SCHI ALPIN - TEHNICA DE BAZA
Obiectivele cursului: - Insusirea cunostintelor teoretice privind continutul tehnicii de baza si a sistemelor de mijloace folosite in invatare;
- Formarea capacitatii de insusire si utilizare a terminologiei specifice.
COBORARILE
In tehnica schiului coborarile constituie elemente tehnice de baza, din care se executa majoritatea procedeelor tehnice, de la cele simple la cele mai complexe. De aceea trebuie sa se acorde o atentie deosebita insusirii corecte a pozitiei de coborare, ea fiind definitorie pentru insusirea majoritatii procedeelor de schi.
1. Coborarea directa Mecanism tehnic
Schiurile sunt paralele, departate la 15-20 cm. unul de celalalt, egal incarcate si asezate pe toata talpa. Greutatea este repartizata pe toata lungimea schiurilor, prin proiectia centrului de greutate in mijlocul poligonului de sustinere (mijlocul bocancilor). Articulatiile gleznelor, genunchilor si soldurilor sunt usor flexate. Bustul este putin inclinat inainte, cu spatele rotunjit si umerii relaxati. Bratele sunt usor departate lateral si spre inainte, cu coatele putin flexate, iar pumnii tin betele orientate oblic inapoi. Privirea este indreptata la 20-30 m. inainte. Pozitia pe schiuri trebuie sa fie cat mai naturala, supla si relaxata (asemanatoare pozitiei de aterizare la sariturile in adancime).
Principalele greseli:
schiurile prea departate si inegal incarcate;
bustul prea flexat, cu bazinul retras;
pozitia rigida a corpului cu picioarele intinse, departate, arcuite sau in X;
bratele tinute rigid, prea intinse, sau cu coatele scoase in lateral, trase inapoi sau prea apropiate de corp;
privirea indreptata prea aproape, la varful schiurilor.
Exercitii pentru invatare:
pe loc - adoptarea pozitiei de baza si a celor intermediare;
din alunecare (se pot executa cu si fara bete):
coborari pe pante usor inclinate pana la stingerea vitezei;
ghemuiri si ridicari inlantuite, cu variatii de amplitudine a miscarii;
cu desprinderea alternativa a schiurilor (totala, a varfurilor sau a cozilor);
cu miscarea bratelor simultan sau alternativ in diferite planuri (lateral, antero-posterior);
cu executie de sarituri succesive pe verticala;
cu incarcarea succesiva a varfurilor sau a cozilor, prin ducerea corpului spre inainte sau inapoi, pentru ameliorarea echilibrului antero-posterior;
pe un schi, celalalt ridicat la diferite nivele;
cu schimbarea picioarelor imitand mersul alternativ;
cu atingerea zapezii sau a unor obiecte plasate lateral la 8-10 m. distanta;
exercitii pe perechi - aceleasi;
jocuri (folosite mai ales pentru varstele mici):
coborari pe sub tunel de bete;
'pe valuri' - coborari pe teren denivelat;
'lantul' - mai multi executanti tinandu-se de mana;
'loveste tinta' - coborari cu aruncare la tinta;
'nu scapa manusa' - coborare cu manusa plasata intre genunchi pentru cei cu dificultati in mentinerea schiurilor paralele sau in pozitia cu picioarele arcuite.
Indicatii metodice:
exercitiile folosite in invatare se vor efectua pe pante lungi, cu zapada uniforma si, daca este posibil, cu contrapanta;
pe masura ce procedeul se insuseste, pantele de lucru vor fi schimbate, se aleg terenuri mai inclinate, cu denivelari si zapada variata.
2. Coborare oblica
Mecanism tehnic
Schiurile sunt orientate pe canturile din deal, paralele si apropiate, cu schiul din deal avansat cu o jumatate de bocanc (10 cm). Greutatea corpului este repartizata in principal pe schiul din vale. Bustul este usor rasucit spre vale, cu umarul din vale putin mai coborat decat cel din deal. Genunchii si bazinul sunt proiectate spre deal. Bratele sunt putin departate lateral si spre inainte, cu coatele usor flexate. Intregul corp adopta o atitudine arcuita spre deal. Privirea este indreptata la 20-30 m. inainte, spre directia de deplasare.
Pozitia corpului
Pozitia schiurilor
Principalele greseli:
piciorul din vale intins, picioarele arcuite sau in X;
schiurile neparalele, cu greutatea corpului repartizata mai mult pe schiul din deal;
schiul din deal ramane inapoia celui din vale sau este mult prea mai inainte;
schiurile sunt asezate pe toata talpa (situatie in care se produce
derapajul) sau cantate asimetric;
greutatea corpului este repartizata spre varfuri sau cozi;
umarul din deal ramane inapoia celui din vale;
pozitia rigida a corpului, cu bratele spre inainte sau inapoi.
Exercitii pentru invatare:
pe loc - adoptarea pozitiei corecte;
din coborare:
ridicarea schiului din deal (totala sau numai a cozii);
cu betele la spate sau prinse la coate;
ghemuiri si ridicari inlantuite; aceleasi cu betele la spate sau prinse la coate;
cu aplecarea trunchiului spre vale si atingerea cu palma din deal a piciorului din vale (cu si fara bete);
cu punctare cu bratul din vale.
