII INDEMANARII IN PREGATIREA GRUPELOR DE PERFORMANTA IN GIMNASTICA
RITMICA SPORTIVA
CATEGORIA COPII
PROFESOR INDRUMATOR,
MARTINESCU MAGDALENA
ABSOLVENT
STOENCIU SIMONA
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL 1- INTRODUCERE
Motivarea Alegerii Temei
Continutul si particularitatile gimnasticii ritmice sportive ;cerintele actuale ale activitatii competitionale, continutul probelor de concurs.
Cerintele codului de gimnastica ritmica la coarda si panglica
Indemanare - capacitatea motrica prioritara in practicarea gimnasticii ritmice sportive de performanta.
CAPITOLUL 2 - CUPRINS
2.1 Particularitatile psihologice ale sportivilor de categoria copii ( 10-12 ani)
2.2 Tehnica de actionare a obiectelor portative : minge si panglica.
2.3 Probe de control pentru minge.
2.4 Probe de control pentru panglica
CAPITOLUL 3 - CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1
Motivarea alegerii temei
Continutul si particularitatile gimnasticii ritmice sportive
cerintele actuale ale activitatii competitionale
continutul probelor de concurs
Cerintele codului de gimnastica ritmica la coarda si panglica
Indemanarea- capacitatea motrica prioritara in practicarea gimnasticii ritmice sportive de performanta
1.1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Paralel cu evolutia gimnasticii pe plan competitional au sporit si cerintele in ceea ce priveste executarea elementelor tehnice tipice obicetelor portative,accentual punandu-se tot mai mult pe varietatea, variabile cu alternantele de ritm si executate in mod egal cu mana stanga sic ea dreapta pe tot parcursul exercitiului.
"Un pas, un gest, o miscare sau o atitudine, spune ceea ce nimic altceva nu poate exprima; cu cat sunt mai puternice sentimentele pe care trebuie sa le descrii, cu atat exista mai putine cuvinte. Chemarile care sunt ultima modalitate a limbajuluipasiunilor, incordate la maxim, devin insuficiente si atunci sunt inlocuite de gest''. (J.G.Noverre)
Prin prezentarea exercitiului, gimnasta trebuie sa transmita tuturor celo din jur sentimente puternice exprimate prin legatura indisolubila, ce trebuie sa existe intre muzica - obiect - miscare corporala.
Numai asa poate fi apreciata la adevarata sa valoare executia si compozitia exercitiului.
Pentru a ajunge la adevarata maiestrie nu este suficienta numai executarea anumitor grupe de miscari impuse de continutul codului de punctaj si cerintele categoriei respective, ci si construirea unui bagaj motric complet care sa includa toate posibilitatile de actionare fizica cu obiectele portative cuprinse in programul tehnic, ca o premiza si baza de referinta pentru activarea competitionala urmatoare.Exercitiile cu obiectele portative au influenta deosebita asupra dezvoltarii organismului si formarii unu numar mare de deprinderi motrice prin combinarea cat mai variata, originala, a grupelor de miscare, a elementelor tehnice tipice obiectelor portative.
Motivatia alegeriiacestei teme este dorinta de a contrebui la cresterea eficientei in procesul insusirii si perfectionarii elementelor tipice mingii si panglicii.
Am ales aceste obiecte pentru a le descrie deoarece :
impreuna cu coarda, constituie primele obiecte incluse in programele categoriei copii ;
sunt doua obiecte care impun un nivel inalt al usurintei de actionare ;
cerintele de compozitie obliga efectuarea miscarilor cu ambele maini, fapt ce impune dezvoltarea ambidextriei incepand cu primul esalon al clasificarii sportivei.
Cu cat indemanarea este mai dezvoltata, cu cat gimnasta este mai ambidextra, cu atat se realizeaza mai usor invatarea unor miscari noi la realizarea unor combinatii originale, atat cu mana dreapta, cat si cu mana stanga, dans impresia de multa usurinta in efectuarea miscarilor specifice.
1.2. CONTINUTUL SI PARTICULARITATILE GIMNASTICII RITMICE SPORTIVE
Evolutia ascendenta si continua a gimnasticii ritmice sportive reflecta experienta acumulata pe plan teoretic si practic de-a lungul celor aproximativ 40 de ani de cand aceasta ramura de sport a fost admisa la noi in circuitul competitional.
Sport exclusiv feminin, si-a castigat adeptii datorita frumusetii si sensibilitatii ce se degaja din mesajul transmis de sportivele ce preactica aceasta ramura. Frumusetea si eleganta exercitiilor ascund in sine o munca continua si obositoare caracterizata prin cautari si descoperiri continue de noi elemente, de originalitati noi, dificultati corporale si de manuire a obiectelor portative.
Gimnastica ritmica sportiva a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani, ajungandu-se la un nivel tehnic superior, caracterizat de o pregatire artistico-motrica corporala de o imbogatire a elementelor tehnice tipice obiectelor portative in concordanta cu acompaniamentul muzical.
Evolutia ei se realizeaza prin :
a. O arie, larga de practicare a acestei discipline sportive care angreneaza un numar mare de gimnaste din diverse tari ; astfel, la primul Campionat Mondial din 1963 organizat la Budapesta, au participat 28 gimnaste din 10 tari ale Europei si in prezent participa mai mult de 100 gimnaste de pe toate continentele.
b. Un program competitional international foarte bogat care cuprinde concursuri de amploare diferita organizate si desfasurate conform cerintelor impuse de documentele forurilor internationale de specialitate.
Sub egida comitetului tehnic G.R.S. din cadrul F.I.G. sunt organizate urmatoarele competitii oficiale :
C.M. de senioare - prima editie a avut loc in 1963 la Budapesta ;
J.O. cu prima editie in 1984 la Los Angeles ;
Cupa Mondiala - prima editie in 1982 la Belgrad ;
Campionatul european al senioarelor - prima editie in 1982 la Staranger ;
Cupa Europei - prima editie in 1991 la Bruxelles ;
Campionatul celorlalte 4 continente pentru senioare si junioare care se desfasoara paralel cu Campionatele europene.
Pe plan balcanic se organizeaza jocurile Balcanice pentru senioare (prima editie a avut loc in 1970 la Timisoara).
c. Un inalt nivel tehnic, spectaculozitate, originalitate, risc si expresivitate artistica al continutului probelor de concurs. La prima editie a Campionatului Mondial, programul sportivelor cuprindea doar doua exercitii liber alese (unul F.O. iar celalat cu un obiect portativ la alegere). Pe parcursul editiilor ce au urmat, programul tehnic competitional a fost treptat modificat si imbunatatit. Incepandcu anul 1975 se renunta la exercitiile impuse si programul cuprinde 4 exercitii liber alese cu obiecte portative oficiale : coarda, minge, cerc, maciuci, panglica.
Prezenta acestora se modifica la un interval de 2 ani, astfel :
1991 - 1992
-gimnaste senioare : exercitii liber alese cu : - coarda
- cerc
- minge
- maciuci
-gimnaste junioare : exercitii liber alese cu : - cerc
- minge
- maciuci
- panglica
1993 - 1994
-gimnaste senioare: exercitii liber alese cu : -cerc
- minge
- maciuci
- panglica
-gimnaste junioare : exercitii liber alese cu : - coarda
- cerc
- maciuci
- panglica
1995 - 1996
-gimnaste senioare : exercitii liber alese cu : - coarda
- minge
- maciuci
- panglica
-gimnaste junioare : exercitii liber alese cu : - coarda
- cerc
- maciuci
- panglica
Proba de ansamblu a figurat pentru prima data in programul competitional propriu G.R.S. in 1967 la Copenhaga unde au participat 11 tari, evoluand fiecare cu un singur exercitiu prezentat in doua zile diferite, rezultatul stabilindu-se prin aditionarea notelor obtinute in cele doua competitii.
Incepand din 1987 programul probelor de ansamblu pentru senioare cuprinde 2 exercitii alese cu obiecte portative diferite impuse, prezentate in 2 zile diferite de concurs. Pentru junioare, programul prevede un singur exercitiu liber ales cu un obiect portativ impus, prezentat in 2 zile diferite de concurs.
La inceput, echipa de ansmblu era formata din 6 sportive, actualmente aceasta este contruita din 5 gimnaste si are o durata intre 2' : 2'30''.
Programul probelor de ansamblu a fost :
= » 1991 - 1992 pentru : senioare - ansamblu 1 cu 6 panglici ;
- ansamblu 2 cu 3 corzi + mingii.
Junioare - ansamblu cu 6 corzi
= » 1993 - 1994 pentru : senioare - 1 ansamblu cu 6 corzi ;
- 2 ansamble cu 4 cercuri + 4 maciuci
junioare - 1 ansamblu cu 6 cercuri
= » 1995 - 1996 pentru : senioare - 1 ansamblu cu 5 cercuri ;
- 2 ansamble cu 3 mingii + 2 panglici ;
junioare - 1 ansamblu cu 5 mingii.
