STATUTUL FRDS

STATUTUL FRDS

• Cap. I - Dispozitii generale
• Cap. II - Elemente de identificare - denumire, sediu, insemne, durata de functionare, patrimoniu
• Cap. III - Scop si atributii
• Cap. IV - Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului
• Cap. V - Membri
• Cap. VI - Dobandirea calitatii de membru
• Cap. VII - Pierderea calitatii de membru
• Cap. VIII - Drepturile si obligatiile membrilor
• Cap. IX - Organizare si functionare
• Cap. X - Colegiile si comisiiile
• Cap. XI - Finantarea activitatii Federatiei
• Cap. XII - Dizolvarea Federatiei
• Cap. XIII - Lichidarea federatiei
• Cap. XIV - Relatiile federatiei cu Ministerul Tineretului si Sportului. Dreptul de supraveghere si control al MTS
• Cap. XV- Dispozitii finale

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1 Federatia Romana de Dans Sportiv, denumita in cele ce urmeaza Federatia, este o structura sportiva de interes national, constituita prin asocierea cluburilor sportive si a asociatiilor judetene si a municipiului Bucuresti, pe ramura de sport.
Art. 2 Federatia este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
Art. 3 Federatia functioneaza pe baza statutului propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Legii Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000 si cu Statutul si Regulamentele Federatiei Internationale de Dans Sportiv (IDSF)
3.1 Federatia Romana de Dans Sportiv este membra afiliata cu drept de vot in IDSF si este singurul organism conducator al dansului sportiv din Romania.
3.2 Prin efectul recunoasterii si al afilierii federatia declara ca statutul si regulamentele proprii sunt elaborate in conformitate cu regulamentele IDSF.
Art. 4 De la constituire si pana la prezenta reorganizare si adoptarea statutului in conditiile Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, activitatea federatiei s-a desfasurat in baza statutului propriu si potrivit Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatiuni si Fundatiuni) si a Legii nr. 29/1967 cu privire la activitatea de educatie fizica si sport.

CAPITOLUL II - Elemente de identificare - denumire, sediu, insemne, durata de functionare, patrimoniu

Art. 5 Denumirea federatiei este Federatia Romana de Dans Sportiv potrivit dovezii privind disponibilitatea denumirii eliberata de catre Ministerul Justitiei, Directia Relatii cu Publicul si Cooperare.
Art. 6 Federatia are steag, insemne si emblema proprie.
Art. 7 Sediul federatiei este in municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, et.6, camera 603, sector 2.
Art. 8 Durata de functionare a federatiei este pe termen nelimitat.
Art. 9 Patrimoniul federatiei stabilit pe baza extrasului de cont din 14.12.2001 este de 145190266,40 lei.
9.1 Federatia administreaza si dispune, in conditiile legii, de bunurile aflate in patrimoniul sau, in scopul realizarii obiectului de activitate.
9.2 Patrimoniul Federatiei poate fi modificat conform prevederilor legale.

CAPITOLUL III - Scop si atributii

Art. 10 Scopul federatiei consta in organizarea, conducerea, controlul si dezvoltarea activitatii in domeniul dansului sportiv pe teritoriul Romaniei, stabilirea si aplicarea reglementarilor pentru atingerea acestui scop.
Art. 11 Federatia are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati;
b) organizeaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in baza normelor si regulamentelor adoptate, potrivit prezentului statut;
c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor, privind formarea, perfectionarea continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de functionare;
d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul reprezentativelor nationale la competitiile internationale;
e) exercita puterea disciplinara in termenii prevazuti in Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 si potrivit Statutului si regulamentelor proprii;
f) organizeaza si tuteleaza competitiile oficiale cu caracter international, care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului;
g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si/sau cu institutiile din structurile acestora, pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;
h) asigura reprezentarea Romaniei in competitiile sportive si organismele internationale la care aceasta este afiliata;
i) intretine si dezvolta relatii de colaborare cu federatiile similare din alte tari, cu forurile europene si Federatia Internationala de Dans Sportiv;
j) colaboreaza cu Comitetul Olimpic Roman in realizarea programelor privind selectia, pregatirea si participarea la Jocurile Olimpice.

CAPITOLUL IV - Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului

Art. 12 Federatia Romana de Dans Sportiv isi desfasoara activitatea cu respectarea principiului asigurarii unui climat civilizat, de fair-play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni, in conformitate cu prevederile Comisiei Nationale de Actiune Impotriva Violentei in Sport.
Art. 13 Federatia Romana de Dans Sportiv, sportivii si tehnicienii isi vor desfasura activitatea pornind de la excluderea utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza sanatatea sportivilor si etica sportiva, aderand la Programul national antidoping.

CAPITOLUL V - Membri

Art. 14Pot fi membri afiliati FRDS cluburile sportive cu sectii de dans sportiv si asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituite si recunoscute in conditiile legii; prin efectul afilierii, prevederile prezentului statut se aplica si sportivilor, antrenorilor, instructorilor, arbitrilor si altor persoane cuprinse in cluburi si asociatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 15 Cluburile care solicita afilierea trebuie sa fie organizate ca structuri sportive cu personalitate juridica constituite in conditiile legii.
Art. 16 Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva.
Art. 17 Dobandirea personalitatii juridice asociatiilor judetene si a municipiului Bucuresti se face in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si ale Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000.
Art. 18 Asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pe ramura de sport, sunt constituite din sectiile asociatiilor si cluburilor sportive de dans sportiv sau cu sectii de dans sportiv, cuprinse in sistemul competitional judetean, afiliate si recunoscute de acestea.
Art. 19 Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramura de sport decurg din prezentul Statut, Regulamentele Federatiei, Legea Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000 si Regulamentului de aplicare a legii, precum si din puterea delegata de catre acestea.
Art. 20 La nivelul judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru ramura de sport respectiva o singura asociatie judeteana, respectiv municipala.

CAPITOLUL VI - Dobandirea calitatii de memebru

Art. 21 Calitatea de membru se dobandeste prin efectul afilierii aprobate de Biroul Federal.
Art. 22 In vederea afilierii, candidatul formuleaza o cerere de afiliere adresata Biroului Federal.
Daca cererea nu este aprobata, candidatul este autorizat sa faca apel la aceasta decizie.
In acest caz, Adunarea Generala urmatoare este cea care va lua o decizie.
Aceasta decizie va fi definitiva.
Art. 23 Pot solicita afilierea sectiile de dans sportiv ale cluburilor precum si asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pe ramura de sport, constituite in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 69/2000 si Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.
Art. 24 Afilierea la Federatie se aproba de catre Biroul Federal si are drept consecinte pentru cel afiliat obligatia respectarii prezentului Statut si a Regulamentelor Federatiei.
Art. 25 Schimbarea situatiei juridice a unui membru afiliat la Federatie impune obligatia reafilierii la aceasta, potrivit procedurilor prevazute in prezntul Statut si Regulamentele Federatiei.

CAPITOLUL VII - Pierderea calitatii de membru

Art. 26 Calitatea de membru inceteaza in urmatoarele situatii:
a) desfiintare
b) radiere, hotarata de Biroul Federal in urmatoarele situatii:
- incalcarea grava a prevederilor Statutului si a Regulamentelor Federatiei;
- neplata cotizatiei si taxelor anuale;
c) demisie;
d) excludere care intervine in urmatoarele cazuri:
- scopul sau obiectul de activitate a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei nationale;
- scopul este altul decat cel pentru care s-a constituit sau l-a declarat fara a fi autorizata;
- deciziile organelor de conducere sunt luate cu incalcarea dispozitiilor actelor constitutive si ale legii;
- in caz de dizolvare si lichidare.
Art. 27 Orice membru care doreste sa demisioneze din cadrul federatiei, trebuie sa anunte in scris Biroul Federal.
Demisia atrage dupa sine incetarea afilierii fara restituirea cotizatiei si a taxelor.
Art. 28 Radierea unui club de dans sportiv sau asociatii judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pe ramura de sport, se realizeaza prin hotararea Biroului Federal.
Art. 29 Hotararea de radiere poate fi atacata de catre cei interesati cu apel la Adunarea Generala care decide in ul 757g64h tima instanta.

CAPITOLUL VIII - Drepturile si obligatiile membrilor

Art. 30 Drepturile membrilor federatiei:
a) rezolvarea independenta a activitatilor sportive, economice, juridice si administrative ce le sunt atribuite;
b) participarea la competitiile interne si internationale de dans sportiv;
c) participarea cu drept de vot la Adunarea Generala;
d) dreptul de a fi alesi in Biroul Federal, comisii si colegii potrivit conditiilor si procedurii stabilite prin statut;
e) initierea de proiecte si hotarari in vederea dezvoltarii activitatii de dans sportiv;
Art. 31 Obligatiile membrilor federatiei:
a) respectarea statutului, regulamentelor, normelor si deciziilor Biroului Federal, a comisiilor, colegiilor si a reprezentantilor federatiei;
b) respectarea si apararea imaginii si prestigiului federatiei, a organismelor si a oficialitatilor acesteia;
c) respectarea scopului si obiectivelor sale si ale federatiei pentru care i s-a admis afilierea;
d) achitarea obligatiilor financiare fata de federatie.