Indicatii metodice
exercitii trebuie sa deprinda pe incepator cu incarcarea corecta a schiurilor si conducerea acestora;
se pot folosi de la inceput pante mai inclinate, pentru a-i obliga pe executanti cu plasarea schiurilor pe canturile din deal.
TRECERI PESTE DENIVELARI DE TEREN
Sunt procedee executate din coborare directa si folosite la traversarea variatiilor de teren (rupturi de panta si racorduri), la trecerea prin zapezi de consistenta diferita si la parcurgerea unor terenuri valurite.
1. Trecere prin adaptarea pozitiei corpului
Se executa la rupturile de panta (treceri de la o panta mai putin inclinata la o panta cu inclinatie mai mare) sau la racorduri (trecere de la o panta mai inclinata la una mai putin inclinata, la plat sau contrapanta).
Se poate folosi, de asemenea, in momentul trecerii de la zapada mare la zapada batuta (mecanism similar cu cel folosit la rupturi), sau invers (similar cu mecanismul folosit la racorduri). Aceste schimbari tind sa aduca dezechilibrarea schiorului in plan antero-posterior, la rupturile de panta si la trecerile din zapada mare in zapada batuta datorita accelerarii vitezei; in celelalte doua cazuri datorita franarii vitezei si supraincarcarii pe schiuri.
Mecanism tehnic
In primul caz se executa o usoara avantare prin flexia mai accentuata a genunchilor si ducerea corpului spre inainte, iar in al doilea se executa o flexie usoara a genunchilor concomitent cu o mica deplasare a greutatii corpului spre cozi, in ideea mentinerii perpendicularitatii pe panta.
Principalele greseli
- pozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor;
- pozitia rigida a picioarelor;
- trunchiul prea flexat din articulatia coxo-femurala;
- ramanerea pe spate.
Trecerea prin absorbtie (amortizare)
Se executa pe teren valurit, cu movile.
Mecanism tehnic
Din pozitia de coborare, urcand partea ascendenta a movilei, se amortizeaza suprapresiunea produsa, printr-o flexie localizata in principal la nivelul genunchilor. Pe varful movilei flexia este maxima, iar pe partea descendenta se extind progrersiv picioarele. Se pastreaza contactul cu zapada pe toata durata efectuarii procedeului.La o executie corecta, variatia pe inaltime a bustului este foarte mica.
Principalele greseli:
pozitia prea apropiata sau prea departata a schiurilor;
pozitia rigida a picioarelor;
trunchiul prea flexat din articulatia coxo-femurala;
ramanerea pe spate
3. Trecerea prin escamotare
Se executa la rupturile de panta abordate la viteza de deplasare mare.
Mecanism tehnic
Este o desprindere voluntara care respecta fazele unei sarituri, cu exceptia bataii (elan, zbor, aterizare), care se executa prin tragerea picioarelor sub corp. Schiurile se desprind de pe zapada inainte de ruptura de panta, urmand sa ia contact cu zapada pe partea inclinata, in cel mai scurt timp. Bratele se duc spre in jos pentru echilibrare, iar corpul spre inainte.
Principalele greseli
pozitia dezechilibrata a corpului in timpul alunecarii ce precede trecerea peste denivelari, mai ales cu greutatea repartizata spre cozile schiurilor;
lipsa de sincronizare a tragerii si intinderii picioarelor cu viteza de deplasare (saritura prea devreme sau mult intarziata);
extensia corpului in zbor, datorata desprinderii tarzii sau miscarilor gresite de brate, ca si intinderea genunchilor, mai ales la aterizare.
Exercitii:
coborari cu schimbarea ritmica a pozitiei corpului in plan antero-posterior pe o panta usor inclinata;
din coborare, executare de flexii-extensii cu sprijin pe ambele bete la extensie;
acelasi, cu desprinderea schiurilor de pe zapada;
treceri repetate, la viteze diferite peste denivelari.
Indicatii metodice
invatarea trecerilor se face dupa insusirea corecta a pozitiei de coborare directa;
la inceput se pot folosi exercitii analitice, cu viteza de deplasare mica, apoi la viteze din ce in ce mai crescute;
se recomanda marcarea locului de executare a fiecarei miscari, mai ales la trecerea prin escamotare;
in procesul de instruire sarcinile pot fi esalonate astfel:
trecerea de la o panta putin inclinata la una mai inclinata;
trecerea de la o panta mai inclinata la una mai putin inclinata;
parcurgerea unui traseu cu mici ondulatii;
trecerea de la panta cu zapada batatorita la una cu zapada mare;
trecerea peste o movila izolata;
parcurgerea unor succesiuni de movile;
trecerea prin escamotare la inceput pe rupturi mici de panta;
VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE
TEHNICA DE BAZA
Obiectivele cursului: - Insusirea cunostintelor teoretice privind continutul tehnicii de baza si a sistemelor de mijloace folosite in invatare;
- Formarea capacitatii de insusire si utilizare a terminologiei specifice.
FRANARILE
Sunt procedee prin care schiorul isi poate micsora viteza sau se poate opri. Se pot folosi si la declansa anumitor procedee de ocolire.