Campionatul National al Romaniei se organizeaza anual pentru urmatoarele categorii de clasificare sportiva :
1. categoria copii -III-
2. categoria juniori -II-
3. categoria senioare -I-
Pentru proba de ansamblu s-a organizat un campionat separate pentru gimnaste junioare si senioare.
Programul tehnic al Campionatului National de Copii cuprinde:
exercitiu liber ales cu combinatii impuse cu coarda
exercitiu liber ales cu combinatii impuse cu minge
exercitiu liber ales cu combinatii impuse cu coarda
(toate cu durata de 1'~ 1'30'')
ansamblu fara obiect - durata 1'30'' ~ 2'.
Programul tehnic al Campionatului National de Junioare cuprinde :
exercitiu liber ales cu coarda
exercitiu liber ales cu cerc
exercitiu liber ales cu maciuci
exercitiu liber ales cu panglica
(toate cu durata de 1'~1'30'')
ansamblu cu 6 mingii - durata 2'~2'30''
Programul tehnic al Campionatului National de Senioare cuprinde :
exercitiu liber ales cu coarda
exercitiu liber ales cu minge
exercitiu liber ales cu maciuci
exercitiu liber ales cu panglica (toate cu durata de 1'~1'30'')
Pentru Campionatul National de Ansamblu, junioarele prezinta un ansamblu cu 6 panglici, iar senioarele un ansamblu cu 6 cercuri.
Repertoriul motric specific G.R.S. a cunoscut pe parcursul sale un spectaculos salt calitativ marcat prin transformarea sa dintr-o simpla expresie de ritm si miscare, intr-o varietate de mijloace tehnice deosebit de complexe ce alcatuiesc continutul unei discipline de inalta clasa.
Aceasta evolutie a fost determinata de cerintele impuse in continutul codului international de punctaj care, prin editiile sale succesive a fundamentat criteriile de baza pentru alcatuirea si aprecierea continutului si executiilor probelor de concurs.
Codul international de punctaj cuprinde un ansamblu de probleme tehnice metodico-organizatorice care confera o interpretare unica componentelor specifice practicarii G.R.S. de performanta.Codul international de punctaj pentru G.R.S. de performanta este elaborat de comisia tehnica de specialitate din cadrul F.I.G. si reprezinta fundamentarea obiectivelor activitatii sportive de performanta.
El este construit din :
Regulamentul competitiilor
Arbitraj
Continutul tehnic al probelor de concurs specifice G.R.S.
Cerinte de compozitie si penalizare pentru continutul probelor de concurs
Cerinte de executie si penalizare pentru elementele tehnice corporale si tehnica de actionare a obiectelor portative.
Executia actelor motrice in G.R.S. evidentiaza maniera estetico-artistica de realizare a gestului in directa concordanta cu particularitatile de forma si continut ale acompaniamentului muzical. Miscarea capata astfel caracter de dans caracterizandu-se prin :
eleganta si plasticitate ;
expresivitate corporala si motrica ;
unitate si fluiditate in miscari ;
siguranta si precizie in coordonarile plurisegmintare si intermusculare, in conditii de mare amplitudine de miscare la nivelul articulatiilor ;
corecta incadrare in spatiu, in conditii de mare varietate in utilizarea planurilor, directiilor si traiectoriilor de miscare ;
varietate de dinamism simultan cu precizia incadrarii in cerintele impuse de ritmurile muzicale.
Conform particularitatilor specifice G.R.S. continutul motric al acestei ramuri sportive prezinta o gama foarte variata si complexa de elemente particularizate printr-o mare diversifitate de procedee.Aceasta se structureaza pe doua mari categori de tehnica :
a. tehnica corporala
b. tehnica de actionare a obiectelor portative
Conform conceputului de G.R.S., elementele din cadrul celor doua mari categorii de tehnica realizeaza in momentul executarii miscarilor o simbioza, subordonate totodata, particularitatile acompaniamentului muzical.
In acest context deprinderile tehnice specifice G.R.S. se caracterizeaza in principal prin 'Manifestarea complexa si simultana a unor calitati motrice', care sunt solicitate intr-o gama variata de forme, ponderea prioritara avand-o componentele psihomotrice.
a. Tehnica corporala prezinta mai multe tipuri de actionare specifica, in cadrul fiecaruia evidentiindu-se mai multe grupe de miscari - grupe de elemente corporale.
Miscarile incadrate intr-un anumit tip de actionare prezinta caracterisici comune dar se organizeaza in interiorul grupelor pe subdiviziuni care tin seama de dificultatea si complexitatea lor.
Criteriile de apreciere a nivelului de dificultate si complexitate tehnica au la baza urmatoarele aspecte :
nivelul si complexitatea de manifestare a calitatilor motrice ;
nivelul si natura solicitarilor energetice ;
nivelul si natura solicitarilor neuro-psihice ;
complexitatea caracteristicilor spatio-temporale ;
cerinte de amplitudine la nivelul diferitelor articulatii.
Corespunzator complexitatii si nivelului de dificultate, continutul elementelor crporale este sistematizat in :
Grupa elementelor fundamentale
sarituri
echilibru
piruete
elemente de suplete
Grupa elementelor nou fundamentale :
deplasari cu variante de pasi ritmici
intoarceri
saltari
balansari si circumductii
elemente preacrobatice
Elemente tehnice apartinand grupelor fundamentale sunt obligatorii in compozitia probelor de concurs, prezenta lor fiind determinata in aprecierea nivelului de dificultate care poate fi : A,B,C,D.
In compozitia fiecarui exercitiu sunt obligatoriu minimum trei elemente diferite din cadrul grupelor corporale fundamentale din fiecare grupa nonfundamentala.
Toate elementele tehnice corporala sunt alcatuite din actiuni motrice complexe cu grad de dificultate si varietate diferit pot fi efectuate :
in pozitii de sprijin diferite si in pozitii lipsite de sprijin, cu modificarea inaltimii centrului de greutate al corpului ;
pe loc si in deplasare ;
in diferite planuri si directii ;
cu modificarea amplitudinii ;
cu variatii de ritm si viteza.
Tehnica elementelor corporale specifice G.R.S. trebuie sa respecte cerintele de executie proprii actiunilor gimnice :
plasarea corecta a segmentelor ;
amplitudinea maxima ;
stabilitatea pe suprafetele de sprijin ;
corectitudinea directiilor si planurilor de actionare ;
precizia in efectuarea deplasarilor ;
realizarea miscarilor printr-o actiune continua, logica si prin alternarea ritmica a contractiilor cu relaxarile grupelor musculare;
asigurarea unui raport strict intre dinamismul si amplitudinea miscarilor;
participarea intregului corp la efectuarea actiunilor motrice;
usurinta si expresivitatea in executie.
c. Tehnica de actionare a obiectelor portative cuprinde miscari complexe si foarte variate de actionare tipice fiecarui obiect portativ si presupune o mare precizie de executie, abilitate deosebita (indemanare), coordonare, ritmicitate, apreciere corecta a distantelor, orientare spatio-temporale.
Elemente tehnice cu obiecte portative se caracterizeaza prin cerinte tipice obligatorii care sunt determinate de varietatea dimensiunilor, formelor si particularitatilor, de constructie a acestora. Aceste cerinte vizeaza :
priza - contactul - tinerea obiectului ;
precizia directiilor si a planurilor de actionare ;
schimbarea logica a directiilor si a planurilor ;
desenul clar al miscarii obiectului ;
amplitudine variata ;
continuitatea miscailor ;
absenta contactelor (atingerea) involuntara cu corpul ;
siguranta si armonie in concordanta cu elementele corporale.
Elemente tehnice cu obiectul specifice gimnasticii ritmice sportive sunt sistematizate in :
grupe fundamentale
grupe nonfundamentale
alte grupe
Unele dintre acestea pot fi prezentate in actionarea tuturor obiectelor cum ar fi:
balansarile
circumductiile
miscarile in forma de opt
desprinderile si reapucarile
lansarile
Altele sunt tipice numai anumitor obiecte ca:
rulari - numai cu mingea sau cercul;
rotari - executate cu cercul, mingea, maciucile si coarda ;
serpuiri si spirale executate numai cu panglica ;
ricosari - numai cu mingea ;
moristi - executate cu maciucile ;
treceri prin si peste obiect - specifice la cerc ;
treceri prin si peste desenul format de obiect - panglica si coarda.
Toate miscarile cu obiect pot fi executate :
cu o mana si cu ambele;
cu si fara schimbarea mainii ;
cu alte segmente corporale ;
pe diferite segmente corporale, pe sol si suspendate ;
pe loc si in deplasare ;
in diferite planuri si directii ;
cu amplitudini variate ;
cu modificari de viteza si ritm.