CAPITOLUL IX - Organizare si functionare

Art. 32 Organele federatiei sunt:
a) Adunarea Generala;
b) Biroul Federal;
c) Biroul Executiv;
d) Comisia de cenzori
Art. 33 Adunarea generala
a) Adunarea Generala de alegeri are loc o data la trei ani si este convocata de Biroul Federal cu 45 de zile inaintea datei de desfasurare;
b) Adunarea Generala anuala (ordinara) se convoaca de catre Biroul Federal cu cel putin 30 de zile inainte de data fixata pentru desfasurarea ei;
c) Adunarea Generala extraordinara poate fi convocata astfel:
- de catre Biroul Federal, daca acest lucru este cerut in scris de catre majoritatea absoluta a membrilor acesteia, sau ca urmare a depunerii unei motiuni de neincredere in activitatea Biroului Federal, semnata de cel putin 1/3 din delegatii cu drept de vot;
33.1 La Adunarea Generala participa cu drept de vot reprezentantii desemnati de catre conducerile cluburilor si asociatiilor judetene si a municipiului Bucuresti.
33.2 Ordinea de zi, data si locul desfasurarii, se transmit membrilor afiliati la termenele stabilite pentru convocarea Adunarii Generale.
33.3 Validarea reprezentantilor cu drept de vot se va face inaintea inceperii Adunarii Generale, pe baza delegatiei scrise, emisa de structura sportiva care I-a desemnat.
33.4 Adunarea Generala este statutar constituita in prezenta a 2/3 din numarul delegatilor cu drept de vot desemnati sa participe la aceasta.
In situatia in care nu se intruneste cvorumul de 2/3 din numarul delegatilor cu drept de vot, Biroul Federal poate hotari convocarea unei alte Adunari Generale la o data si o ora stabilita de acesta, care se va desfasura cu numarul de delegati prezenti.
33.5 La Adunarea Generala pot participa ca invitati si alte persoane fara drept de vot.
33.6 Alegerile pentru Biroul Federal se desfasoara prin vot secret, pe functii, candidatii fiind alesi numai daca intrunesc cel putin majoritatea absoluta a voturilor.
In situatia in care, dupa primul tur de scrutin, pentru aceste functii, nici un candidat nu a intrunit majoritatea absoluta a voturilor, se va organiza pentru acele functii, un al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidati (in ordinea data de numarul de voturi obtinute in primul scrutin).
Daca nici in al doilea tur de scrutin nu se realizeaza majoritatea absoluta a voturilor, va fi declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.
33.7 Secretarul executiv, directorul tehnic si trezorierul sunt membri de drept ai Biroului Federal si sunt investiti de Biroul Executiv in urma unor examene profesionale.
33.8 In Biroul Federal poate fi ales un singur reprezentant al unei grupari sportive afiliate.
Nu pot fi membrii ai Biroului Federal persoane majore de cetatenie romana care au suferit condamnari penale sau sunt in perioada de efectuare a unei sanctiuni disciplinare mai mare de 1 an, hotarata de federatie.
33.9 Pot fi membri ai Biroului Federal si persoane care indeplinesc functii de demnitate publica.
Pe perioada indeplinirii functiei de demnitate publica presedintele federatiei poate numi un inlocuitor.
33.10 Cu 20 de zile inaintea desfasurarii Adunarii Generale de alegeri, membrii afiliati vor trimite listele cu propunerile de functii - presedinte, vicepresedinte, secretar general, membri - insotite de prezentarea activitatii candidatilor, confirmarea acceptarii si curriculum vitae al fiecaruia.
33.11 In cazuri temeinic motivate, candidatii pot fi supusi alegerii, fara a fi prezenti in Adunarea Generala.
33.12 Federatia va intocmi lista candidatilor, rezultata din propuneri si o va transmite tuturor membrilor cel mai tarziu cu 10 zile inainte de data Adunarii Generale.
Dupa expirarea acestui termen, in Adunarea Generala nu se accepta depunerea de noi candidaturi.
33.13 In cazul in care, din diverse motive, in perioada dintre doua Adunari generale de alegeri, Biroul Federal se descompleteaza, Adunarea Generala ordinara poate alege in limita a 30% din numarul membrilor, la propunerea Biroului Federal, alte persoane pentru ocuparea functiilor vacante.
33.14 Adunarea Generala este condusa de presedinte sau de unul din vicepresedinti, in absenta acestuia.
33.15 Adunarea Generala are urmatoarele atributii:
- adopta Statutul si modificarile ulterioare aduse acestuia;
- aproba strategia activitatii, programe si planuri pe termen mediu si lung, precum si planurile anuale de activitate;
- analizeaza activitatea desfasurata de federatie pe diferite perioade;
- aproba executia bugetara pe anul incheiat si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pe anul ce urmeaza;
- aproba la propunerea Biroului Federal sistemul competitional pe niveluri, precum si regulamentele FRDS;
- alege si revoca membrii Biroului Federal si ai Comisiei de Apel;
- desemneaza, la propunerea Biroului Federal, membrii de onoare ai federatiei;
- aproba anual cuantumul cotizatiilor si taxelor percepute;
- alege si revoca membrii Comisiei de Cenzori;
- hotaraste dizolvarea si lichidarea federatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare, in conditiile legii;
- exercita orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.
Art. 34 Biroul Federal
In perioada dintre doua Adunari Generale, activitatea federatiei este condusa de catre Biroul Federal. Biroul Federal este compus din 9 membri
34.1 Pot fi membri ai Biroului Federal pesoanele de cetatenie romana, majore, beneficiind de toate drepturile civile si politice; membrii care isi incheie mandatul sunt reeligibili;
34.2 Biroul Federal se intruneste in sedinte ordinare, de regula o data pe luna sau de cate ori este nevoie, nu mai putin de 6 ori pe an;
34.3 Hotararile Biroului Federal sunt valabile daca sunt adoptate cu majoritate absoluta a voturilor membrilor prezenti la sedinta.
34.4 La fiecare reuniune se intocmeste un proces verbal de sedinta, in care se inscriu obligatoriu problemele dezbatute si hotararile adoptate, care se semneaza de catre membrii prezenti.
Procesele verbale se consemneaza intr-un registru cu file numerotate, acesta constituind un document oficial al federatiei.
34.5 Membrii Biroului Federal care, pe parcursul unui an calendaristic nu participa la cel putin jumatate din numarul sedintelor acestuia, isi pierd calitatea de membru, urmand ca la prima Adunare Generala sa fie inlocuiti.
34.6 Delegatii MTS participa la sedintele Biroului Federal, in conditiile legii.
Art. 35 Atributiile Biroului Federal:
a) aproba regulamentul de ordine interioara la federatiei;
b) asigura aplicarea programelor si planurilor de activitate si a hotararilor Adunarii Generale si respectarea, de catre toti membrii a statutului si regulamentelor federatiei;
c) aproba afilierea membrilor la federatie, fuziunile, schimbarile de denumire ale acestora, precum si incetarea activitatii lor;
d) aproba componenta colegiilor si comisiilor centrale;
e) intocmeste proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli si analizeaza periodic executia acestuia;
f) aproba calendarul competitional si calendarul actiunilor sportive internationale;
g) elaboreaza regulamentele FRDS de organizare si desfasurare ale competitiilor sportive interne;
h) aproba conceptia de selectie, pregatire si participare in competitii a sportivilor de performanta si sistemul de norme si cerinte tehnico-metodice specifice ramurii de sport;
i) pe baza propunerilor formulate de colegiul central de antrenori, aproba componenta loturilor olimpice si nationale, structura colectivelor tehnice si planurile de pregatire ale loturilor, inclusiv obiectivele de realizat;
j) aproba componenta delegatiilor care participa la competitii si reuniuni internationale;
k) aproba mandatul reprezentantilor federatiei, in vederea participarii la reuniunile forurilor sportive internationale;
l) analizeaza activitatea desfasurata si rezultatele obtinute la competitiile internationale si concluziile de la reuniuni pe baza rapoartelor prezentate de conducatorii acestor delegatii;
m) asigura, prin colegiile si comisiile centrale si membrii afiliati organizarea si desfasurarea competitiilor de nivel local, national si international;
n) asigura desfasurarea corespunzatoare a actiunilor de selectie, pregatire si participare la competitiile internationale a loturilor reprezentative, precum si organizarea controlului activitatii acestora;
o) organizeaza si asigura indrumarea si controlul activitatii colegiilor si comisiilor centrale, precum si a membrilor afiliati;
p) aproba conditiile contractuale pentru sportivii si tehnicienii romani care urmeaza sa activeze in strainatate, precum si pentru sportivii si tehnicienii straini care doresc sa activeze in Romania;
q) aproba afilierea federatiei la foruri sportive regionale, continentale sau internationale de resort;
r) aproba lista arbitrilor de nivel national si a candidatilor pentru calificarea ca arbitri internationali;
s) propune candidatii federatiei pentru a fi alesi, cooptati sau numiti in organismele federatiilor internationale;
t) solutioneaza ca ultima instanta de jurisdictie sportiva litigiile care apar intre membrii federatiei sau intre acestia si organele federale, hotararile Biroului federal fiind definitive;
u) convoaca Adunarea Generala, aproba ordinea de zi si materialele care urmeaza sa fie prezentate;
v) decide in orice problema privind activitatea in ramurile de sport respective;
Art. 36 Un Birou Executiv format din 4 membri va fi numit de catre Biroul Federal pentru a rezolva toate problemele care cer o decizie imediata intre sedintele Biroului Federal si se refera cu deosebire la problemele legate de sistemul competitional si la solutionarea apelurilor adresate Biroului executiv.
34.1 Biroul Executiv este compus din:
- presedintele federatiei;
- 2 vicepesedinti;
- secretar general.
34. 2 Biroul executiv se intruneste in sedinte special convocate si adopta hotarari cu majoritate absoluta.
34. 3 Hotararile Biroului Executiv sunt de executare imediata si se ratifica in prima sedinta a Biroului Federal.
Art. 37 Presedintele federatiei
Presedintele federatiei are urmatoarele atributii:
-prezideaza Adunarea Generala si conduce activitatea Biroului Federal;
- stabileste impreuna cu secretarul general, data si ordinea de zi, precum si documentele care se prezinta in sedintele Broului Federal;
- reprezinta federatia in relatiile cu autoritatile publice, cu forurile similare din alte tari, cu federatia internationala, forul continental sau regional al ramurii de sport respectiv, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, in limita mandatului primitdin partea Biroului Federal;
- este ordonatorul de credite al federatiei;
- organizeaza si conduce activitatea federatiei in scopul aplicarii hotararilor Adunarii Generale si Biroului Federal, a planurilor si programelor de activitate aprobate.
Art. 38 Vicepresedintii federatiei
Vicepresedintii coordoneaza activitatea unor actiuni ale federatiei si preiau prin imputernicire atributiile presedintelui, pe perioadele in care acesta este in imposibilitate de a-si exercita mandatul.
Art. 39 Secretarul general al federatiei
Secretarul General este ordonatorul de credite al federatiei, impreuna cu Presedintele si indeplineste urmatoarele atributii:
a) stabileste, impreuna cu presedintele, data si ordinea de zi a sedintelor Biroului Federal, pregateste materialele si lucrarile care se prezinta in Biroul Federal; verifica daca in procesul verbal al sedintei biroului federal au fost consemnate problemele dezbatute si hotararile adoptate, iari in cazul ca nu au fost omisiuni, informeaza biroul federal in prima sedinta;
b) organizeaza, coordoneaza si sprijina activitatea colegiilor si comisiilor centrale; pregateste impreuna cu acestea si supune aprobarii Biroului Federal propuneri referitoare la:
- programele si planurile federatiei;
- calendarul sportiv national si international;
- proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli, situatia periodica a executiei bugetare si a asigurarii materiale a activitatiii;
- programele si planurile de pregatire a loturilor olimpice si nationale, componenta acestora si a colectivelor tehnice;
- componenta nominala a delegatiilor care se deplaseaza in strainatate;
- premieri, indemnizatii, prime si alte recompense pentru sportivi, specialisti sau colaboratori;
- sarcinile concrete ale membrilor Biroului Federal.
c) asigura, prin colegiile si comisiile centrale, organizarea actiunilor prevazute in calendarul competitional intern si international; aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru fiecare actiune programata si angajeaza sumele necesare, cu respectarea normelor financiare in vigoare;
d) organizeaza controlul si sprijinirea activitatilor loturilor repezentative si a sectiilor afiliate, prezentand in Biroul Federal concluzii si propuneri pentru optimizarea activitatiii sportive a acestora;
e) organizeaza si conduce activitatea personalului salariat al federatiei, face propuneri de promovare, recompense si sanctionare a acestora;
f) semneaza principalele documente si lucrari elaborate de federatie - programele si planurile de activitate, bugetul de venituri si cheltuieli, calendarul sportiv intern si international, hotararile biroului federal privind derularea activitatilor sportive internationale, precum si orice alte lucrari curente;
g) primeste, rezolva si semneaza coresponedenta adresata federatiei si informeaza Biroul federal asupra principalelor probleme aparute in derularea activitatiii;
h) aproba necesarul de echipament si materiale sportive pentru loturile reprezentative, in vederea pregatiriii si participarii acestoara la competitiiile internationale;
i) urmareste realizarea, tiparirea si difuzarea periodica a buletinului informativ al federatiei si a unor materiale cu caracter tehnico-metodic, destinate membrilor federatei;
j) participa la principalele competitiii interne si internationale; reprezinta federatia in raporturile cu organizatiile sportive interne si internationale, cu autoritatile publice centrale si locale, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine;
k) realizeaza legatura functionala cu compartimenetele de specialitate din cadrul MTS, in scopul rezolvarii operative a problemelor tehnico-organizatorice, administrative, financiare, de relatii internationale , precum si a altor aspecte din activitatea federatiei;
l) raspunde operativ la cerintele de informare formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si prezinta periodic sinteze asupra activitatii desfasurate si a problematiciii ramuriii de sport respective;
m) in indeplinirea atributiilor sale colaboreaza cu Directiiile pentru Tineret si Sport Judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti, cu Institutul National de Cercetare pentru Sport, Institutul de Medicina Sportiva, Complexele Sportive Nationale, Comitetul Olimpic Roman, Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Scoala Nationala de Antrenori si alte institutii sau organizatii;
n) indeplineste orice alte atributiii delegate.
Art. 40 Comisa de cenzori
Controlul financiar intern al Federatiei este asigurat de catre comisia de cenzori, care are urmatoarele atributii:
- verifica modul in care este administrat patrimoniul Federatiei;
- intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
- indeplineste orice alte atributiii prevazute de lege;
Comisia de cenzori este alcatuita din 3 membri.
Membrii Biroului federal nu pot fi membri ai comisiei de cenzori.
Presedintele comisiei de cenzori poate participa la sedintele Biroului federal, fara drept de vot.
Regulile generale de organizare si functionare ale comisiei de cenzori se aproba in Adunarea Generala.
Comisia de cenzori isi poate adopta un regulament intern de functionare.