1. Cu schiurile neparalele
1.1. In plug
Mecanism tehnic
Din coborarea directa se departeaza progresiv, simultan si egal, ambele
cozi, prin impingerea calcaielor in afara. Varfurile schiurilor raman apropiate la 15-20 cm. si la acelasi nivel. Greutatea corpului este egal repartizata pe ambele schiuri. Gambele sunt perpendiculare pe schiuri, cu gleznele usor flexate. Genunchii sunt indoiti si orientati inainte si spre interior pentru a inlesni asezarea schiurilor pe muchiile interioare. Bazinul este coborat, cu bustul usor aplecat inainte, cu spatele rotunjit, iar bratele si umerii isi mentin pozitia normala. Plugul poate fi alunecat si franat. In primul caz se continua alunecarea pe schiuri in pozitie de plug, in cel de-al doilea inaintarea este oprita.
Principalele greseli:
greutatea repartizata inegal pe schiuri;
varfurile schiurilor prea departate sau prea apropiate;
picioarele rigide, intinse din genunchi;
picioarele arcuite sau in X, prin flexia laterala a gleznelor in exterior sau interior, ceea ce impiedica punerea schiurilor pe canturile interioare in primul caz, sau o cantare prea brusca, care duce la incalecarea varfurilor schiurilor in al doilea caz;
flexia exagerata a bustului pe bazin, cu bratele intinse inainte;
corpul prea pe spate.
Exercitii:
luarea pozitiei pe loc;
coborare in plug a unei pante usor inclinate;
coborare directa cu oprire prin franare in plug la punct fix;
coborare cu deschideri si inchideri de plug succesive;
folosirea procedeului pe pante cu inclinatii variate.
Indicatii metodice:
primele franari se executa pe o panta usor inclinata si cat mai neteda;
franarea se executa la inceput cu schiurile aproape pe lat, folosind greutatea corpului si pozitia convergenta a schiurilor.
1.2. In jumatate plug
Mecanism tehnic
Acest procedeu se foloseste de regula din coborare oblica, putandu-se realiza atat cu schiul din deal, cat si cu cel din vale. Schiul cu care se executa franarea se descarca si coada este impinsa in lateral prin impingerea executata cu calcaiul piciorului respectiv. Schiul este trecut usor pe cantul interior. Varfurile schiurilor se mentin apropiate si la acelasi nivel tot timpul franarii, genunchiul piciorului care executa franarea este mai intins, iar bustul orientat usor spre el. Directia de inaintare este pastrata, alunecarea facandu-se pe schiul incarcat.
Principalele greseli:
schiul care executa franarea se duce prin aer;
varfurile nu sunt la acelasi nivel;
schiul care executa franarea este pus pe toata talpa sau exercita o apasare insuficienta;
insuficienta incarcare a schiului director;
flexia insuficienta a piciorului de sprijin.
Exercitii:
coborari oblice cu oprire prin franare in jumatate plug cu schiul din deal;
acelasi cu schiul din vale;
coborare oblica cu executare de franari succesive, in jumatate plug cu schiul din deal;
acelasi cu schiul din vale.
Indicatii metodice:
la inceput se vor executa franari cu schiul din deal (care este mai putin incarcat) si apoi cu cel din vale, al doilea procedeu necesitand in prealabil trecerea greutatii in principal pe schiul din deal;
coada schiului care executa franarea nu se ridica de pe zapada;
se insista asupra trecerii corecte a greutatii de pe un schi pe celalalt si
dozarea cantarii;
aceste tipuri de franari au valoare aplicativa, putand fi folosite in coborarile pe culoare inguste;
sunt exercitii pregatitoare pentru invatarea ocolirii prin franare si a cristianiei cu deschidere.
2. Derapaje (franari cu schiurile paralele)
2.1. Derapaj lateral
Mecanism tehnic
Se executa avand schiurile asezate transversal pe panta. Declansarea se realizeaza prin trecerea schiurilor de pe canturile dinspre deal pe lat, printr-o miscare de deplasare progresiva a genunchilor spre vale pana pe linia schiurilor. Asezarea schiurilor pe toata talpa si incarcarea lor egala au ca efect imprimarea unei miscari de alunecare laterala. Bratele au o pozitie echilibratoare, mai ales la pornire, eventualul dezechilibru fiind stopat prin infigerea batului din deal. Pentru a opri derapajul se flexeaza genunchii orientandu-i spre deal si schiurile se repun pe muchii.
Principalele greseli:
schiurile nu sunt asezate pe toata talpa datorita genunchilor orientati spre deal;
greutatea este repartizata mai mult pe schiul din vale;
schiurile sunt neparalele sau prea departate;
trecerea brusca a schiurilor de pe muchii pe lat, ceea ce antreneaza agatarea zapezii si caderea spre vale.
Exercitii:
pe loc, balans pe verticala cu cantarea si decantarea schiurilor, cu sprijin pe betele infipte lateral;
derapaj lateral cu sprijin si impingere cu batul din deal;
balans vertical cu deplasare laterala succesiva;
derapaj lateral ajutat de un partener, care executa tractiunea prin
apucarea betelor, fiind plasat mai jos pe panta (nu se recomanda pentru varstele mici);
derapaj lateral mai lung cu oprire la locuri marcate.