Valoarea tehnica a unui exercitiu de concurs nu poate si apreciata decat prin interdependenta dinte elementele corporale si cele cu obiectul. Ele trebuie utilizate intr-o maniera extrem de variata.
Exercitiile individuale specifice competitiilor de G.R.S. cuprind :
elemente de dificultate de nivel A,B,C,D, apartinand obligatoriu grupelor fundamentale de elemente corporale coordonate ;
elemente tehnice fundamentale tipicce si obligatorii pentru fiecare obiect ;
elemente corporale si elemente obiect nonfundamentale utilizate pentru legari si varietate ;
pentru ansamblu se adauga schimbarile de obiecte la distante si diferite formatii de lucru (minim 6 formatii).
1.3 CERINTELE CODULUI DE GIMNASTICA RITMICA LA COARDA SI PANGLICA
GRUPE TEHNICE
Coarda :
Coarda deschisa in priza de capete, tinuta cu ambele maini si rotata inainte, inapoi sau lateral cu trecere prin ea cu sarituri.
Coarda deschisa in priza de capete, tinuta cu ambele maini si rotata inainte, inapoi sau lateral cu trecere prin ea cu sarltari.
Lansari si reluari
Desprinderea unui capat
Rotari ale corzii
Manuire : - balansari
- circunductii
- miscari in opt
- voialuri
Nota :
Coarda poate fi tinuta deschisa sau pliata in 2 in 3 sau in 4 (in priza cu o mana sau 2) totusi tehnica specifica este coarda tinuta cu 2 maini de extremitati in timpul executarii de sarituri si saltari.
Este posibila si realizarea de infasurari, spirale, ricosari, moristi. Aceste tehnici ca si priza corzii pliate sau cu nod nu sunt tipice acestui obiect si deci nu trebuie sa fie predominante in compozitie.
Sariturile si saltarile prin coarda trebuiesc executate in toate directiile inainte, inapoi cu rotari etc.
Folosirea obiectului :
1.2.1. Coarda deschisa deschisa tinuta de capete si rotata cu trecere prin ea in timpul sariturilor.
1. Sarituri de dificultate cu trecere prin coarda rotata spre inainte sau inapoi :
- 1 saritura cu rotarea corzii inainte - 0.20
2 sarituri cu rotarea corzii inainte - 0.20
3 sarituri cu rotarea corzii inainte - 0.30
1 saritura cu rotarea corzii inapoi - 0.20
2 sarituri cu rotarea corzii inapoi - 0.30
3 sarituri cu rotarea corzii inapoi - 0.40
Sarituri cu rotatie si de dificultate cu trecere prin coarda rotata spre inainte sau inapoi de fiecare data.
1 saritura cu rotarea corzii inainte - 0.20
2 sarituri succesive cu rotarea corzii inainte - 0.30
3 sarituri succesive cu rotarea corzii inainte - 0.40
1 saritura cu rotarea corzii inapoi - 0.30
2 sarituri succesive cu rotarea corzii inapoi - 0.40
3 sarituri succesive cu rotarea corzii inapoi 0.50
Sarituri cu sauf ara dificultate cu dubla rotare a corzii si trecere prin ea de fiecare data.
2 sau mai multe sarituri succesive cu rotatie dubla - 0.10
1 saritura cu rotatie tripla - 0.10
saritura cu dificultate cu dubla rotare - 0.20
saritura cu dificultate cu tripla rotatie - 0.30
1.2.2. Coarda dublata tinuta cu 2 maini de capete si trecere prin ea.
Saritura cu sauf ara dificultate cu trecere de fiecare data prin coarda dublata rotata spre inainte sau inapoi.
- 1 saritura cu rotata inainte - 0.10
- 2 sarituri cu rotare inainte - 0.20
- 3 sarituri cu rotare inainte - 0.30
- 1 sarituri cu roatre inapoi - 0.20
- 2 sarituri cu roatre inapoi - 0.30
- 3 sarituri cu rotare inapoi - 0.40
- 1 saritura de dificultate cu rotare inainte - 0.20
- 2 sarituri de dificultate cu rotare inainte - 0.30
- 3 sarituri de dificultate cu rotare inainte - 0.40
1 saritura de dificultate cu rotare inapoi - 0.30
- 2 sarituri de dificultate cu rotare inapoi - 0.40
3 sarituri de dificultate cu rotare inapoi - 0.50
Sarituri cu su fara dificultate cu rotare dubla a corzii cu trecere de fiecare data prin coarda pliata in doua :
- fara dificultate - 0.20
- cu dificultate - 0.30
1.2.3. Coarda deschisa trecere prin coarda cu serie de saltari in toate directiile.
Serie de saltari cu trecere prin coarda de fiecare data, cu rotarea acesteia inainte sau inapoi :
- spre inainte - 0.10
- spre inapoi - 0.20
Serie de saltari cu sau fra deplasare cu trecere de fiecare data prin coarda cu roatre dubla :
- pe loc - 0.10
- cu deplasare 0.20
Serie de saltari cu trecere de fiecare dta prin coarda rotata inainte sau inapoi cu bratele incrucisate sau alternativ brate incrucisate si deschise :
- spre inainte - 0.10
- spre inapoi - 0.20
Serie de saltari cu rotare dubla a corzii spre inainte sua inapoi, cu bratele deschise sau alternativ deschise si incrucisate, cu trecere de fiecare data prin coarda in timpul aceleiasi saltari :
- spre inainte - 0.20
- spre inapoi - 0.30
1.2.4. Rotari.
Rotari ale corzii deschise si intinse tinuta de mijloc cu sauf ara dificultate :
- in timpul unui element - 0.10
- in timpul unei dificultati - 0.20
Rotari ale corzii descise si intinse cu schimbarea pozitiei si nivelul de lucru :
- in timpul unui element - 0.20
Rotari ale corzii deschise si intinse tinuta de o extremitate fara sau cu o dificultate :
- in timpul unui element - 0.10
- cu dificultate - 0.20
1.2.5. Manuiri.
Miscari in opt in timpul unei dificultate :
- cu dificultate - 0.10
Voal in timpul unei dificultati :
- cu dificultate - 0.10
Manuirea corzii cu diferite parti corporale exceptand mana si bratul in timpul unui element sau dificultate corporala :
- fara dificultate - 0.10
- cu dificultate - 0.20
PANGLICA
Grupe Tehnice.
Serpuiri (4-5 ondulatii)
Spirale (4-5 bucle)
Manuiri :
miscari de elan
balansari
circumductii
miscari in opt
Lansari
Lansari « boomerang »
Desprinderi
Trecere prin, peste sau sub desenul panglicii cu tot corpul sai partial.
Folosirea obiectului
2.2.1. Serpuiri
1. Serpuiri orizontale consecutive ascendente si descendente sau invers in plan frontal sau sagital in timpul unei dificultati :
- cu dificultate - 0.20
2. 1 sau 2 sarituri de dificultate peste desenul panglicii :
- 1 saritura de dificultate - 0.20
- 2 sau mai multe sarituri de dificultate - 0.30
3. Serie de serpuiri in diferite planuri coordonate cu o dificultate.
2.2.2. Spirale
4. Spirale cu descrierea unui mare cerc cu modificare planului sau directiei gimnastei, cu miscari circulare ale bratului (verticale sau orizontale) in timpul unui element corporal sau dificultate :
- fara lansare si fara dificultate - 0.10
- cu lansare si fara dificultate - 0.20
- fara lansare si cu dificultate - 0.20
- cu lansare si cu dificultate - 0.30
5. Spirale cu descrierea unui mare cerc cu modificarea planului sau directiei gimnastei, cu miscari circulare ale bratului (verticale sau orizontale) in timpul unui element corporal sau dificultate :
- fara dificultate - 0.10
- cu dificultate - 0.20
6. Spirale orizontale sau verticale in timpul unei piruete :
- cu dificultate - 0.30
7. 1 sau 2 sarituri succesive peste desenul panglicii :
- 1 saritura de dificultate - 0.20
- 2 sau mai multe sarituri de dificultate - 0.30
8. Serie de spirale in diferite planuri coordonate cu o dificultate :
- cu dificultate - 0.20
2.2.3 Manuiri.
9. Manuirea panglicii cu diferite parti corporale, exceptand mainile si bratele :
- fara dificultate - 0.10
cu dificultate - 0.20
10. Ricosarea baghetei cu piciorul sau alta parte corporala in timpul unui element corporal sau dificultate :
- fara dificultate - 0.10
- cu dificultate - 0.20
11. Reluarea baghetei pe o parte corporala fara sau cu dificutate :
- fara dificultate - 0.10
- cu dificultate - 0.20
1.4. INDEMANAREA - CAPACITATEA MOTRICA PRIORITARA IN PRACTICAREA GIMNASTICII RITMICE SPORTIVE DE PERFORMANTA
Continutul motric specific gimnasticii ritmice, are o structura complexa, dinamica, cu amplitudine variabila, solicitand o coordonare a segmentelor corpului, in treceri dintr-o pozitie in alta, cu modificari rapide de pozitie ale centrului de greutate pe verticala si pe orizontala.
