REZISTENTA – EFORT FIZIC
Definitia rezistentei
Rezistenta este definita in literatura de specialitate ca fiind capacitatea psihologica a organismului executantului de a face fata oboselii specifice activitatii depuse. Gradul de dezvoltare al rezistentei se reflecta in capacitatea functionala ridicata a sistemelor cardio-vascular si respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum si capacitatea de coordonare a celorlalte aparate si sisteme ale organismului. La acesti factori se asociaza si calitatea coordonarii miscarilor, capacitatea psihica a sportivului si modul de solicitare rationala a intregului organism.
Factorii care determina rezistenta
In ceea ce priveste formele de manifestare a rezistentei, denumita si anduranta (endurance = puterea de a suporta), aceasta se prezinta sub mai multe variante, in functie de modul particular in care este solicitata si tipul de oboseala pe care il provoaca:
sub aspectul masei musculare implicate in efort, rezistenta este generala, locala si regionala;
in functie de caracteristicile metabolice ale proceselor furnizoare de energie, rezistenta este aeroba si anaeroba;
in raport de disciplina sportiva in care este delimitata, vorbim de rezistenta specifica si generala;
in functie de durata efortului se cunoaste rezistenta sau anduranta de scurta durata, de durata medie si de lunga durata;
dupa modul de combinare cu alte calitati motrice, in functie de solicitarile diferite impuse de efortul specific avem: rezistenta-forta, rezistenta-detenta, rezistenta-viteza.
Rezistenta anaeroba – specifica duratei de 90 min. a jocului de fotbal oficial (70 sau 80 min. la copii si respectiv, juniori).
Rezistenta aeroba – in cazul unor actiuni tehnico-tactice individuale marcaj-demarcaj, intrare in posesia mingii, conducerea mingii, finalizare, repliere.
Rezistenta generala
Rezistenta generala se evidentiaza cand sunt angrenate in efort mai mult de 2/3 din intreaga musculatura a corpului, iar lucrul este de durata si putere moderata. Acest tip de rezistenta este conditionat de capacitatea functionala a sistemelor cardio-vascular, respirator (capacitatea de a consuma oxigen si utilizarea periferica a acestuia).
Rezistenta specifica sau speciala
Rezistenta specifica sau speciala se refera la aspecte particularizate ale rezistentei. Rezistenta speciala este conditionata de particularitatile cerintelor impuse organismului sportivului de executarea exercitiilor. Rezistenta speciala nu trebuie redusa numai la capacitatea organismului de a lupta contra oboselii, ci si de a executa cat mai eficient diferite actiuni motrice precise sau uneori impuse de prevederile regulamentare si modul de actionare al adversarului.
Rezistenta generala si specifica se refera mai mul la o “rezistenta de baza” independenta de o activitate motrica sau alta. Rezistenta specifica sau speciala se afla in stransa legatura cu rezistenta de tip regional si local.
|