Indicatii metodice:
fiind un procedeu care necesita un control fin al incarcarii schiurilor, incepatorii au dificultati in insusirea lui, de aceea nu se insista mult la acest nivel;
hotarator pentru invatare este alegerea terenului, cu o panta suficient de inclinata si bine batatorita.
2.2. Derapaj oblic
Mecanism tehnic
Se executa din coborare oblica prin aducerea genunchilor dinspre deal pe linia schiurilor, ceea ce are ca efect decantarea si deplasarea schiurilor intr-o miscare de translatie, pe o directie oblica fata de linia pantei.
Decantarea poate fi usurata prin miscari de balans vertical, executate concomitent cu ducerea genunchilor pe linia schiurilor, iar amplitudinea derapajului poate fi marita prin miscari active de impingere a schiurilor in plan lateral datorita actiunii membrelor inferioare (calcaie). Situatii particulare apar ca urmare a miscarilor de balans antero-posterior: astfel in timpul decantarii schiurilor, prin avantare se obtine un derapaj mai amplu al varfurilor, iar prin recul un derapaj mai amplu al cozilor (aceste mecanisme sunt valorificate mai ales in executia anumitor faze ale cristianiilor).
Principalele greseli
decurg din pozitia defectuoasa de coborare oblica: pozitia departata a schiurilor; schiul din deal este asezat pe muchia interioara; inclinarea trunchiului spre deal si ducerea bazinului spre vale.
Exercitii:
din coborare oblica basculari ale corpului inainte si inapoi;
aceleasi cu schiurile pe toata talpa;
din coborare oblica, cantarea si decantarea schiurilor, prin ducerea spre deal si spre vale a genunchilor;
declansarea derapajului lateral pe varful unei movile.
Indicatii metodice:
la inceput schiurile pot fi mai departate, cu greutatea repartizata mai mult pe schiul din vale;
perfectionarea se continua pe pante cu diferite inclinatii si la viteze variate;
pe masura ce siguranta si echilibrul se maresc schiurile vor fi mai apropiate si miscarea pentru oprirea derapajului mai rapida.
Derapajele oblice succesive, intre care sunt intercalate portiuni de coborare oblica, sunt exercitii de baza pentru invatarea si perfectionarea cristianiilor si se numesc GHIRLANDE.
VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE
TEHNICA DE BAZA
Obiectivele cursului: - Insusirea cunostintelor teoretice privind continutul tehnicii de baza si a sistemelor de mijloace folosite in invatare;
- Formarea capacitatii de insusire si utilizare a terminologiei specifice.
VIRAJE
Presupun schimbari de directie din alunecare si sunt elemente tehnice complexe, care constau in inlantuirea unor mecanisme specifice altor elemente tehnice (de coborare, de trecere peste denivelari, de franare, etc.) cu mecanisme proprii fiecarei ocoliri.
Analiza ocolirilor releva existenta urmatoarelor faze:
pregatirea – care consta la majoritatea virajelor dintr-o coborare oblica;
declansarea – faza in care schiurile primesc impulsul datorita caruia isi schimba directia de deplasare; este criteriul de baza dupa care sunt sistematizate si denumite ocolirile;
conducerea – pe arcul ocolirii, care se executa cu schiurile neparalele pentru cele avand ca mecanisme de declansare pasirile succesive si franarile dirijate si cu schiurile paralele pentru cele cu rotatie si translatie;
incheierea – consta de asemenea intr-o coborare oblica, care, in cazul virajelor legate, corespunde cu faza de pregatire a urmatorului viraj.
1. Prin pasiri succesive
Ocolirea prin pasi succesivi
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se ridica schiul din vale si se orienteaza pe noua directie. Printr-o flexie-extensie a piciorului de sprijin se proiecteaza intregul corp spre axa schiului descarcat, care este repus pe zapada cu varful asezat divergent. Trecerea greutatii corpului este insotita de pozitia avantata a trunchiului. In continuare se ridica schiul din deal si se aduce paralel cu celalalt. Aceste miscari succesive duc la realizarea ocolirii.
Principalele greseli
insuficienta flexie pe piciorul de sprijin;
trecerea greutatii corpului pe schiul orientat spre noua directie nu se
face energic;
avantarea se executa numai din bust, fara sa fie impins si soldul pe
noua directie.
Exercitii:
intoarceri prin pasiri succesive;
mersul, mai ales alternativ si pas de patinaj;
ocolire prin pasi succesivi spre deal, situatie in care miscarea incepe prin ridicarea schiului din deal;
ocolire spre o parte si apoi spre cealalta;
legari de ocoliri.
Indicatii metodice:
primele executii se vor face cu deplasarea redusa a schiului descarcat;
invatarea se poate face la incheierea unei coborari directe, pe teren plat, aproape de oprirea alunecarii, mai intai spre deal si apoi spre vale.