Aceste structuri deosebit de variate ca forma, dinamism si amplitudine, se realizeaza printr-o continua alternare a fortei simultan cu manuirea deosebit de variata a obiectelor portative, in stransa concordanta cu particularitatile acompaniamentului muzical.
In gimnastica ritmica sportiva sunt imbinate armonios viteza, forta, indemanarea, care prin specificul de manifestare dau nota caracteristica acestei ramuri sportive specific feminine.
Indemanarea reprezinta calitatea psiho-motrica dominanta in G.R.S..Ea este solicitata atat in invatarea si perfectionarea actiunilor motrice, cat si in aplicarea acestora in conditii neobisnuite (schimbarea calitatii covorului, inaltimii salii, a conditiilor de luminozitate, temperatura, calitatea, dimensiunea materialului de confectionare a obiectelor portative).
Conf. Dr. Nicu Alexe, defineste indemanarea ca fiind 'capacitatea de a selectiona si efectua corect si rapid actiuni motrice, adecvate unor situatii neprevazute, cu eficienta crescuta'. Pe fondul dezvoltarii ei se perfectioneaza mecanismele coordonari unor miscari complicate, conditie a insusirii corecte si rapide a deprinderilor tehnico-tactice si folosirii lor in situatii variate. Bagajul tehnico-tactic al sportivului sustinut de o buna pregatire fizica reprezinta o garantie a asa-zisei 'prezenta de spirit' in rezolvarea favorabila a unei situatii noi cu un grad sporit de dificultate.
Indemanarea este o calitate a asa-zisei inteligente motrice, care are o sursa genetica, dar care se cultiva prin procesul de antrenament.(V.Ludu)
Spre deosebire de celelalte calitati motrice de baza - rezistenta, forta, viteza, care pot fi masurate, evidentiarea indemanarii are la baza tipul de sistem nervos central al sportivului, temperamentul lui, astfel :
tipul slab temperamental, melancolic, isi insuseste mai greu fundamentul indemanarii, avand un numar mare de repetari ;
tipul puternic neechilibrat, temperal coleric isi insuseste inegal actiunea motrica, activ, uneori combative, atitudini care trebuie controlate si dirijate de antrenor;
tipule puternic echilibrat, insa incert temperamentul flegmatic, deprinde, in general, lent, darsigur si stabil datorita unei angajari constiente si tenace si repetari ;
tipule puternic echilibrat, dar mobil, temperamentul sangvinc isi insuseste rapid, statornic si creator actiunea motrica de coordonare in conditiile unor antrenamente variate.
Formele de manistere a indemanarii sunt :
indemanare generala - in regim de viteza, forta si rezistenta ;
indemanare speciala - cea proprie, diferitelor ramuri si probe de concurs.
In gimnastica ritmica sportiva, factorii care conditioneaza indemanarea sunt :
calitatea sistemului nervos central si a sistemului neuro-muscular;
finetea - acuitatea si precizia organelor de simt, in mod deosebit a analizelor motrici;
simtul muscular, echilibrul, ritmul, orientare si expresivitatea motrica;
experienta motrica anterioara;
nivelul de dezvoltare al vitezei, fortei, rezistentei, supletei.
Factorii componenti ai indemanarii specifice gimnasticii ritmice sportive sunt :
orientarea in timp si spatiu ;
supletea ;
ritmicitatea ;
echilibrul ;
coordonarea segmentara ;
capacitatea de a cantari greutatea si distanta obiectivelor ;
abilitatea gimnastei.
Orientarea in spatiu si timp
Atat exercitiile individuale, cat si cele de ansamblu trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa se desfasoare pe o suprafat bine determinata, in anumite planuri si directii in functie de particularitatile tehnice de executie ale fiecarei miscari, realizate intr-un timp limitat, specific probei respective (individual sau ansamblu).
Supletea
Supletea reprezinta capacitatea organismului de a efectua cu amplitudine mare diferite actiuni motrice si cu minim de consum de energie fizica si nervoasa. Supletea precede ca moment de aparitie in evolutia ontogenetica, indemanarea, de aceea nu pot fi confundate.
Factorii morfo-functionali cei mai importanti pe care se bazeaza supletea sunt pe prim plan: elasticitatea si amplitudinea articulara de miscare sip e plan secundar, procesele de coordonare neuromusculare. Formele de manifestare a supletei sunt:
Supletea generala prezena la nivelul tuturor articulatiilor.
Supletea, limitata la un grup restrans de articulatii implicate in miscarile respective.
Supletea scazuta are o serie de dezavantaje si anume :
lungeste perioada actiunilor motrice ;
favorizeaza accidentele ;
reduce indicii de dezvoltare a celorlalte calitati motrice si limiteaza folosirea lor cu maxim de randament.
Lipsa supletei la o gimnasta duce la scaderea calitatii executiei.
Ritmicitatea
Intr-un exercitiu muzica nu trebuie redusa la ritmul care insoteste miscarea, ea trebuie sa urmeze un fir melodic, amonie si o coloratura emotiva care sa contribuie la realizarea miscarii artistice.
In gimnastica ritmica sportiva se pune un accent deosebit pe concordanta dintre structurile motrice, corporale si particularitatile acompaniamentului muzical. Ritmicitatea reprezinta deci, o calitate definitorie in gimnastica ritmica sportiva.
Echilibrul
Echilibrul corpului atat in pozitii statice, cat si in deplasare, se poate mentine cu ajutorul miscarilor compensatorii ale diferitelor segmente, miscari ce asigura pozitia centrului de greutate al corpului deasupra suprafetei de sprijin. Conditiile de mentinere a echilibrului depind de schimbarile pozitiei corpului sau a suprafetei de sprijin, de deplasare a centrului de greutate
Coordonarea segmentara si echilibrul
Coordonarea segmentara si echilibrul se gasesc intr-o interdependenta si impun o coordonare perfecta a activitatii musculare (pastrarea corpului se realizeaza in conditii de sprijin redus sau de schimbare a pozitiei centrului de greutate a corpului fata de punctul de sprijin).
Capacitatea de a cantari greutatea si distanta obiectelor
Tehnica de actionare a obiectelor portative trebuie sa atinga cea mai inalta valoare artistica si presupune usurinta, amplitudine, ritmicitate si simultaneitate (intre tehnica de actionare a obiectelor portative si miscarea libera a corpului), deasemeni presupune respectarea planurilor si directiilor, implicarea totala a corpului in miscare.
Aceasta capacitate de a cantari greutatea si distanta obiectului, trebuie sa si-o formeze fiecare gimnasta, pentru a putea fi capabila sa aprecieze, in functie de directie, planul, forma, amplitudinea lansarii, locul unde urmeaza sa preia obiectul in stransa concordanta cu actiunile motrice corporale.
Abilitatea gimnastei
Abilitatea gimnastei, reprezinta acea calitate motrica care ofera sportivei priceperea efectuarii corecte a elementelor care compun exercitiul.
In conditiile actuale privind participarea in concursuri la un nivel ridicat al maiestriei sportive, este necesar ca exercitiile sa fie executate in mare viteza, cu indici superioro de indemanare, concretizati in coordonare si precizie.
Calitatile psihomotrice solicitate de insusirea corecta a tehnicii de actionare a obiectelor portative specifice gimnasticii ritmice sportive
Gradul de insusire corecta a tehnicii de actionare a obiectelor portative este influentata atat unii factori intelectuali, volitionali, afectivi, motivationali, cat si de unele particularitati ale psihomotricitatii gimnastelor.
Lafon, defineste psihomotricitatea 'drept rezultatul integrarii interactiunii educatiei si maturizarii sinergiei si conjugarii functiilor motrice si psihice, numai in ceea ce privesc miscarile, da si in cea ce le determina si le insotesc - vointa, afectivitate, nevoi, impulsuri'. [Lafon R. 'Vocabulaire de Pavahologie et Pavchiatrie de l'enfant'', P.U.F., Paris, 1963.]
Psihomotricitatea are un rol deosebit in reglarea voluntara a actiunilor atat sub raportul intentiei, al orientarii spre scop, cat a mecanismelor de control si coordonare-compensare.