CAPITOLUL X - Colegiile si comisiiile

Art. 41Pentru indeplinirea atributiilor sale, biroul federal numeste presedintii si avizeaza componenta colegiilor si comisiiilor centrale ale federatiei ca organe consultative specializate ale federatiei, la propunerea secretarului general.
41.1 Colegii centrale:
- Colegiul Central al Antrenorilor;
- Colegiul Cental al Arbitrilor;
- Comisia de competitiii, legitimari, transferari si clasificari sportive.
41.2 Comisii unice:
- Comisia de Apel;
- Comisia de Disciplina.
In functie de necesitate, Biroul Federal poate aproba si alte comisii si colegii.
41.3 Comisia de Apel este constituita din presedinte si 2-4 membri alesi din randul persoanelor cu mare experienta in ramura de sport respectiva, competente, cu o conduita morala ireprosabila.
Din Comisia de Apel nu pot face parte reprezentanti ai organelor federatiei.
Comisia de Apel judeca apelurile introduse de membrii federatiei impotriva hotararilor pronuntate de colegiile si comisiile centrale ale federatiei, precum si pe cele ale consiliilor judetene.
Comisia de Apel poate hotara aplicarea oricarei sanctiuni prevazute in regulamentele federatiei, cu exceptia radierii din activitatea sportiva. Hotararile ei sunt executorii. In cazuri exceptionale, pe baza unor probe noi, hotararile Comisiei de Apel pot fi revizuite de Biroul Federal, hotararea acestuia fiind definitiva.
Art. 42 Comisia de Disciplina
Comisia de Disciplina are rol de instanta disciplinara si are competenta de a aplica sanctiuni pentru abaterile de la Statutul si Regulamentele Federatiei, sa dispuna masuri care sa garanteze executarea acestor sanctiuni, precum si prevenirea savarsirii de noi abateri.
Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate de catre Comisia de Disciplina sunt urmatoarele:
a) pentru cluburi si asociatiile sportive judetene pe ramura de sport:
- avertisment;
- amenda;
- suspendare temporara din activitatea competitionala;
- ridicarea temporara a dreptului de organizare sau sustinere a competitiilor pe teren propriu;
- anularea afilieriii si radierea din evidenta federatiei.
b) pentru sportivi si specialisti:
- avertisment;
- amenda;
- suspendare temporara din activitatea competitionala interna si internationala;
- suspendarea pe viata din activitatea sportiva.
Cuantumul amenzilor se stabilesc de catre Biroul Federal, la propunerea Comisiei de Disciplina, in functie de gravitatea faptei comise.
Comisia de Disciplina se intruneste in sedinte in plenul ei pentru a solutiona cauza si are obligatia sa anunte in cadrul sedintei atunci cand solutionarea cauzei se amana.
Presedintele comisiei va lua din timp toate masurile necesare pentru ca la termenul fixat solutionarea cauzei sa nu mai sufere amanare.
Cei sanctionati sunt obligati sa furnizeze explicatiile necesare in vederea discutarii cazului si adoptarea deciziei de catre forul competetnt.
Hotararile Comisiei de Disciplina trebuie sa reprezinte acordul membrilor comisiei care a rezolvat cauza cu privire la solutiile date problemelor supuse deliberarii si trebuiesc communicate celor in cauza in termen de 10 zile, cu drept de contestatie in maximum 7 zile de la primirea hotararii.
Evidenta sanctiunilor se tine de catre Comisia de Disciplina.
Cei sanctionati pot face apel, dupa caz, la Comisia de Apel sau recurs la Biroul Federal.