2. Prin franare dirijata
2.1. Ocolire in plug
Mecanism tehnic
Se executa din alunecare in plug prin trecerea greutatii corpului pe schiul opus directiei de ocolire. Genunchiul piciorului de pe schiul incarcat se insurubeaza inainte si spre interiorul ocolirii, iar bustul este orientat spre acest schi. In acelasi timp cu mentinerea schiurilor in pozitie de plug, se accentueaza coborarea bazinului si flexia piciorului de sprijin, executandu-se o usoara presiune a calcaiului spre exterior, pentru a conduce virajul. Intr-o succesiune de ocoliri din plug, prin schimbarea greutatii corpului de pe un schi pe celalalt se obtin schimbarile de directie dorite, schiurile ramanand permanent in pozitie convergenta, cu varfurile la acelasi nivel si corpul orientat pe directia de ocolire.
Principalele greseli:
nu se mentine constanta pozitia de plug, fie prin departarea varfurilor sau prin apropierea cozilor;
picioarele sunt rigide cu genunchii intinsi;
greutatea nu este trecuta suficient pe schiul exterior ocolirii si nu se
flexeaza indeajuns genunchiul piciorului de sprijin;
indoirea genunchiului piciorului din interiorul ocolirii;
inclinarea exagerata a bustului inainte.
Exercitii:
ocoliri in racorduri de panta, la inceput izolate, apoi legate;
ocoliri din plug executate cu raza mare;
ocoliri din plug la puncte fixe;
ocoliri din plug la viteza mare; in acest caz cozile sunt mai putin departate, iar greutatea trece mai rapid de pe un schi pe celalalt;
ocoliri din plug la viteza mare pe traseu marcat (se poate face si contratimp).
Indicatii metodice:
se executa la inceput pe pante cu inclinare mica si zapada batatorita;
pe masura ce se insuseste, inclinarea pantelor creste iar locurile de executie vor fi marcate.
2.2. Ocoliri in jumatate plug
Se poate executa cu deschiderea schiului din deal sau a celui din vale.
Mecanism tehnic:
Din coborare oblica se executa o usoara coborare a bazinului, concomitent cu deschiderea schiul din deal sau din vale in jumatate plug. Schiul din deal se plaseaza usor pe muchia interna si se retrage, pentru ca varfurile sa fie la acelasi nivel. Luand sprijin pe schiul din vale se executa o usoara ridicare, cu trecerea greutatii pe schiul din deal, simultan cu o flexie mai accentuata a piciorului din deal, ceea ce imprima acestui schi o miscare de pivotare. Se mentine pozitia de jumatate plug pana la trecerea liniei de panta, dupa care se revine la coborare oblica prin apropierea schiului interior, care este descarcat.
Principalele greseli:
Pe langa cele aratate la ocolirea din plug mai pot aparea:
coada schiului care se departeaza se ridica de pe zapada;
alaturarea schiului interior se face prin ridicarea lui de pe zapada;
la incheierea ocolirii nu se ia pozitia corecta de coborare oblica, ceea ce impiedica declansarea corecta a noului viraj.
Exercitii:
din coborare oblica executari de franari in jumatate plug cu ambele schiuri alternativ;
din coborare oblica deschiderea si apropierea schiului din deal; acelasi cu schiul din vale;
din coborare oblica deschiderea schiului din deal si apropierea celui din vale.
Indicatii metodice:
la inceput se folosesc pante usor inclinate si bine amenajate;
ocolirile se vor executa cu o raza mare, iar in faza de incheiere se revine la coborare oblica pentru a pregati urmatoarea ocolire.
VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE
1. Care sunt fazele virajelor si dupa care dintre acestea se sistematiza ele.
2. Descrieti doua greseli de executie a ocolirii in plug
3. Dati doua exercitii din succesiunea metodica a ocolirii in jumatate plug
TEHNICA DE BAZA
Obiectivele cursului: - Insusirea cunostintelor teoretice privind continutul tehnicii de baza si a sistemelor de mijloace folosite in invatare;
- Formarea capacitatii de insusire si utilizare a terminologiei specifice.
3. Prin rotatie
3.1. Ocolire pe urma larga
Este considerata forma cea mai simpla si accesibila de declansare a ocolirii spre vale folosind mecanismul rotatiei.
Mecanism tehnic:
Din coborare oblica cu schiurile mai departate se executa o miscare de ghemuire asociata cu punctare cu batul din vale si cu impingerea genunchilor si soldurilor in rotatie. Axul rotatiei este perpendicular pe schiuri, impingerea varfurilor in sensul ocolirii si a calcaielor in lateral, provocand inscrierea in ocolire. Greutatea este repartizata pe schiul exterior virajului.
Principalele greseli:
pozitia inalta pe schiuri;
inclinarea exagerata catre interiorul ocolirii;
rotatia exagerata a umerilor.
Exercitii:
din coborare directa oprire prin pivotare pe urma larga;
din coborare oblica ocoliri pe urma larga, la inceput izolate si apoi legate.
Indicatii metodice:
de la primele executii se va insista aspra schimbului de greutate de pe un picior pe celalalt;
primele schimbari de directie se fac cu o deviere minima de la linia pantei, urmarindu-se inlantuirea ritmica a miscarilor.