M. Epuran, considera componentele psihomotricitatii ca fiind de :
- schema corporala ;
- coordonare dinamica (a corpului si a segmentelor)
- lateralitatea ;
- coordonarea statica-echilibrarea ;
- coordonarea perceptive-motrica (perceptia spatiului, ritmului si a miscarilor proprii);
- rapiditatea miscarilor;
- ineomotricitatea (ca
sinteza dinamica a schemei corporale si a coordonarilor perceptivmotrice cu
sarcina motrica).[Epuran M., 'Psihologia educatiei', E.D. Sport-Turism,
Indemanarea specifica gimnasticii ritmice-sportive de actionare a obiectelor portative este determinate de psihomotricitate. Acest fapt este demonstrate de:
a. Sensibilitatea tactila
Suma stimulentilor proveniti pe cale tactila de la obiectele cu care lucreaza - minge, panglica, cerc, coarda, etc. - formeaza gimnastelor o anumita obisnuinta, rezultat al sistematizarii proceselor de excitatie in scoarta cerebrala, adica al formarii stereotipului dinamic si al fenomenelor de acomodare care se dezvolta in nervii si centri nervosi. Acest 'simt al obiectului' se reflecta in tehnica de actionare a obiectelor portative.
b. Sensibilitatea chinestezica
Senzatiile chinestezice sau musulo-articulare fac parte din grupa senzatiilor proprioreceptive alaturi de senzatiile de echilibru. In timpul efectuarii miscarii respective, simtul chinestezic ne informeaza in permanenta despre pozitia partilor corpului sau a segmentelor aflate in miscare in diferite planuri si directii.
Sensibilitatea chinestezica are un rol deosebit in coordonarea si dirijarea miscarilor. Cu cat gimnasta este mai antrenata, cu cat experienta sa motrica este mai bogata, cu atat ea va fi capabila sa perceapa mai précis directia, amplitudinea, rapiditatea miscarii, forta necesara efectuarii ei.
c. Timpul de reactie
Timpul de reactie are implicatii in reusita miscarii. Cand tendinta actuala este de a executa elementele de dificultate supeioara cu cea mai mai viteza de executie, este necesar imbunatatirea timpului de reactie, gimnasta fiind obligata sa reactioneze rapid la stimul, respectiv la miscarea obiectului, pentru reusita elementului, a combinatiei de elemente.
d. Viteza de executie
In ceea ce priveste viteza de executie, se constata o tendinta continua de crestere a acesteia. Daca la inceput, in primele competitii, viteza de executie era foarte mica, astazi, partile rapide iau locul celor lente tot mai mult. Aceasta tendinta de crestere a vitezei de executie se manifesta paralel si ca o consecinta a perfectionarii, diversificarii tehnicii de actionare a obiectelor portative. Se recomanda insa, ca viteza de executie si tehnica de actionare a obiectelor sa creasca din punct de vedere calitativ, simultan si nicidecum succesiv, mai intai tehnica de actionare si dupa aceea viteza de executie. Din cele 9 puncte ale notei, se repartizeaza pentru executia tehnica 4,5 puncte, 4,5 puncte pentru valoarea tehnica a compozitiei.
e. Capacitatea de coordonare si disociere manuala
Capacitatea de coordonare si disociere manuala are un rol deosebit in executia tehnica deoarece in timp ce una dintre maini manuieste obiectul portativ, cealalta mana, mana libera, executa miscari completand miscarile corporale, subliniind supletea, eleganta.
Capacitatea de coordonare si disociere manuala presupune si o mare capacitate de concentrare, stapanire de sine, echilibru emotional. Acest lucru se reflecta in mod degajat, liber, in siguranta executiei gimnastei in momentele cele mai dificile ale exercitiului.
l. Capacitatea de adaptare la ritm impus
Particularitatea distincta a gimnasticii ritmice sportive o constituie legatura nemijlocita cu muzica. Astfel, se explica rolul capacitatii de adaptare la ritm impus la realizarea unei relatii perfecte intre acompaniamentul muzical si exercitiu. Antrenoarelor le revine sarcina sa tina seama de capacitatea de adaptare la ritm, inca de la prima selectie initiala. Urechea muzicala este o predispozitie nativa si in cazul in care este mai putin dezvoltata poate fi compensata cu mult exercitiu si muzica. Acordul perfect intre muzica si miscare contribuie la realizarea unei calitati superioare de executie.
g. Coordonarea oculomotorie
Perceptiile vizuale in conducerea miscarii manuale sunt deosebit de importante in etapa incipienta de formare a deprinderii de actionare a obiectelor portative.
Pe masura automatizarii, controlul direct vizual se diminueaza, insa vegheaza corectitudinea miscarii evitand eventualele greseli ce pot apare. Daca la inceputul formarii deprinderii de actionare a obiectelor portative gimnasta urmareste cu privirea obiectul, pe parcurs paralel cu diversificarea tehnicii de actionare a obiectelor portative, gimnasta urmareste miscarea obiectului cu vederea periferica, capul completand miscarea corporala. Se realizeaza un transfer de informatii intre sfera chinestezica si cea oculomotorie, gimnasta fiind mai sigura pe miscari, capabila sa perceapa precis directia, rapiditatea, amplitudinea miscarii.
In modul de evidentiere a indemanarii, spre deosebire de celelalte calitati motrice de baza : forta, rezistenta si viteza, mai usor de masurat si chiar vizualizat, un rol important il joaca tipule de sistem nervos central al sportivului, temperamentul lui. Astfel :
tipul slab temperamental, melancolic isi insuseste mai greu fundamentul indemanarii, dat de numarul mare de deprinderi stabil insusite, avand de un numar foarte mare de repetari, de sustinere permanenta a tonicitatii si puterii de receptionare a comenzilor si informatiilor date de antrenor.
tipul puternic echilibrat, insa incert, temperamentul flegmatic, deprinde in general lent, dar sigur si stabil, datorita unei angajari constiente si tenace in repetare, indiferent de dificultatea actiunii motrice.
tipul puternic echilibrat, dar mobil, temperamentul sangvinic, isi insuseste rapid, statornic si creator actiunea motrica de coordonare in conditiile uno antrenamente variate, atat de compatibile cu realitatea concursului care reclama prioritar indemanare ('Antrenamentul Sportiv Modern' - conf. Dr Nicu Alexe si V.Lupu).
CAPITOLUL 2
Particularitatile psihologice ale sportivilor de categoria copii (10-12 ani)
Tehnica de actionare a obiectelor portative : minge si panglica
Probe de control pentru minge
Probe de control pentru panglica
2.1. PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE SPORTIVILOR DE CATEGORIA COPII (10-12 ANI)
Varsta scolara mijlocie (10-12 ani) sau preadolescenta este o perioada contradictorie, atat in sine cat si in relatarile specialistilor despre ea, multi dintre ei trecand cu termenul de criza juvenila diferitelor stari psiho-afective si comportamentale ale preadolescentilor si adolescentilor.
De aceasta criza sunt responsabili in cea mai mare masura factorii sociali si educationali, in conditii de corecta asistenta psihologico-pedagogica, preadolescentii traverseaza aceasta epoca cu un bun echilibru psihic in conditii de deplina integrare sociala.
La 10 ani, sfarsitul scolaritatii mici si inceputul celei mijlocii, copilul prezinta un bun echilibru psihic cu o stare de sanatate generala buna.
Afectiv si volitiv este preocupat de satisfacerea nevoilor persoanele momentane, fara a-l interesa viata lui interioara.
Intelectual, preadolescentii marcheaza un salt in manifestarile de gandire, care devine abstracta si foarte critica, memoria este logica si in general capacitatea de asimilare creste.
Pe plan senzorial-perceptiv cresc foarte mult capacitatile discriminative, vizuale si audtive, se dezvolta orientarea in spatiu si timp. Spiritul de observatie se dezvolta si in legatura cu unele interese si manifestari ale curiozitatii.
Memorarea se transforma din reproductiva in logica si consta mai ales din tendinta de a retine esentialul.
Gandirea preadolescentului prezinta modificari importante in jurul varstei de 12 ani, dobandeste posibilitati operationale noi, apare gandirea abstracta, logica, rationamentele devin mai complexe, reversibilitatea gandirii fiind deja dobandita.
Emotivarea se manifesta viu la aceasta varsta prin expresiile exterioare ale mimicii si pantomimicii, prin treceri de la stari de excitatie mare, la inchiderea in sine.
Sentimentele intelectuale si morale sunt in prima lor etapa de formare. Apare idealul de viata, primele gandiri despre profesiunea viitoare si primele orientari spontane spre activitati de interes social.
Personalitatea, oglindeste o noua stare a preadolescentului apropiindu-se de stadiul de relativa stabilizare de caracter.
2.2. TEHNICA DE ACTIONARE A OBIECTELOR PORTATIVE :MINGE SI PANGLICA
Actionarea obiectelor portative in G.R.S. cuprinde :
a. Bazele generale ale tehnicii de actionare cu obiectul - se refera la posibilitatile generale de actionare a obiectelor portative si se raporteaza la:
priza ;
actionarea in conditii de contact cu obiectul ;
actionarea in conditie de pierdere a contactului cu obiectul ;
b. Tehnica specifica de actionare a fiecarui obiect :
grupe fundamentale ;
grupe nonfundamentale.
Exercitiu cu minge
Elemente tehnice cu mingea sunt reprezentate prin :
Grupe fundamentale alcatuite din :
lansari prin elan si prin impingere ;
ricosari active ;
rulari libere pe sol si pe corp.