CAPITOLUL XI - Finantarea activitatii Federatiei

Art. 43 Finantarea federatiei
Sursele de finantare ale federatiei provin din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei centrale sau locale, dupa caz;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor proprii;
d) donatii si sponsorizari;
e) cuantum din indemnizatiile de transferuri interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finanatare a activitatiii sportive pentru copii si juniori;
f) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditiile legii;
g) dividendele societatilor comerciale infiintate de Federatie;
h) alte venituri, in conditiile legii;
i) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

CAPITOLUL XII - Dizolvarea Federatiei

Art. 44 Federatia se dizolva:
a) de drept; b) prin hotararea tribunalului
c) prin hotararea Adunarii General.
Art. 45 Federatia se dizolva de drept in urmatoarele cazuri:
a) ca urmare a imposibilitatiii realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop.
b) imposibilitatea constituirii Adunarii Generale sau a constituirii Biroului Federal in conformitate cu statutul federatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de 1 an de la data la care, potrivit statutului federatiei, Adunarea Generala, sau dupa caz Biroul Federal trebuia constituit.
c) Reducerea numarului de membri sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost indeplinit timp de 3 luni.
Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea tribunalului in a carui circumscriptie se afla federatia, la cererea oricarei persoane interesate.
Art. 46 Federatia se poate dizolva prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate:
a) cand scopul federatiei a devenit ilicit sau contrar ordinii publice;
b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
c) cand federatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
d) cand federatia a devenit insolvabila
Instanta competenta este Tribunalul in circumscriptia caruia Federatia isi are sediul.
Art. 47 Federatia se poate dizolva si prin hotararea Adunarii Generale. In termen de 5 zile de la data sedintei de dizolvare, procesul verbal, in forma autentica se depune la Tribunalul in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul, pentru a fi inscris in Registrul federatiilor.
Art. 48 In cazul dizolvarii federatiei, daca nu se prevede altfel in statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, catre persoanele juidice constituente.
Art. 49 In cazul dizolvarii federatiei, bunurile nu se pot transmite catre persoane fizice.
Art. 50 Daca in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii, lichidatorii nu au reusit sa transmita bunurile, precum si in cazul in care statutul federatiei nu prevede o procedura de transmitere a bunurilor ori daca prevederea este contrara legii sau ordinii publice, bunurile ramase dupa lichidare vor fi atribuite de instanta competenta unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator.
Art. 51 In cazul in care federatia a fost dizolvata pentru motivele prevazute la art 45 lit. a)-c) din prezentul statut, bunurile ramase dupa lichidare vor fi preluate de catre stat, prin Ministerul Finantelor.
Art. 52 Data transmiterii bunurilor este cea a intocmirii procesului verbal de predare-preluare, daca prin acesta nu s-a stabilit o data ulterioara.


CAPITOLUL XIII - Lichidarea federatiei


Art. 53 In cazurile de dizolvare prevazute de art. 42 si 43 din prezentul statut, lichidatorii vor fi numiti prin insasi hotarare judecatoreasca
53.1 In cazul dizolvarii prevazute de art. 44 din prezentul statut, lichidatorii vor fi numiti de catre Adunarea Generala, sub sanctiunea lipsirii de efecte juridice a hotararii de dizolvare.
53.2 In toate cazurile, mandatul Biroului Federal inceteaza o data cu numirea lichidatorilor.
53.3 Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentantii permanenti - persoane fizice ale persoamei juridice lichidatoare- trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.
Art.54 Imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii vor face inventarul si vor incheia un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului federatiei.
54.1 Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze registrele si orice alte acte ale Federatiei. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordinea datei acestora.
54. 2 Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.
Art. 55 Lichidatorii sunt obligati sa continue operatiunile juidice in curs, sa incaseze creantele, sa plateasca creditorii si, daca numerarul este insuficient, sa transforme si restul activului in bani, procedand la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si imobile.
Lichidatorii pot realiza numai acele operatiuni noi care sunt necesare finalizarii celor aflate in curs.
Art. 56 Suma cuvenita creditorului cunoscut care refuza sa primeasca plata creantei se va consemna in contul sau.
Daca plata creantei nu se poate face imediat sau atunci cand creanta este contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte de a se garanta creditorii.
Art. 57 Lichidatorii nu pot incheia operatiunile si nu pot remite celor in drept contul gestiunii decat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvarii Federatiei.
Art. 58 Lichidatorii raspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.
Art. 59 Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sunt obligati ca in termen de 2 luni sa depuna bilantul, registrul jurnal si un memorandum, declarand operatiunile de lichidare la Registrul federatiilor si al tribunalului in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediu Federatia.
59.1 Lichidatorii sunt obligati sa indeplineasca toate procedurile pentru publicarea lichidarii si radierea Federatiei din Registrul federatiilor.
59.2 Publicarea lichidarii se face prin afisarea la usa instantei in a carei circumscriptie isi are sediul federatia, in termen de 2 luni de la terminare lichidarii.
Art. 60 Daca in termen de 30 de zile de la depunerea bilantului nu se inregistreaza nici o contestatie, bilantul se considera definitiv aprobat si lichidatorii, cu autorizarea tribunalului, vor remite celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare. Numai dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati descarcati si li se va elibera, in acest scop, un act constatator.
Art. 61 Contestatiile la bilantul lichidatorilor se pot formula de orice persoana interesata la tribunalul in a carei circumscriptie se afla sediu federatiei.
61.1 Toate contestatiile se solutioneaza printr-o singura hotarare. Sentinta pronuntata de tribunal este executorie si este supusa numai recursului.
61.2 Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea federatiei din Registrul federatiilor.
Art. 62 Federatia inceteaza a avea fiinta la data radierii din Registrul federatiilor. 62.1 Radierea se face in baza actului constatator eliberat lichidatorilor, in conditiile prevazute la art 45, prin care se atesta descarcarea acestora de obligatiile asumate.

CAPITOLUL XIV - Relatiile federatiei cu Ministerul Tineretului si Sportului. Dreptul de supraveghere si control al MTS.

Art. 63 Relatiile federatiei cu Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Roman, decurg din prezentul statut si reglementarile legale in vigoare.
Art. 64 Modificarea prezentului statut este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 65 Modificarea prezentului statut fara respectarea dispozitiilor art 64 din prezentul statut este nula de drept.
Art. 66 Federatia organizeaza sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter internationala care au loc pe teritoriul Romaniei cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 67 Federatia se poate afilia la federatia sportiva internationala si la alte foruri continentale sau mondiale numai cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 68 Ministerul Tineretului si Sportului supravegheaza si controleaza respectarea de catre federatie a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in prezentul statut.

CAPITOLUL XV- Dispozitii finale

Art. 69 In sensul prezentului statut, prin majoritate absoluta se intelege jumatatea sufragiilor exprimate plus unul.
Art. 70 In termen de 90 de zile de la adoptarea prezentului statut Biroul Federal va elabora regulamentele federatiei in conformitate cu statutul si regulamentul IDSF.

Sus

  Descarcati in format PDF

ISTORICUL FRDS

• Scurt istoric al FRDS
• Conducerea FRDS in perioada 1991-2004

Scurt istoric al FRDS

Pe vreamea cānd īn strainatate se organizau conferinte īn cadrul carora dansurile erau standardizate si concursuri īn care se puneau īn practica aceste standarde, īn Romānia se desfasura primul concurs de dans de societate, īn 1984, la Pitesti, sub titulatura Dansul Florilor, organizat fiind de Viorel Nastase, unul dintre fondatorii F.R.D.S.

Acestui concurs i-au urmat altele sub aceeasi titulatura de "dans de societate", urmānd ca din 1991, odata cu īnfiintarea F.D.R.S. sa se treaca la denumirea moderna de "dans sportiv".

La un an de la īnfiintare, pe 1 ianuarie 1992, F.R.D.S. s-a afiliat la I.D.S.F., devenind membru cu drepturi depline. Federatia Romāna a pornit timid la drum cu doar 9 cluburi de dans īnscrise oficial, din cāteva orase ale tarii. Evolutia anilor urmatori a fost fulminanta si spectaculoasa, īn doar 13 ani Federatia īnregistrānd sub copola ei peste 90 de cluburi cu peste 2500 de dansatori activi.

Staff-ul federatiei a fost preocupat permanent de crearea unei lumi specifice a dansului sportiv romānesc care trebuia sa-si cucereasca un loc alaturi de alte discipline consacrate ale sportului romānesc.Chiar din primul an de la īnfiintare, Federatia a organizat, īn colaborare cu TVR, primul concurs international de dans sportiv din Romānia.
Drumul era deschis tinerilor dansatori romāni care bateau la portile afirmarii, astfel īncāt la Campionatul Mondial de la Singapore din 1992 a fost prezenta si perechea romāneasca: Virgil Grigore / Maria Bātea.
Īn 1993, perechea V. Radulescu / Melania Istrate s-a calificat īn finala concursului international de la Alasio, Italia ocupānd un merituos loc VI. Anul 1996 a īnsemnat pentru F.R.D.S. si consacrarea primilor arbitri internationali: Virgil Nastase si Valeria Mangra.