3.2. Cristiania pe movila
Reprezinta o forma intermediara si usurata a cristianiei cu rotatie, existenta movilei permitand insusirea in conditii usurate a schimbului de muchii.
Mecanism tehnic:
Din coborare oblica, in momentul in care se ajunge pe movila, se trec schiurile pe lat, se puncteaza si se executa o usoara pivotare a genunchilor, simultan cu o mai mare trecere a greutatii pe schiul exterior ocolirii si cu avantarea trunchiului.
Principalele greseli:
pozitia rigida, cu schiurile prea departate si picioarele intinse;
ramanerea pe spate in momentul trecerii peste varful movilei;
greutatea nu este trecuta pe schiul exterior.
Exercitii:
trecerea peste denivelari prin adaptare.
Indicatii metodice:
pentru ca declansarea sa se faca la momentul potrivit, se va marca
locul unde trebuie inceputa;
procedeul se poate executa si la schimbarile de inclinatie a pantei.
3.3. Cristiania cu departare
Departarea schiurilor in faza pregatitoare largeste baza de sustinere, dand
o mai buna stabilitate si usureaza schimbarea succesiva de muchii.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica, pregatirea se face printr-o usoara ghemuire, in timpul careia schiul din deal se departeaza si se aseaza pe lat, paralel cu schiul din vale care este incarcat. Declansarea se realizeaza prin punctare, cu ridicare energica si apropierea schiului din vale, urmata de pivotarea picioarelor cu trecerea greutatii pe schiul din exteriorul ocolirii. Conducerea pe arcul ocolirii se asigura prin mentinerea schiurilor in pivotare, concomitent cu o usoara ghemuire. Genunchii se duc inainte si spre interior, iar corpul ramane orientat spre directia de inaintare.
Principalele greseli:
pozitia rigida, cu picioarele intinse;
intinderea completa a genunchilor in timpul ridicarii;
ramanerea pe spate in momentul declansarii;
ghemuirea insuficienta in timpul conducerii ocolirii;
trecerea insuficienta a greutatii pe schiul exterior.
Exercitii:
pe loc, ghemuire cu departarea laterala a schiului din deal si apropierea celui din vale;
aceleasi din coborarea oblica.
Indicatii metodice:
se urmareste ca flexia-extensia si din nou flexia picioarelor sa se inlantuie armonios, extensia fiind mai rapida, cu rolul de a descarca greutatea pe schiuri, usurand astfel declansarea;
la inceput terenul va fi usor inclinat, apoi se va trece pe pante mai inclinate si la viteze mai mari.
3.4. Cristiania cu desprindere
Desprinderea in faza de declansare are ca efect descarcarea schiurilor si posibilitatea angrenarii lor pe noua directie.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se executa o usoara flexie, urmata de o ridicare energica fara intinderea completa a picioarelor, pe timpul careia schiurile se trag sub corp desprinzandu-se de pe zapada. Ridicarea se face concomitent cu punctarea si este insotita de avantarea si angrenarea corpului intr-o miscare de rotatie spre vale. Reluarea contactului cu zapada se face cat mai suplu, cu schiurile apropiate si pe lat, dupa care se continua in mod progresiv ghemuirea. Genunchii sunt orientati inainte si spre interiorul ocolirii, iar greutatea este repartizata in principal pe schiul din exterior.
Principalele greseli:
intinderea completa a picioarelor in timpul ridicarii si desprinderea exagerata a schiurilor de pe zapada;
lipsa avantarii in momentul declansarii;
pozitia rigida la reluarea contactului cu zapada;
in timpul conducerii virajului schiul si umarul interior raman in urma.
Exercitii:
coborare oblica cu ghemuiri si ridicari inlantuite;
ghirlanda cu desprindere;
Indicatii metodice:
procedeul se va insusi pe o panta neteda, cu zapada bine batatorita;
la reluarea contactului cu zapada se va evita bruscarea punerii schiurilor pe canturi, lasandu-le intr-un usor derapaj.
3.5. Cristiania cu deschidere
Se poate executa cu deschiderea schiului din deal sau a celui din vale, iar
mecanismul tehnic este asemanator cu cel al ocolirii in jumatate plug, cu deosebirea ca in faza de conducere schiurile sunt paralele.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se pregateste declansarea printr-o usoara flexie a picioarelor, mai pronuntata la genunchiul din vale, pe timpul careia schiul din deal sau din vale se deschide in jumatate plug prin impingerea laterala a cozii. Pe ghemuire se pregateste punctarea urmata de extensie, simultan cu pivotarea picioarelor si trecerea greutatii pe schiul exterior. Schiul interior se alatura celuilalt si se continua pivotarea insotita de flexia picioarelor si orientarea progresiva a genunchilor spre interiorul ocolirii.
Principalele greseli:
varfurile schiurilor nu se mentin apropiate in faza de deschidere;
piciorul care executa deschiderea este intins;
schimbul de greutate se face prea lent;
se intarzie alaturarea si strecurarea inainte a schiului interior, ceea ce are ca efect conducerea virajului cu schiurile neparalele.
Exercitii:
coborare oblica cu deschiderea schiului din deal si apropierea celui din vale;
acelasi cu deschiderea schiului din vale;
acelasi cu deschidere (deal si vale), punctare si apropiere.