Alte grupe :
ricosari pasive ;
circumductii, miscari in forma de opt ;
echilibrarea mingiei pe diferite segmente corporale.
Se mai pot executa cu mingea :
rulari conduse ;
rotari in jurul unui ax.
Aceste elemente pot fi realizate cu una sau cu ambele maini, cu trecere dintr-o mana in cealalta si cu alte segmente corporale fiind executate in toate planurile si directiile, pe loc si in deplasare.
Balansari, circumductii, miscari in forma de opt, pot fi executate cu doua maini si cu o mana, in toate directiile, in plan sagital, frontal si orizontal.
Lansarile pot fi executate in plan sagital si frontal, prin eliberari:
cu o mana, cu doua maini, cu piciorul;
din elan balans ;
din impingere ;
din relansare.
Lansarile din impingere pot fi executate :
direct prin impingerea bratelor;
din rotare (invartire in jurul unui diametru);
din ricosare pe sol si preluare cu doua maini, cu o mana sau cu alte elemente corporale prin:
- balans (in sensul caderii mingiei) ;
rotare in jurul unui diametru (apucat cu a maini dinapoi) ;
rulare pe diferite elemente corporale;
ricosare pasiva pe diferite suprafete corporale sip e sol urmate imediat de un alt element cu mingea.
Rularile pot fi:
a. Conduse: - cu 2 maini sau cu o mana;
- cu alte segmente corporale ;
- pe diferite segmente corporale ;
- pe intregul corp ;
- pe sol.
b. Libere : - pe diferite segmente corporale ;
- pe intregul corp ;
- pe sol.
Rotarile (invartelile) in jurul unui diametru (ax) :
vertical;
orizontal pe : - diferite segmente corporale;
- sol.
Rotarile pot fi:
conduse;
cu eliberare - si sunt executate fie cu o mana, fie cu doua maini.
Ricosarile pot fi :
Pasive : - pe diferite suprafete corporale ;
- pe sol ;
Active : - izolate ;
- in serii : - cu ritmicitate identica
- cu modificari de ritm
Ele sunt executate fie : - cu doua maini ;
- cu o mana ;
- cu alte segmente corporale ;
- mixt (o mana, ambele si alte segmente corporale) ;
- pe sol (diferite segmente corporale si mixt).
Echilibrarea mingiei :
Echilibrarea mingiei pe diferite segmente corporale (mana-maini, palmar, piept, spate, umar, laba piciorului-dorsal).
Cerinte de executie :
Pentru elementele efectuate cu o mana sau ambele, mingea se tine suplu pe palma, cu degetele apropiate sau departate, fara a o apuca cu degetele (ghiara) sau o sprijini pe antebrat. Mana trebuie sa fie usor relaxata (mulata) pe forma rotunda a mingiei. Pentru priza pe suprafata dorsala mana trebuie sa fie in continuarea bratului, nu in extensie, pentru a nu sprijini mingea pe antebrat.
Trecere mingiei dintr-o mana intr-alta si de pe mana pe diferite suprafete ale corpului, trebuie sa se faca prin 'rulare' sau alunecare pe la varfurile degetelor fara oprirea miscarii.
Miscarea de balans (elan), circumductiile si in forma de opt sunt miscari de mare amplitudine care trebuie sa fie executate intins dar nu teapan, mingea sustinuta liber pe palma deschisa orientala tot timpul in sus si cu participarea totala a corpului ca un ecou al miscarilor principale.
Elementele cu mingea in echilibru pe palma mainii dechise, pe partea dorsala a maini sau pe alte segmente corporale, trebuie sa fie efectuate intr-o maniera care sa permita stabilitatea si executarea a diferitelor elemente corporale, fara alunecarea mingiei.
Mingea poate fi tinuta pe partea palmara sau dorsala, c o mana sau cu ambele maini, apropiate sau departate la capetele diametrului orizontal sau vertical, cu bratele incrucisate sau paralel. Deasemeni mingea mai poate fi tinuta mixt, o mana cu partea palmara, cealalta cu partea dorsala, sau ci o mana sau o suprfata corporala tinuta in :
echilibru pe diferite suprafete corporale ;
intre coate cu bratele in flexie ;
la ceafa cu bratele intinse, inapoi;
intre abdomen si coapse ;
intre spate si sezuta (in regiunea lombara) ;
intre coapse si gambe ;
intre genunchi, sau coapse, sau glezne, sau cu labele picioarelor.
Rularile libere sunt miscari de inertie, rezultate dintr-o usoara impingere initiala.
Ele se pot efectua pe diferite segmente corporale si pe sol si trebuie sa aiba o traiectorie precisa, continua, fara saltari si fara ajutorul mainilor sau a altor segmente corporale.
Pentru rularile pe sol, mana cu mingea pe palma se aseaza cu partea dorsala pe sol, mingea fiind eliberata prin rulare pe varful degetelor, preluarea impune aceiasi rulare incepand de la varful degetelor pe palma deschisa sau pe partea dorsala a mainii.
Ricosarile active pot fi executate izolat sau in serie, cu ritmicitate uniforma sau cu modificari ale acesteia pe sol sau pe diferite segmente corporale.
Ricosarile active pe sol trebuie sa fie rezultatul unor impulsuri efectuate suplu, fara zgomot, actiuni determinate de participarea corpului ca un resort, prin care mana sau diferite segmente corporale trebuie sa insoteasca miscarea mingiei.
Ricosarile pasive sunt cele prin care mingea ia contact o singura data cu solul sau cu diferite segmente corporale, ca rezultat al unui element (lansare,etc).
Preluarea dupa ricosari i se face prin asezarea mingiei pe palma sau pe alte segmente corporale.
Seria de ricosari este constituita din impulsuri succesive, insotite de miscari ale corpului in sensul caderii mingiei.
Lansarile din elan (balans) se pot efectua prin traiectorii diferite ca directie, plan, forma, inaltime si durata, printr-o actiune in care bratul se intinde energic in directia necesara, mingea parasind mana prin rulare pe la varful degetelor.
Lansarile prin impingere
realizeaza, de regula, o traiectorie verticala, rezultate prin intinderea
energica a bratului sau a diferitelor segmente corporale. Preluare dupa lansare
se face prin asezarea supla, fara zgomot a mingiei pep
Preluarile pe alte segmente corporale trebuie sa fie precise, fara alunecari sau ricosari involuntare de restul corpului.
Rotarile care efectueaza in jurul unuia dintre diametre trebuie sa fie reprezentate prin actiuni precise cu viteza constanta, fara devierea axului, iar cele care se executa liber sa nu se deplaseze in inafara suprafetei de sprijin initiala.
Cerinte de compozitie
Executiile cu mingea se caracterizeaza prin continuitate, fluenta si un anumit stil al miscarilor corporale determinate de forma sferica si specificul miscarilor cu acest obiect.
Compozitia trebuie sa cuprinda cu preponderenta rulari libere executate pe sol si corp, ricosari active si lansari. Ele trebuie astfel incat sa reprezinte o prelungire si o completare a miscarilor corporale.
Exercitiul liber ales cu mingea trebuie sa respecte atat cerintele de compozitie comune tuturor obiectelor, cat si cele specifice.
Cerintele comune tuturor obiectelor sunt :
numarul si nivelul dificultatilor;
elemente corporale obligatorii;
varietate;
elemente preacrobatice;
concordanta miscarilor cu muzica.
Exercitiu cu panglica
Normele obiectului
Obiectul este alcatuit din :
bagheta
atas pentru fixare
panglica
Bagheta : - lemn sau material sintetic ;
- lungime 50-60 cm (include si partea de atas maxim 7 cm - fara inelul de la extremitatea superioara a baghetei;
- diametrul 1 cm maxim in partea de jos (cea mai voluminoasa) ;
- forma de sectiune : conica, cilindrica sau combinatie a acestora ;
- extremitatea inferioara poate fi acoperita pe o lungime de maxim 10 cm cu o banda adeziva sau cu un material antiglisant ;
- culoare la alegere
Panglica : - satin sau material asemanator fara a fi apreciat ;
- latimea : 4-7 cm ;
- lungimea : - in functie de varsta gimnastelor (pentru junioare 5 m si pentru senioare 6 m) este o singura bucla si extremitatea prin care panglica este atasata la bagheta poate fi dublata pe o lungime de maxim 1 m ;
- greutate minim 35g, fara bagheta si atas ;
- culoare la alegere.