Din 1995 federatia a obtinut si personalitate juridica. Din 1996 si pāna azi, Romānia a ajuns sa aiba la dans sportiv si vicecampioni mondiali - perechea Sergiu Rusu / Mirona Gliga, de la clubul "Dansul Viorilor" din Reghin, si o calificare in finala Cupei Europene la 10 dansuri in 2005 - prin perechea Mihai Petre / Elwira Duda, de la clubul "Pas in Doi" din Bucuresti, care alaturi de alte perechi din tara noastra au reprezentat Romānia cu cinste la campionatele si concursurile din lumea internationala a dansului sportiv.

Asadar, F.R.D.S. a īnsemnat un prim pas īn formarea unei comunitati īn jurul unei activitati si al unui obiectiv comun care a fost DANSUL.Acest lucru a fost posibil prin efortul unor oameni inimosi, cu sufletul alaturi de dans, prin aderarea la o experienta īmpartasita a unor oameni veniti din spatii diferite si din domenii diferite. Experienta īmpartasita a devenit una comuna atunci cānd dansul a unit gratia proprie unei expresii artistice cu tehnica unui sport. Dansul ramāne sa fie spectacolul existentei umane, un fundal sonor, o formula excelenta pentru a "vorbi" despre dragoste, despre relatia complexa dintre barbat si femeie, despre rivalitatea dintre generatii, despre tristete si bucurie, despre deziluzii si forta iubirii, despre viata si moarte. Ceea ce īncercam sa facem azi prin concursuri cāt mai multe, prin promovarea cāt mai intensa a dansului sportiv reprezinta un sincretism perfect īntre dans, muzica, imagine plastica si lumini. Īncercam sa va prezentam existenta umana cu alternantele sale necontenite, ca pe un tango etern, senzual, rafinat si dramatic.

Daca reusim, ramāne ca posteritatea sa se pronunte...

DATE DE INTERES GENERAL

- s-a infiintat in anul 1991, prin Ordinul Ministerului Tineretului si Sportului Nr. 1737/18.09.1991;
      - a obtinut personalitate juridica in data de 23 ianuarie 1995, prin Sentinta Nr. 2/PJ/1995 a Judecatoriei Sectorului 2 a municipiului Bucuresti;
      - codul de inregistrare fiscala este 7104335 / 22 martie 1995;
      - devine membra a I.D.S.F. incepand cu 1 ianuarie 1992, in urma deciziei luate de Prezidiul I.D.S.F. in sedinta din 30 noiembrie 1991;
      - este membra a Comitetului Olimpic Roman din data de 25 ianuarie 1992;
      - se reorganizeaza in anul 2002 conform Legii Educatiei Fizice si Sportului Nr. 69/2000, obtinand Autorizatia de Functionare Nr. 957/20.03.2002 si Certificat de Identitate Sportiva Nr. B/C/00038/2002.
      - in data de 10 februarie 2005 exista afiliate la F.R.D.S. 92 de structuri si peste 4500 de membri legitimati;
      - Conturi bancare:
          - BCR - SECTOR 4
      - Cont in LEI: RO13 RNCB 5040 0000 2264 0001
      - Cont in EUR: RO28 RNCB 5040 0000 2264 0022
      - Cont in SFR: RO39 RNCB 5040 0000 2264 0018
          - EUROM BANK - UNIREA
      - Cont in LEI: RO45 DAFB 1082 0006 3197 RO01

VALS LENT

In anul 1874 intr-un club select din Anglia se prezenta pentru prima data un dans importat din SUA numit "Boston".

Intre 1910 si 1914 foarte multa lume mergea in centrul Londrei in "Boston Club" din hotelul Savoy pentru a dansa Vals Boston predecesorul Valsului Lent de astazi.

Totusi abia dupa 1922 a devenit la fel de cunoscut si de popular ca Tangoul. Un lucru mai deosebit care se poate aminti despre Boston este faptul ca partenerii dansau unul langa celalalt , pozitia nesemanand de loc cu cea de astazi.

Dupa primul razboi mondial Valsul lent a inceput sa prinda mai multa forma, luandu-se decizia ca miscarea de baza sa fie: pas, pas, langa.

In 1922 cand Victor Sylvester castiga Campionatul Angliei, combinatia pe care a dansat-o a fost formata doar din figurile "Natural Turn" , "Change of direction" si "Reverse turn", mai putin decat invata astazi un incepator.

In anii 1926-1927 Valsul Lent a fost imbunatatit considerabil miscarea de baza transformandu-se in pas, lateral, langa. Acest fapt a facut posibila aparitia a numeroase figure care ulterior au fost standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD) , multe din ele folosindu-se si astazi in Dansul Sportiv.

O contributie deosebita in dezvoltarea Valsului Lent au avut-o alaturi de Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly, Maxwell Steward si Pat Sykes, primii campioni englezi.

Masura muzicala este de 3/4 (trei patrimi intr-o masura muzicala), tempoul fiind de 27-30 masuri pe minut.

Fiind un dans de origine engleza, muzica īi confera un anumit caracter romantic, visator, sentimental si sensibil. Este caracterizat prin īnaltari si coborāri ample si elegante fiind considerat regele de necontestat al dansurilor de societate.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

TANGO

Milonga a fost inaintasul Tangoului.

La inceputul secolului 20, Milonga (in care exista miscarea specifica scurta si oprita de cap si de umeri) era dansata in sali mici de inalta societate din Brazilia.

"The dandies" (baietii in voga) au schimbat dansul in doua directii. In primul rand au schimbat asa numita "Polka rhythm" in "Habanere rhythm" si l-au denumit Tango deoarece numele de Milonga amitea prea mult de "Barria de Las Ranas" unul din ghetourile Buenos Aires-ului ..

Din 1900 mai multi amatori din comunitatea argentiniana au incercat fara succes sa introduca Tangoul (36 de masuri pe minut) in Paris.

Profesorul parizian Robert a facut eforturi uriase pentru a face Tangoul popular si totusi drumul nu a fost pavat cu trandafiri.

Au fost multi adepti da si multi oponenti. In special episcopii francezi erau impotriva dansului, ei atragand atentia asupra naturii tentante si senzuale a acestuia, dansatorii punand in pericol sfintele invataturi bisericesti.

Tangoul nu a fost acceptat nici la Londra, fiind considerat un dans erotic.

In 1907 dupa cateva schimbari de stil si in urma unui concurs de dans din Riviera Franceza unde dansatorii au fost foarte apreciati, Tango-ul a fost acceptat atat la Paris cat si la Londra la petreceri - ceaiuri sau cine dansante, ("Tango teas" "Tango Soupier"), care aveau ca invitati dansatori profesionisti.

Pana si presa din SUA era scandalizata. In 30 mai 1915 in New York Times se publica un articol cu titlul "Pericolul Tangoului, mai mare decat Imperialismul German"

In 1924 dr. Boheme din New York a descoperit si o noua boala: "the Tango-foot".

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30-33 masuri pe minut.

Caracterul dansului este dat de miscarile sincopate si de pauzele dramatice, iar maniera de abordare depinde īn mare masura de abilitatea dansatorilor de a se adapta caracterului pasional al acestuia.

Este un dans plin de personalitate, cu multa traire interioara care invaluie publicul cu parfumul sau.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

QUICK STEP

Dezvoltat in timpul primului Razboi Mondial in suburbiile New York-ului , a fost interpretat initial de dansatori africani si caraibieni, debutul fiind in music-hall-uri americane. Foarte repede a devenit popular si in salile de dans.

Foxtrot-ul si Quick Stepul au origine comuna. In anii 1920 multe formatii cantau Foxtrot-ul prea rapid (pasii mari ai acestuia neputand fi dansati la acea viteza), fapt ce a nemultumit pe multa lume, chiar si cateva din marile publicatii ale vremii scriind despre aceasta. Astfel la sfarsitul anilor 20 au fost dezvoltate doua dansuri diferite Slow-Foxtrot-ul cu 32 batai pe minut si Quick Step-ul cu 50-52 batai pe minut .

Charleston-ul este unul din dansurile care au avut o influenta majora in formarea si dezvoltarea Quick Step-ului.

Englezii au dezvoltat din Charleston-ul original, un dans progresiv fara "kick-uri"(miscare specifica) amestecat cu mai sus mentionatul Foxtrot, denumindu-l "the Quicktime Foxtrot and Charleston" .

Cuplul englez Frank Ford-Molly Spain au dansat in 1927 la competitia "Star Championships" o versiune a acestuia in pereche(era un dans solo nu in doi) si fara miscarile de genunchi caracteristice Charlestonului.

Figurile au fost: Quarter Turns, Cross Chasse, Zig-zag, Cortes, Open Reverse Turns si Flat Charleston.

In cele din urma in anii 1928-1929 s-a nascut definitiv Quick-Step-ul, avand caracteristice Chasse-urile si pasii incrucisati (Lock step).

Quick step-ul a devenit foarte popular deoarece a oferit tinerilor din clasa de mijloc a societatii un ritm plin de veselie si dinamism specific varstei lor.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 50 masuri pe minut.