Indicatii metodice:
la inceput se vor folosi pante usoare, iar ocolirile se vor executa cu raza mare, care sa permita executantului sa conduca virajul cu schiurile paralele.
VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE
1. Numiti doua greseli de executie a cristianiei cu desprindere.
2. Care este diferenta intre cristiania cu deschidere si ocolirea in jumatate plug si in ce faza a virajului se produce.
3. Prin ce se deosebeste cristiania cu departare de cea cu deschidere.
TEHNICA DE BAZA
Obiectivele cursului: - Insusirea cunostintelor teoretice privind continutul tehnicii de baza si a sistemelor de mijloace folosite in invatare;
- Formarea capacitatii de insusire si utilizare a terminologiei specifice.
3.6. Cristiania cu rotatie
Procedeul este o ocolire completa spre vale cu schiurile paralele si reprezinta obiectivul final al oricarui curs de invatare a schiului.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se executa un balans vertical care consta dintr-o ghemuire lenta, punctare cu batul din vale si ridicare energica care provoaca descarcarea schiurilor. Punctarea asigura sprijinul si elanul necesar declansarii virajului. Ridicarea este insotita de o usoara avantare spre inainte si interiorul ocolirii si de trecere a schiurilor pe toata talpa, schiul interior strecurandu-se inainte. In momentul ridicarii, partea laterala exterioara (soldul si umarul) este
angrenata intr-o miscare de rotatie spre interiorul virajului, miscare care transmite acelasi impuls schiurilor ce incep pivotarea pe noua directie, concomitent cu schimbarea muchiilor.
Impulsul de rotatie este completat de actiunea bratului exterior care, printr-o miscare larga, amplifica efectul de rotatie. Bustul ramane orientat catre directia de inaintare. Conducerea se asigura pe timpul unei flexii progresive, pe parcursul careia genunchii sunt proiectati spre interiorul ocolirii, iar greutatea este repartizata in principal pe schiul exterior. Pozitia ghemuita de la sfarsitul ocolirii poate constitui punctul de plecare pentru ocolirea urmatoare.
Principalele greseli:
ramanerea pe spate in timpul ridicarii;
ridicarea prea lenta care nu asigura descarcarea schiurilor;
se intarzie sau se bruscheaza schimbarea schiurilor pe canturi;
nesincronizarea rotatiei cu descarcarea;
ducerea umarului din interiorul ocolirii spre inapoi;
pastrarea greutatii pe schiul interior.
Exercitii:
din alunecare, controlul incarcarii schiurilor;
din coborare oblica, exercitii de balans si punctare;
exercitii de rotatie si insurubare a genunchilor (ghirlanda rotunjita);
din coborare directa oprire prin cristianie cu rotatie spre deal;
trecerea din coborare oblica in coborare directa prin rotatie;
ocoliri pe urma larga.
Indicatii metodice:
acest procedeu se poate invata usor daca in prealabil s-a insusit corect:
pozitia pe schiuri, in special in coborare oblica;
adaptarea pozitiei corpului la schimbarile de inclinatie a pantei si denivelarile de teren;
strecurarea schiurilor;
derapajele oblice inlantuite (ghirlandele);
pivotarea, rotatia si insurubarea genunchilor;
schimbul de greutate de pe un schi pe celalalt;
balansul pe verticala;
folosirea eficace a sprijinului pe bete.
extensia picioarelor in faza de pregatire trebuie executata mai energic si mai rapid decat flexia premergatoare;
miscarea de rotatie trebuie sa se inlantuie curgator cu cea de conducere si in special cu rotatia si impingerea genunchilor spre interiorul ocolirii;
daca se intampina dificultati in insusire se vor folosi formele intermediare ale rotatiei: cristiania pe movila, cu departare, cu desprindere si deschidere.
3.7. Cristiania cu contraderapaj
Procedeul se foloseste pentru schimbarea directiei de deplasare in alunecare la viteza crescuta.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se executa un derapaj oblic al cozilor schiurilor, provocat de o usoara ghemuire cu greutatea repartizata spre calcaie (contraderapaj). Acest derapaj este blocat prin punerea schiurilor pe canturile din vale si punctare cu batul din vale. Bustul se pastreaza orientat spre vale, iar trunchiul este arcuit. Contraderapajul este inlantuit cu o ridicare scurta si energica pe timpul careia schiul din vale este dus usor inainte. Declansarea este provocata de impulsul vertical luat in sprijin pe canturi, simultan cu rotatia genunchilor spre interiorul ocolirii. Conducerea se face prin mentinerea efortului de pivotare a picioarelor pe arcul ocolirii, cu trecerea greutatii in principal pe schiul exterior si inclinarea progresiva pe canturile din interiorul ocoliri, pe timpul unei ghemuiri progresive.
Principalele greseli:
intinderea completa a picioarelor in momentul ridicarii si ramanerea pe spate;
punerea brusca a schiurilor pe muchii dupa declansarea ocolirii;
inclinarea exagerata a bustului inainte;
pozitia rigida a corpului;
ducerea inainte a umarului din vale, in momentul punctarii sau punctare intarziata.