Elementele tehnice ce pot fi executate cu panglica sunt sistematizate in mai multe grupe, dupa cum urmeaza :
1. Balansari (elan) : - mici
- mijlocii
- mari
- in plan : - sangital
- frontal
- orizontal
2. Circumductii : - mijlocii
- mari
-sangitale spre : - inainte
- inapoi
frontale pe : - sus
- jos
in : - fata
- corp
- inapoi
- orizontale la diferite inaltimi fata de sol (pe sol)
3. Opturi : -mici
- mijloci
- mari
-pot fi : - paralele cu diferite suprafete corp in plan (angital, orizontal, simetric, asimetric) ;
- verticale - suspendate - in fata corp
- lateral
- orizontale - suspendate la diferite inaltimi
- pe sol
4. Spirale : - verticale
- orizontale
- executate pe : - sol
- suspendata la diferite inaltimi fata de sol
- inainte, inapoi, lateral, sus
5. Serpuiri : - verticale
- orizontale
- executate pe : - sol
- suspendata la diferite inaltimi fata de sol
- inainte, inapoi, lateral, sus
6. Deprinderi : - prin eliberarea - baghetei cu : - mana
- piciorul
- panglicii (la 50 cm)
- in pozitii : - verticala
- orizontala
- cu rotare - orizontal
- vertical
7. Lansari : - in totalitate cu : - mana
- piciorul
- partile - tip boomerang - vertical
- orizontal - suspendat
- atingand solul
- de lansare prin : - bagheta
- panglica
Preluarea se face de: - bagheta
- panglica
- cu: - mana
- piciorul
- cu alte segmente corporale
Corespunzator cerintelor competitionale, continutul elementelor tehnice cu panglica este reprezentata prin:
a. Grupe fundamentale:
- serpuiri
- spirale
- miscari de élan si circumductii
b. Alte grupe - nonfundamentale:
- lansari
- lansari tip boomerang
- desprinderi
- miscari in forma de opt
Toate miscarile cu panglica pot fi realizate cu amplitudini variate, in toate planurile si directiile cu sau fara deplasare, cu sau fara schimbarea mainii si fiind perfect coordinate cu diferitele elemente tehnice corporale.
Cerinte de executie
Panglica poate fi tinuta:
cu o mana la capatul liber al baghetei
cu o mana de panglica (trecatoare)
cu o mana de capatul liber al bastonasului si cu cealalta la capatul panglicii (trecator)
cu ambele capete intr-o mana (trecator)
cu (sau pe) alte segmente corporale (trecator)
Priza baghetei sau a panglicii cu mana trebuie sa fie ferma, dar lejera - fara crispare, intr-o maniera care sa permita transmiterea integrala a miscarilor mainii sau a bratului.
Priza (contactul) cu alte segmente corporale trebuie sa fie precisa si sa nu determine infasurari involuntare ale panglicii pe diferite segmente corporale pe sol.
Miscarile ci obiectul 'compus' panglica trebuie sa fie executata energetic, dar nu bruscata, cu continuitate (fara oprire) intr-un desen vizibil exact si precis care sa asigure desfasurarea panglicii in spatiu pe toata lungimea sa. Trecerile panglicii dintr-o mana in cealalta, dintr-un desen intr-altul, precum si modificarile amplitudinii planurilor, directiilor si vitezei de executie, trebuie realizate cu fluiditate, cursuri, fara oprire, intreruperi sau miscari
suplimentare.
Pentru a nu intrerupe desenul panglicii la trecerea acesteia dintr-o mana in cealalta, se recomanda ca preluarea baghetei sau a panglicii sa nu se faca brusc, miscarea executandu-se cu ambele maini pe o perioada foarte scurta de timp, dupa care desenul panglicii este continuat prin actionarea mainii ce a preluat obiectul. Indiferent de amplitudinea si viteza desenului actiunile respective nu trebuie sa fie bruscate si sacadate pentru nu a transmite panglicii o miscare de biciuire. Miscarile fara zgomot ale desenului pun in evidenta o executie tehnica corecta. Actiunile de balans (elan), circumductii sau opt sunt efectuate cu amplitudine diferita in functie de segmentul care imprima miscarea (mana, antebrat, brat).Indiferent de amplitudinea lor, aceste miscari trebuie sa antreneze intreaga panglica intr-un desen precis care sa permita continuarea actiunii fara alterarea desenului.
In acest sens se recomanda ca balansarile si circumductiile sa fie finalizate printr-o actiune suplimentara a mainii in aceiasi directie cu folosirea articulatiei pumnului in flexie sau extensie in functie de directia miscarii. Aceasta va permite realizarea unui desen corect al panglicii prin descrierea unui arc amplu cu capatul liber al panglicii asigurand totodata inertia necesara pentru miscarea urmatoare. Realizarea precisa a desenului balansarilor, circumductiilor si opturilor in planuri verticale sau orizontale, paralele cu diferite suprafete corporale, este conditionata de pozitia corecta, perfect verticala sau orizontala a baghetei.
Opturile verticale suspendate efectuate inaintea corpului si lateral executate cu bagheta in pozitie orizontala, iar cele orizontale suspendate sau pe sol, se executa cu bagheta in pozitie verticala.
Serpuirea panglicii este realizata prin miscari energice si uniforme executate cu amplitudine si viteza egala la nivelul articulatiei pumnului.
Serpuirea verticala este determinata cu miscari succesive ale mainii in sus si in jos, iar cele orizontale prin miscari laterale (stanga-dreapta).
Spirala cu panglica este o succesiune de cercuri mici egale executate la nivelul articulatiei pumnului cu amplitudine maxima avand bagheta in pozitia verticala pentru cele verticale.
Buclele serpuirilor si spiralelor trebuie sa aiba minim 4-5 ondulatii apropiate, egale ca amplitudini si sa antreneze intreaga lungime a panglicii. Serpuirile si spiralele care nu au minim 4-5 ondulatii nu sunt luate in consideratie pentru aprecierea cerintelor de compozitie.
Desprinderile sunt miscari foarte mici de lansare fara elan a baghetei prin miscarea mainii. Pentru a nu determina caderea unei parti a panglicii pe sol, se recomanda ca desprinderea sa fie precedata de o actiune scurta si rapida care sa antreneze toata panglica intr-un desen 'strans' (serpuire, spirala, cateva opturi succesive sau circumductii mijlocii), care sa ramana clar pe tot parcursul actiunii, iar la preluare sa se treaca fara oprire (care de altfel ar determina caderea unei parti a panglicii pe sol) la un desen cu amplitudine mai mare.
Lansarile sunt miscari de mare amplitudine care trebuie sa antreneze intreaga lungime a panglicii pe traiectoria precisa cu un desen clar, vizibil. Lansarile panglicii in totalitate pot fi efectuate prin eliberarea baghetei tinuta la capatul liber sau prin eliberarea panglicii tinute la o distanta de maxim 50 cm fata de capatul prin care aceasta ste atasata de bastonas.
Preluarile, precum si relansarile trebuie sa respecte aceleasi cerinte la care se adauga continuarea utilare a desenului panglicii. Nu este permisa caderea unei parti sau al unui capat al panglicii pe sol, ori atingerea involuntara a corpului, atat la desprinderea, cat si la preluare sau relansare. Pentru evitarea acestei greseli se recomanda ca inainte de eliberarea panglicii, sa fie actionata in plan precis printr-o miscare suspendata care sa faciliteze desenul corect pe toata traiectoria zborului, preluarea facand o continuare fireasca a acesteia.
Pentru relansari este indicat ca simultan cu efectuarea impulsului pe noua traiectorie sa se imprime panglicii un desen clar care sa il continue logic pe cel precedent.
Lansarile tip bumerang (cu intoarcere), se executa tinand capatul liber al panglicii cu o mana, traiectoria zborului fiind determinate de pozitia baghetei. Eliberarea baghetei de poate efectua tinand ambele capete intr-o mana. Desfasurarea panglicii in spatiu trebuie sa fie pe toata lungimea sa si se realizeaza prin proiectare capatului liber al baghetei in directia necesara, capatul liber al panglicii fiind tinut cu o mana. In timpul zborului bagheta poate fi orizontala, suspendata ori atingand solul in pozitie verticala sau orizontala la finalul desfasurarii panglicii pe toata lungimea sa. Reluarea baghetei se realizeaza printr-o actiune de retragere a acesteia apucand-o cu mana libera sau cu cea in care se afla capatul liber al panglicii, actiune ce trebuie sa imprime un desen clar al panglicii fara ca acesta sa cada pe sol.
2.3. PROBE DE CONTROL PENTRU MINGE
1. Precizia si inaltimea lansarii :
- miscarile se efectueaza in spatiul limitat prin asezarea unui cerc pe sol, gimnastele nu pot depasi acest spatiu ;
- se vor efectua 10 repetari pentru fiecare miscare ;
- se apreciaza executia tehnica corecta, fiecare greseala fiind penaizata cu 1 punct.
1.1. Stand, lansarea mingiei prin élan in plan sagital cu mana dreapta (lansarea se efectueaza sub panoul de baschet atingand inelul cosului);
Acelasi lucru se va executa si cu mana stanga.
1.2. Stand, ricosari active cu mana dreapta (fiecare avand 4 ricosari active);
Acelasi lucru se va executa si cu mana stanga.