Este cel mai energic dans standard, jucaus si vioi, cu un ritm ascutit dar, īn acelasi timp, usor ca un fulg, emanānd un farmec aparte. Figurile sunt dinamice pretinzand mult exercitiu si sincronizare.

Stilul Quick-step-ului este dat mai ales de elanul “fulgerator", de pasii iuti ce ocupa īn avāntul lor un spatiu mare.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

SAMBA

Samba isi are originile in Africa, dar a fost descoperita in Brazilia, unde s-a dezvoltat, devenind de altfel si un dans national, fiind o combinatie de influente africane, indiene si iberice. Numeroasele versiuni ale Sambei - de la Baio( pronuntat Bajao) la Marcha - sunt dansate la Carnavalul de la Rio si in scolile de samba.

In secolul al XVI-lea, portughezii au descoperit pe coasta Sud Americana, un loc deosebit de frumos, numit January River, adica Rio de Janeiro. Colonistii s-au stabilit acolo, iar pe masura ce colonia a inceput sa prospere, au fost adusi sclavi din sud vestul Africii pentru plantatiile din Bahia, acum zona de nord-est a actualei Brazilii.

Pentru aderentii religiei afro-braziliene, Candomble, Samba inseamna a te ruga, a-ti invoca propriul orixa (Dumnezeu/sfant). Ritmurile africane ce au fost asimilate in muzica latino vin din Yoruba, Congo sau alte tari vest africane, care au fost facuti scalvi in Lumea Noua. In patria lor natala, ritmurile erau menite a invoca diversi zei. Candomble pastreaza aceste ritmuri chiar si in timpurile noastre! Aceste ritmuri au fost cele care au dat nota dominanta a muzicii braziliene, facand din Samba un tip unic de muzica.

Dansurile native au fost considerate a fi o blasfemie de catre europeni, si nu de putine ori nu s-a incercat stoparea popularitatii acestor dansuri. Si cu toate acestea, in multe dintre colonii atat negrii cat si albii au adoptat acest stil de dans.

Atat dansul in sine, cat si muzica poate avea numeroase forme. Primele incercari de a aduce Samba in salile de dans europene dateaza in jurul anilor 1923-1924, dar abia dupa Al Doilea Razboi Mondial acest dans a devenit popular in Europa, in perioada 1948-1949. Atunci Walter Lair impreuna cu partenera sa Lorraine au avut o contributie deosebit de importanta in dezvoltarea Sambei.

In anii 1830 s-a dezvoltat un dans provenind dintr-o mixtura intre figurile de dans executate de negrii, impreuna cu rotatii ale corpului si sway-uri din Lundu. Mai tarziu au fost adaugati pasi de carnaval. Acest dans a inceput sa se modifice, iar dansatorii au optat pentru stitul european caracterizat de o pozitie de dans destul de apropiata intre cei doi dnsatori. In jurul anului 1885, a fost adoptat de inalta societate din Rio, si popularizata sub numele de Zemba Queca, pentru a fi modificat numele in Mesemba.

La inceputul secolului XX, Masemba a fost combinat cu un alt dans brazilian numit Maxixe si a fost popularizat in SUA si Europa. A fost descris ca avand pasi de Polka, realizati pe muzica cubaneza, Habanera (din Havana). In prezent Samba inca mai contine pasul numit Maxixe, constand intr-un chasse si o punctare.

In anii 1930, Samba s-a numit Carioca. Filmele au dus rapid la popularizarea ei, ca de exemplu Fred Astaire si Ginger Rogers prin dansand acest stil impreuna in filme, "Flying Down to Rio", "Zborul spre Rio". In anul 1941, popularitatea lui a explodat efectiv prin jocul realizat de Carmen Miranda in numeroasele ei filme, mai ales in "That Night in Rio", "Acea nopate din Rio". Un alt element surprinzator, este faptul in care au ajuns posturile de radio din SUA si intreaga lume, sa emita acest gen de muzica... Taxele exorbitante pe care trebuiau sa le plateasca pentru drepturile de autor ale muzicii autohtone si europene, au fost elementul care a ajutat cel mai mult popularizarea muzicii de samba. In loc sa plateasca sume foarte mari de bani, transmiteau muzica latino, care pe langa faptul ca se putea emite fara nici o taxa in prealabil platita, prindea la public intr-un mod uimitor.

Samba a fost in anii 1950 popularizata de catre Printesa Margareta, care juca un rol central in societatea britanica.

Samba din cadrul sansului sportiv, desi pastreaza elemente pe care brazilienii le considera a fi adevarata samba, acest dans a fost structurat in anul 1956 de catre Pierre Lavelle. Din acel moment, au aparut numeroase tipuri de samba in directa legatura nu moda vremurilor.

Masura muzicala este de 2/4, tempoul fiind de 50-52 masuri pe minut.

Pentru a reusi exprimarea adevaratului caracter al Sambei, dansatorii trebuie sa abordeze o interpretare vesela, exuberanta. Majoritatea figurilor de Samba ce se danseaza astazi sunt realizate prin miscarea soldurilor, miscare dificila, dar fara de care dansul si-ar pierde efectul.

Cu o coregrafie echilibrata, alternand deplasarile cu partile statice si miscarile rapide cu cele lente, acest dans emana energie amintind in permanenta de vestitele Carnavaluri de la Rio.

Dansul in forma lui curenta, inca mai are figuri ce au ritmuri muzicale diferite, 'tradand' originile mixte ale dansului. De exemplu, figura Bota Fogo este dansata pe '1 & a 2', adica pe un sfert de ritm, in timp ce Natural Rolls sunt dansate pe '1 2 &', adica pe o jumatate de ritm. Dansul, precum am mai spus si mai sus, este caracterizat atat de miscarea ampla de sold, dar si de o trasatura corporala plata a rasucirii, fiind dansat cu greutatea spre in fata pe un picior flexat.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

CHA-CHA

Nu putem vorbi despre Cha-cha fara sa pomenim in prealabil despre Mambo. Exista trei forme de Mambo: simplu, dublu sau triplu, iar versiunea tripla are defapt cinci pasi. Din acest tip de dans s-a dezvoltat Cha-cha-ul. Cum? O sa vedem in continuare!

La sfarsitul anilor 1940, in Havana, Cuba, trupele de muzicieni americani si cubanezi, cantau in cazinourile marilor orase. Cateva dintre aceste orchestre au incercat sa combine ritmul american de jazz, cu cel cubanez de rumba. Rezultatul a fost Mambo.

Printre numeroasele figuri de mambo, exista una care se numea "chatch", care implica trei miscari rapide ale greutatii urmate de doi pasi mai lent realizati. Pana la inceputul anilor 1950, aceasta figura a schitat un nou dans, dans numit cha - cha - cha.

Cha - cha-ul a mostenit foarte multe elemente de stil de la "parintii" lui, adica mambo si rumba, ramanand un dans senzual si foarte energic. Ca majoritatea dansurilor latine, si acesta se realizeaza cu o miscare a picioarelor aproape de podea. Soldurile dansatorilor sunt relaxate si permit o miscare naturala a sectiunii pelviene. Partea superioara a corpului se pozitioneaza deasupra piciorului cu care se calca.

Cha-cha-ul este ultimul venit in categoria dansurilor latino-americane a fost vazut pentru prima data in salile de dans din America in jurul anilor 1950, fiind o versiune mai lenta si mai putin complicata a Mambo-ului, numita Dublu Mambo. Cum s-a ajuns la acest lucru? Multa lume s-a plans ca Mambo-ul este prea rapid si prea sacadat, iar orchestrele au inceput sa incetineasca ritmul. Creat in Cuba Cha-cha-ul contine ritmuri africane si cubaneze amestecate intr-un ritm latino. Numaratoarea caracteristica un, doi, trei, cha-cha la facut faimos.

Numele Cha-Cha-Cha apare prima data in Haiti, ca fiind o componenta a clopotului. Acest clopot era facut dintr-o placa, ce scotea un zgomot "cha-cha" cand era frecata. O alta versiune a numelui acestui dans ar fi urmatoarea: Cand femeile cubaneze danseaza pantofii lovesc cu calcaiele podeaua in ritm de cha-cha-cha. O alta ipoteza este provenienta din cuvantul spaniol "chacha", care inseamna asistenta medicala, sau din "chachar" care semnifica "a mesteca frunze ale arborelui de cacao", sau din "char" care inseamna "ceai".

La inceputul anilor 50 mari orchestre Cubaneze, ca orchestra Aragon cantau Cha-cha si ca o parte a nebuniei latine dansul se imprastia ca un foc salbatic peste cultura muzicala americana, pana cand aproape fiecare formatie avea nevoie sa adauge un cha-cha pe LP-ul lor. Chiar si la sfarsitul anilor 60 cand Salza incepea sa se impuna, multe formatii pastrau cha-chaul pe albumele lor.

Cha-cha-ul in sine a fost inventat in 1954 de un violonist cubanez Enrique Jorrin. Jorrin membru al orchestrei americane Charanga, a redus ritmul mamboului si a facut cateva inregistrari care au ajutat la implementarea acestei schimbari.