Exercitii:
ghirlande, in special cea rotunjita;
trecere dintr-o ghirlanda rotunjita dintr-o directie in alta, executata in sens opus, fara oprire;
ghirlande cu punctare in momentul punerii schiurilor pe canturi, la sfarsitul derapajului cozilor.
Indicatii metodice:
efectul opririi derapajului trebuie bine folosit si aceasta se poate realiza daca momentul urmator, ridicarea, se inlantuie fara pauza;
ocolirile se vor invata pe pante cu inclinatie medie;
pentru a reusi schimbarea simultana a canturilor, descarcarea schiurilor se poate face la inceput si cu desprinderea lor de pe zapada.
3.8. Cristiania cu pasire
Procedeul se executa pentru a capata inaltime pe panta, iar mecanismul este asemanator cu cel al cristianiei cu departare, cu exceptia faptului ca, departarea se executa cu varful schiului asezat usor divergent.
Mecanism tehnic
Din coborare oblica se executa ghemuire cu incarcarea schiului din vale, urmata de punctare si departarea usor divergenta a varfului schiului din deal, care este descarcat. Miscarea este urmata de o impingere energica pe schiul din vale si trecerea greutatii pe schiul din deal, care se plaseaza progresiv pe muchia interna. Schiul descarcat se apropie si se strecoara usor inainte. Conducerea se realizeaza pe timpul unei ghemuiri progresive, cu genunchii insurubati spre interiorul ocolirii si greutatea plasata pe schiul exterior.
Principalele greseli:
schiul din vale nu este suficient incarcat;
lipseste impingerea energica cu piciorul din vale;
varful schiului din deal se departeaza prea mult;
insuficienta avantare cu trunchiul pe noua directie.
Exercitii:
ocoliri prin pasi succesivi spre deal;
din coborare oblica pasire cu schiul din deal si apropierea celui din vale;
acelasi cu punctare.
Indicatii metodice:
in invatare se folosesc pante medii;
la inceput se pot folosi marcaje pentru reglarea departarii schiului.
3.9. Cristiania cu absorbtie (amortizare)
Este procedeul care permite parcurgerea pantelor denivelate, imbinand absorbtia cu schimbarea directiei. Mecanismul este asemanator cu cel al cristianiei pe movila.
Mecanism tehnic
Urcand spre varful movilei din coborare oblica in pozitie relativ inalta, se amortizeaza socul prin flexia genunchilor si a coapselor pe bazin. Pe varful movilei flexia este maxima, iar bustul este orientat spre vale, cu bratele mai departate decat obisnuit, moment in care se puncteaza lateral si spre inapoi, pentru a asigura un sprijin puternic si relativ prelungit. Urmeaza o deplasare anticipata a bustului pe directia de ocolire, insotita de intinderea activa a picioarelor si pivotarea lor, asociata cu impingeri spre inainte, concomitent cu punerea schiurilor pe muchiile interne si conducerea virajului pe arcul ocolirii in contact permanent cu partea descendenta a movilei. Balansul pe verticala este deci limitat doar la nivelul trenului inferior.
Principalele greseli:
pozitia rigida a picioarelor;
nesincronizarea absorbtiei cu profilul denivelarii;
ghemuirea insuficienta pe varful movilei;
inceperea prea devreme sau prea intarziata a extensiei picioarelor;
pivotarea schiurilor nu se executa pe varful movilei si nu este asociata cu intinderea activa a picioarelor si impingerea schiurilor;
ramanerea exagerata pe spate.
Exercitii:
coborari cu treceri peste denivelari prin absorbtie;
ocolire izolata cu marcarea pe zapada a locului de executie a flexiei
maxime si inceperii intinderii picioarelor;
ocoliri legate la trecerea peste o succesiune de denivelari (3 - 5).
Indicatii metodice:
pivotarea si extensia picioarelor trebuie sa fie prompte, pentru ca schiurile sa poata pastra permanent contactul cu zapada;
deplasarea anticipata a bustului in directia ocolirii, favorizeaza pastrarea contactului cu panta;
mecanismul tehnic specific absorbtiei poate fi aplicat si la executia virajelor in zapada mare si nebatatorita.
4. TRANSLATIE
Serpuiri
Mecanism tehnic
Serpuirile reprezinta o inlantuire de viraje executate ritmic, fara faze intermediare (pregatire si incheiere), in care sfarsitul unuia coincide cu declansarea celuilalt. Spre deosebire de cristianii, prezinta urmatoarele caracteristici:
miscarile de balans (flexie-extensie) au o amplitudine mica;
proiectia circulara este inexistenta, elanul fiind datorat sprijinului pe bat si inclinatiei corpului spre interior;
dupa declansare, corpul este usor arcuit datorita cantarii progresive pe muchiile interioare;
trunchiul ramane orientat in permanenta spre vale.
Practic sunt tot atatea procedee de serpuire cate mecanisme de virare exista, iar invatarea lor este facila in situatia in care mecanismul cristianiilor a fost bine insusit.
VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE
1. Descrieti mecanismul tehnic al cristianiei cu rotatie
2. Prin ce se deosebesc serpuirile de cristianii
|