1.3. Stand, opt in plan orizontal cu mana dreapta;
Acelasi lucru se va executa si cu mana stanga.
1.4. Stand, rulare condusa de pe piept pe bratul drept cu mana dreapta.
Miscarea va fi executata, dupa aceea cu mana stanga.
2. Aceleasi probe se executa avand cate o minge in fiecare mana - proba de simultaneitate
2.1. Lansare;
2.2. Ricosare;
2.3. Opt orizontal;
2.4. Rulare condusa;
3. Aceleasi probe vor fi executate in conditii de ambidextrie
3.1. Stand, lansare prin élan in plan sagital cu mana dreapta, simultan lansare prin impingere cu mana stanga;
3.2. Idem 3.1. schimband actionarile;
3.3. Stand, lansare prin élan in plan sagital cu mana dreapta, cimultan, ricosari active cu mana stanga (la fiecare lansare se executa o serie de 4 ricosari);
3.4. Idem 3.3. schimband actionarile;
3.5. Stand, lansare prin élan in plan sagital cu mana dreapta, simultan, opt in plan orizontal cu mana stanga;
3.6. Idem 3.5. schimband actionarile;
3.7. Stand, lansare prin élan in plan sagital cu mana dreapta, simultan rulare condusa de pe piept pe brat cu mana stanga;
3.8. Idem 3.7. schimband actionarile;
3.9. Stand, opt in plan orizontal cu mana dreapta, simultan, ricosare cu mana stanga;
3.10. Idem 3.9. schimband actionarile.
2.4. PROBE DE CONTROL PENTRU PANGLICA
1. Precizia si inaltimea executiei
Se stabileste spatial de lucru astfel: langa un perete se marcheaza pe sol un culoar de 2 m lungime / 0,50 m latime, iar pe peretele adiacent un spatiu avand aceiasi lungime cu inaltimea de 0,50 m.
Deplasarea inapoi prin mers pe varfuri serpuire verticala pe sol cu mana dreapta - buclele serpuirii trebuie sa fie egale, la inaltimea marcata pe sol.
Idem 1.1. efectuand serpuire verticala cu mana stanga.
Idem 1.1. efectuand serpuirile orizontale pe sol cu mana dreapta.
Idem 1.1. efectuand serpuire orizontala pe sol cu mana stanga.
Idem 1.1. efectuand spirale verticale cu mana dreapta.
Idem 1.1. efectuand spirale verticale cu mana stanga.
Stand, spirale orizontale cu mana dreapta.
Idem 1.7. efectuand spirale orizontale cu mana stanga
2. Aceleasi probe se executa avand cate o panglica in fiecare mana - proba de simultaneitate
2.1. Serpuiri verticale pe sol.
2.2. Serpuire orizontala.
2.3. Spirale verticale.
2.4. Spirale orizontale.
3. Aceleasi probe se executa in conditii de asimetrie - proba de asimetrie
3.1. Deplasare inapoi prin mers pe varfuri, serpuire verticala pe sol cu mana dreapta, simultan, spirale pe sol cu mana stanga.
3.2. Idem 3.1. schimband actionarea.
3.3. Deplasare inapoi prin mers, serpuire orizontala pe sol cu mana dreapta, simultan, spirale verticale pe sol cu mana stanga.
3.4. Idem 3.3. schimband actionarea.
3.5. Stand cu bratele lateral, serpuire orizontala suspendata cu mana dreapta, simultan cu spirale orizontale cu mana stanga.
3.6. Idem 3.5. schimband actionarea.
3.7. Deplasare inapoi prin mers pe varfuri, spirale verticale suspendate la nivelul umarului, cu mana stanga.
3.8. Idem 3.7. schimband actionarea.
Desenul panglicilor trebuie sa fie egal, sa nu depaseasca culoarul trasat. Fiecare greseala de executie va fi penalizata cu 1 punct.
4. Proba de asimetrie cu doua obiecte : minge si panglica
4.1. Stand intr-un cerc sub panoul de baschet, lansare prin elan a mingiei in plan sagital cu maa dreapta, simultan circumductie sagitala (din inainte pe jos inapoi) cu mana stanga - 6 repetari.
4.2. Idem 4.1. cu panglica in mana dreapta si mingea in mana stanga.
4.3. Stand pe varfuri, rulare condusa de pe piept pe brat cu mana dreapta, simultan serpuire orizontala suspendata la nivelul umarului, lateral, cu mana stanga - 6 repetari.
4.4. Idem 4.3. cu panglica in mana dreapta si mingea in mana stanga.
4.5. Stand pe varfuri, ricosari active inainte, cu mana dreapta simultan se executa spirale orizontale suspendate la nivelul umarului lateral - cu mana stanga - 6 serii de ricosari.
4.6. Idem 4.5. cu panglica in mana dreapta si mingea in mana stanga.
4.7. Deplasare inapoi din mers pe varfuri, opt in plan orizontal cu mana dreapta, simultan se va executa serpuire vertical ape sol, cu mana stanga - 6 repetari.
4.8. Idem 4.7. cu panglica in mana dreapta si mingea in mana stanga.
4.9. Deplasare inapoi din mers pe varfuri, lansare prin impingere spre inainte, cu mana dreapta, simultan spirala verticala inainte, pe sol cu mana stanga - 6 repetai.
4.10. Idem 4.9. cu panglica in mana dreapta si mingea in mana stanga.
Fiecar structura se repeta de 6 ori, greselile de executie sunt cele prevazute in codul international de punctaj si se penalizeaza cu 1 punct fiecare.
CAPITOLUL 4 - CONCLUZII
Obtinerea unor performante inalte pretinde un volum de munca extrem de mare in cadrul lectiilor de antrenament sportiv, o complexitate sporita a eforturile psihice si fizice, cu multa perseverenta si seriozitate deosebita in pregatirea gimnastei, inca de la o varsta mica.
Astfel :
1. Lucrand in mod egal cu mana stanga si cu mana dreapta inca de la grupele de pregatire initiala, cu obiecte mai mici ca dimensiune, incepand cu exercitii simple si treptat, dupa insusirea lor corecta se va trece la exercitii cu grad sporit de complexitate, se va imbunatati manuirea ambidextra si pe tot parcursul exercitiului liber ales, trecerile dintr-o mana intr-alta vor fi executate cu multa siguranta, suplete si eleganta.
2. Lucrand cu doua obiecte simultan atat simetric, cat si asimetric, este angrenat bratul liber (tinand seama ca in timpul exercitiului gimnasta lucreaza cu un singur brat - minge, panglica, etc). Astfel, pe parcursul evolutiei, in timp ce obiectul este actionat cu o mana, celalalt brat va efectua actiuni gimnice care sa completeze valoarea estetica a executiei.
3. Aceasta maniera de abordare a pregatirii permite ca in compozitiile probelor de concurs sa fie respectate cerintele codului international de punctaj privind :
-obligativitate unui element de dificultate 'B' executat cu o mna stanga ;
- asigurarea unui echilibru logic in efectuarea elementelor atat cu mana dreapta, cat si cu cea stanga.
4. Din toata lucrarea mea am constatat ca sportivele cu pregatire fizica deosebita si cu un bagaj motric obtinut printr-o pregatire corecta la cele doua obiecte portative: minge si panglica, si-au insusit rapid scurtand timpul afectat tehnicii de actionare a celorlalte doua obiecte portative specifice categoriilor de varsta, respectiv coarda si cerc, realizand la nivel superior un transfer pozitiv al deprinderilor.
5. Este necesar ca dupa insusirea tehnica a tehnicii de actionare a obiectelor portative si a elementelor tehnice corporale specifice gimnasticii ritmice ele sa fie impletite in procesul de instruire cu multa exigenta, astfel incat exercitiul sa fie ca un duet format de gimnasta si obiect portativ.
6. Pe parcursul ascensiunii in desavarsirea maestriei sportive pregatirea ambidextra poate crea capacitatea de actionare constienta de manifestare a spiritului novator - dezvolta creativitatea.
Cu cat bagajul motric este mai vast si cu cat tehnica de actionare a obiectelor este mai corecta, cu atat gimnasta va realiza compozitii deosebite cu un numar mult mai mic de rotari.
BIBLIOGRAFIE
1. Carstea Gheorghe Teoria si metodica antrenamentului sportiv, ANEFS,
1993
2. Dragnea Adrian Teoria antrenamentului sportiv, ANEFS, 1990
3. Epuran Mihai Psihologia sportivului, Editura CNEFS, Bucuresti,
1968
4. Epuran Mihai Ghidul psihologic al antrenorului IEFS, Bucuresti,
1982
5. Federatia Romana Buletin informativ nr. 1 si 2, din 1994.
de G.R.S.
6. Federatia Romana Buletin informative nr. 1 si 2, din 1995.
de G.R.S.
7. Mociani Viorica Gimnastica, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1985
8. Schipu Ursula Psihologia copilului, Editura Didactica si
Pedagogica, 1967
|