Datorita ritmului rapid cha-cha-ul cerea pasi foarte mici. Se dansa pe o masura de 4/4 si numaratoarea era 1,2,3,si,4 si dansatorii faceau intoarceri in executia pasilor. Se puteau adauga pivotari si multe alte miscari noi fanteziste. Pasi incrucisati, rotatii, miscari laterale erau de asemenea incluse, cu franari sau locuri unde miscarea se oprea pentru un moment. Cha-cha-ul cere multe miscari de solduri, ceea ce face dansatorii foarte expresivi.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30 masuri pe minut.

Denumirea acestui dans a fost prescurtata, din Cha-cha-cha devenind Cha-cha.
Cha-cha-ul este un dans plin de viata, ce implica miscari rapide ce trebuie sa degaje o atmosfera vesela, de joaca, putin obraznica, strengareasca. Are un ritm sacadat, plin de vitalitate si forta, dansandu-se pe melodii ce au imprumutat multe elemente din jazz, beat si disco.

Cha-cha-ul este popular si astazi, ritmul lui putand fi auzit in muzica lui Julio Iglesias, Gloria Estefan, Ricky Martin, Enrique Iglesias, Jennifer Lopez, Chayanne si multi altii.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

RUMBA

Denumirea de Rumba este un termen generic ce acopera o mare varietate de nume (i.e., Son, Danzon, Guagira, Guaracha, Naningo) a unei muzici sau dans din vestul Indiei. Semnificatia exacta variaza de la o insula la alta. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, "Son-ul" era un dans popular al clasei medii din Cuba, fiind o varianta rafinata mai lenta a Rumbei. Si mai lent este "Danzon-ul", dansul bogatasilor din Cuba in care se fac pasi foarte mici, femeia producand o foarte usoara basculare a soldurilor prin indoirea si intinderea alternativa a genunchilor.

Exista doua surse ale Rumbei, una spaniola si alta africana. Dar dezvoltarea principala a avut loc in Cuba, desi au existat dezvoltari similare si in alte insule din Caraibe si in general din America Latina.

Influenta Rumbei a aparut in secolul XVI-lea, o data cu importul sclavilor negrii din Africa. In folclor, rumba este in esenta mimarea unui act sexual foarte rapid cu miscari exagerate ale soldurilor, cu o atitudine senzuala agresiva din partea barbatului si o atitudine defensiva a femeii. Muzica este formata din batai intrerupte (stacatto beat) sustinute de miscari expresive ale dansatorilor. Instrumentele acompaniatoare incluzand maracas, clavecin, marimbola si tobe.

Rumba americana este o versiune modificata a Son-ului. Prima incercare serioasa de introducere a ei in SUA, a fost facuta de catre Lew Quinn and Joan Sawyer in 1913. Zece ani mai tarziu liderul formatiei, Emil Coleman a adus muzicieni si dansatori de Rumba in New York.

In anul 1925 cand Benito Collada a deschis clubul El Chico in Greenwich Village, si-a dat seama ca new-york-ezii nu stiau nimic despre Rumba.

Adevaratul interes pentru muzica Latino a inceput insa abia in ultima parte a anilor 1920, cand Xavier Cugat a format o orchestra specializata in muzica latino-americana. Mai tarziu in anii 1930 Cugat canta la renumitul hotel Waldorf Astoria din New York, avand cea mai remarcabila orchestra a acelor vremuri.

Dansul a aparut in 1935 in filmul "Rumba", un music-hall superficial, in care George Raft juca rolul unui dansator ce castiga mostenitoarea (Carol Lombard) prin limbajul universal al dansului.

Introdus in Europa s-a bazat mult pe entuziasmul si abilitatea interpretativa a profesorului londonez Monsieur Pierre, care in anii 30 impreuna cu partenera sa Doris Lavelle a popularizat adevarata versiune a Rumbei Cubaneze, in Londra.

In 1955 a fost recunoscuta oficial, dupa multe discutii, versiunea Rumbei Cubaneze.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 25-27 masuri pe minut

Senzuala, subtila si pasionanta, rumba este numita "perla dansurilor latino-americane", fiind un dans al iubirii si suferintei. Se caracterizeaza prin miscari ample ale bazinului si unduiri elegante ale bratelor, avand o melodicitate lirica, poate chiar un anumit melo-dramatism.

Astazi multe din figurile de baza au pastrat vechea poveste pasionanta de dragoste in care femeia incearca sa domine barbatul cu ajutorul farmecului sau feminin. In coregrafiile reusite va exista intotdeauna un element de "tachinare si fuga", barbatul fiind ispitit si apoi respins.

Pentru partenera miscarile cele mai atractive sunt cele de bazin, in timp ce partenerul isi foloseste intregul trup pentru a-si impresiona si domina partenera. Din pacate, la finalul dansului el nu reuseste niciodata.

Rumba a fost si a ramas spiritul si sufletul muzicii si dansului latino-american. Ritmurile fascinante si expresivitatea corpurilor facand din Rumba unul din cele mai populare dansuri latino-americane.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

PASSO-DOBLE

Dansul Paso Doble este singurul dans latino-american ce nu isi are radacinile in cultura « Negro », fiind originar din Spania, descoperit de asemenea si in Mexic. Numele de "Paso Doble" inseamna in limba spaniola "doi pasi" si se poate deosebi de "Paso a Dos" care semnifica "dans in doi". Conceptul de "doi pasi" se refera la natura de mars a pasilor de dans, care pot fi numarati cu "1, 2" pentru "stanga, dreapta". Aceasta ar putea sa contrasteze cu descrierea lui alternative ca fiind "Un pas spaniol", numit asa deoarece pe fiecare bataie a muzicii se calca doar o singura data.

Paso doble este unul din multele dansuri spaniole traditionale care sunt associate cu diferite aspecte ale vietii speniole. Paso Doble s-a dezvoltat pe baza miscarilor matadorului in timpul coridelor. In acest dans partenerul este mult mai mult in centrul atentiei, partenerei revenindu-i rolul capei. Elementul de legatura intre corida si muzica acestui dans, este dat mai ales de caracteristica muzicii de mars folosita la inceputul coridei. Coridele dateaza inca din vechea Creta, si doar in anii 1700 a fost adoptata si de spanioli.

Dansul acesta este ultimul dans ce se invata in timpul cursurilor de dansuri latino-americane, deoarece se bazeaza pe o coregrafie precis aranjata pe linia melodica, fiind un dans foarte dificil.

Dansul Paso Doble a inceput sa castige popularitate in jurul anilor 1920, punctul culminant al popularitatii fiind atins in anul 1926. Paso Doble a fost acceptat ca dans de competitie dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Masura muzicala este de 2/4, tempoul fiind de 60-62 masuri pe minut.

In momentul in care incepe muzica de Paso Doble, instantaneu se creaza o atmosfera specific spaniola. Modul de prezentare a acestui dans este cu pieptul larg, umeri desfacuti indreptati in jos, cu gatul tras pe spate, iar capul este inclinat usor in fata spre in jos. Aceasta este pozitia toreadorului care trebuie sa aiba contact visual permanent cu taurul. Greutatea corpului este spre in fata, dar majoritatea pasilor ce merg spre in spate au conducere cu calcaiul. De obicei coregrafia este legata de structura melodica a dansului "Espagna Cani", care este dansul tiganesc spaniol, acest dans avand trei bucati crescendo in muzica. Aceste momente sunt usor de remarcat datorita pozelor spectaculoase relalizate de catre dansatori, ceea ce adauga grandoare dansului.

Sus

preluat de pe site-ul www.fandanceclub.ro

Regulamentul cu privire la
organizarea si functionarea Comisiei de Disciplina

• 1. Compunere si raspunderi
• 2. Scop si domeniu de aplicare
• 3. Atributiile Comisiei de disciplina
• 4. Tipuri de sanctiuni si Codul de conduita
• Tipuri de sanctiuni
• Codul de conduita
• 5. Raspundere pe linie de disciplina
• 6. Contestatii

Art.1 Compunere si raspunderi
Īn vederea īntaririi disciplinei activitatilor desfasurate sub autoritatea FRDS, a fost īnfiintata Comisia de disciplina.
Aceasta se compune dintr-un presedinte si 2 membrii si se īntruneste īn sedinte ordinare de 2 ori pe an si sedinte extraordinare de cāte ori este nevoie.
Presedintele este ales de catre Adunarea Generala, ulterior el isi alege membrii si solicita avizul Biroului Federal.
Comisia de disciplina face rapoarte periodice catre Biroul Federal si prezinta raport scris īn fata Adunarii generale.

Art.2 Scop si domeniu de aplicare
Prezentul regulament are ca scop prezentarea si modul de solutionare a litigiilor care pot apare īn activitatea FRDS si a cluburilor afiliate, pentru a asigura o abordare corecta si o interpretare uniforma a acestora.
Obiectivul acestui regulament este pastrarea unor norme de conduita corecte si rezonabile de catre membrii FRDS care participa la oricare din competitiile incluse īn calendarul competitional.
Prevederile prezentului Regulament se aplica tuturor membrilor federatiei si structurilor sportive afiliate FRDS.

Art.3 Atributiile Comisiei de disciplina
a) analizeaza, dezbate si ia masuri īn cazurile de contestatii, plāngeri, reclamatii, sesizari īnaintate Biroului Federal, sau direct Comisiei de catre membrii FRDS, cluburi afiliate la FRDS, cluburi sau alte persoane juridice afiliate IDSF si alte persoane fizice sau juridice.
b) Analizeaza si dezbate rapoartele Observatorilor Federali , īntocmite pentru fiecare competitie FRDS, luānd masurile ce se impun.
c) Se poate sesiza din oficiu ori de cāte ori ia nota de abateri de la Regulamentele FRDS.
d) in cazul in care reclamatia priveste activitatea specifica a uneia din comisiile F.R.D.S.( antrenori, arbitri, organizare competitii) reclamantul trebuie sa sesizeze respectiva comisie care la rindul ei este obligata sa analizeze cazul si sa sesizeze in scris Comisia de disclipina.

1. Comisia de disciplina trebuie sesizata in scris de catre reclamant.
Plingerea va fi motivata si va contine si eventualele dovezi.
Comisia de disciplina poate respinge cererea din urmatoarele motive:
- formulare necorespunzatoare
- lipsa dovezilor
Respingerea se comunica reclamantului in scris.
Dupa aceasta reclamantul poate redepune plingerea in decurs de 2 saptamini la comisia de apel a FRDS care este obligata sa ii comunice noua decizie in scris.
2. Deliberarea comisiei de disciplina nu este publica.
Cu acordul celor implicati sau in cazuri urgente hotarirea se poate lua fara audierea celor implicati care au dreptul sa isi exprime opinia in scris sau verbal si pot apela la un avocat.
Se hotaraste cu majoritate simpla.
In cazul egalitatii va decide presedintele.
Toate hotaririle se motiveaza in scris, se semneaza de toti participantii la dezbateri si se comunica in scris celor implicati.
Deasemeni se vor instiinta si presedintii clubului din care fac parte cei implicati.
3. Membrii comisiei de disciplina nu pot participa la dezbateri daca ei insusi, clubul lor sau membrii clubului lor sunt implicate.
Atit timp cit se poate apela la comisia de disiplina cazul nu ajunge la judecata,tribunal, justitie.
Comisia de disciplina poate insa sa transfere cazul in justitie.In rest sunt valabile pentru Comisia de disciplina toate regulile procesului civil.
4. Comisia de disciplina decide si costurile procesului.
Costurile implicate de functionarea comisiei de disciplina se vor achita din fondul rezultat din amenzi.
Daca se accepta dezbaterea problemei Comisia de disciplina poate decide ca fiecare parte se suporte o parte din cheltuieli.
In cazul in care reclamatia facuta este neintemeiata reclamantul va suporta cheltuielile rezultate in urma procesului precum si o amenda.
Comisia de disciplina poate sa ceara bani pentru urmatoarele:

a. taxe pentru desfasurarea activitatii comisiei de disciplina precum si cheltuielile pentru mebrii (transport cu trenul la clasa a II-a de la domiciliu la locul dezbaterii, bani pentru cazare si alte cheltuieli ale mebrilor in functie de regulile stabilite de federatie).

Art.4 Tipuri de sanctiuni si Codul de conduita Tipuri de sanctiuni
Pentru a pastra o evidenta completa a tuturor masurilor luate īn conformitate cu acest cod, Comisia de disciplina, trebuie sa introduca īn rapoartele lor toate masurile luate, sub urmatoarele titulaturi:

1. Sanctiuni administrative

- Avertisment- īn cazul abaterilor minore.
- Mustrarea scrisa- īn cazul abaterilor īn care s-a dovedit intentia de īncalcare a regulamentelor FRDS.
- Suspendare temporara- se va aplica īn cazul abaterilor foarte grave. Ea poate viza:
    participarea īn competitiile FRDS intre 3 luni si 1 an;
    Dreptul de arbitraj si antrenori 1-3 ani;
    si dreptul de a organiza competitii sub egida FRDS 1-3 ani.
- Suspendarea definitiva - se va aplica īn cazul abaterilor foarte grave, cānd persoana a fost cercetata penal si condamnata, sau a adus prejudicii morale si materiale FRDS.
- Retrogradari de clasa īn cazuri foarte grave.

2. Sanctiune financiara

- Amenda - sanctiune pecuniara īn cazurile amintite anterior.
Cuantumul amenzilor va fi stabilit īn functie de gravitatea abaterii.
Comisia de disciplina stabileste perioada, data de la care se aplica suspendarea, cuantumul amenzii, si data limita pāna la care trebuie sa se achite aceasta.

Codul de conduita A SPORTIVII
1. Abaterile la fata locului

a) Le este interzis sportivilor sa interpeleze oficialii FRDS īn timpul competitiei.
Interesele sportivilor vor fi reprezentate de catre oficialii clubului de care apartin.
Aceasta abatere va fi sanctionata prin sanctiuni administrative si/sau amenda īntre 10-40 USD.

b) Sportivii sunt obligati sa se prezinte la premieri īn tinuta de competitie.
Īn cazul īncalcarii acestor prevederi sportivul va fi sanctionat cu amenda īntre 20-50 USD si cu sanctiunile administrative ce i se cuvin.

c) Obscenitate audibila

Sportivii nu au voie sa foloseasca obscenitati audibile īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, sportivul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 100 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea audibila este definita ca utilizare a acelor cuvinte cunoscute īn mod obisnuit a fi profane si pronuntarea clara si suficient de tare a acestora pentru a fi auzite de cei din jurul sau.

d) Obscenitate vizibila

Sportivii nu au voie sa faca nici un fel de gesturi obscene īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, sportivul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 100 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea vizibila este definita de efectuarea de catre sportiv cu māna sau cu alte obiecte a unor semne care īn mod obisnuit au īnteles sau semnificatie obscena pentru oamenii respectabili.

e) Abuz verbal

Sportivii nu au voie sa agreseze verbal vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Abuzul verbal este definit ca fiind o afirmatie care implica incorectitudinea, este īnjositoare, insultatoare sau ofensatoare.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, sportivul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 150 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.

f) Abuz fizic

Sportivii īn nici un moment nu trebuie sa agreseze fizic vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Īn contextul acestei prevederi, abuzul fizic este lovirea voita a unui antrenor, arbitru, concurent (inclusiv partener), spectator sau a altei persoane.
Daca o asemenea abatere este probata, sportivul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 200 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.

g) Comportare nesportiva

Sportivii īn permanenta trebuie sa aiba o conduita sportiva, si sa dea dovada de respectul cuvenit autoritatii oficialilor si fair-play fata de ceilalti concurenti, spectatori si alte persoane.
Īn contextul acestei prevederi comportarea nesportiva este definita ca orice comportare urāta a unui dansator care este clar jignitoare sau īn detrimentul sportului dar care nu cade sub incidenta unei ofense la fata locului specifice continute īn acest cod.
Daca o asemenea abatere este probata, sportivul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 100 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
Pentru abateri de la regulamentele F.R.D.S. Comisia de disclipina isi rezerva dreptul de a decide asupra sanctiunilor si asupra cuantumului amenzilor care se impun tinind cont si de recomandarile comisiilor de specialitate.

B ANTRENORII
1. Abaterile la fata locului

a) Obscenitate audibila

Antrenorii nu au voie sa foloseasca obscenitati audibile īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, acestia vor primi o amenda de 200 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea audibila este definita ca utilizare a acelor cuvinte cunoscute īn mod obisnuit a fi profane si pronuntarea clara si suficient de tare a acestora pentru a fi auzite de cei din jurul sau.

b) Obscenitate vizibila

Antrenorii nu au voie sa faca nici un fel de gesturi obscene īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, acestia vor primi o amenda de 200 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea vizibila este definita de efectuarea de catre sportiv cu māna sau cu alte obiecte a unor semne care īn mod obisnuit au īnteles sau semnificatie obscena pentru oamenii respectabili.

c) Abuz verbal

Antrenorii nu au voie sa agreseze verbal vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Abuzul verbal este definit ca fiind o afirmatie care implica incorectitudinea, este īnjositoare, insultatoare sau ofensatoare.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, antrenorul respectiv va primi o amenda de 300 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.

d) Abuz fizic

Antrenorii īn nici un moment nu trebuie sa agreseze fizic vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Īn contextul acestei prevederi, abuzul fizic este lovirea voita a unui antrenor, arbitru, concurent (inclusiv partener), spectator sau a altei persoane.
Daca o asemenea abatere este probata, antrenorul respectiv va primi o amenda de 400 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.

Pentru abateri de la regulamentele F.R.D.S. Comisia de disclipina isi rezerva dreptul de a decide asupra sanctiunilor si asupra cuantumului amenzilor care se impun tinind cont si de recomandarile facute in scris de catre comisiile de specialitate.

Orice alte abateri ale sportivilor ce nu apar īn regulamentele FRDS vor fi judecate si sanctionate de Comisia de disciplina īn functie de gravitatea lor.

C ARBITRII
1. Īncercarea de frauda prin īntelegeri cu alti arbitrii sau influentarea secretariatului se sanctioneaza cu amenda cuprinsa īntre 100-300 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
2. Arbitrarea unei competitii fara sa fi platit cotizatia anuala FRDS sau īn perioada īn care este suspendat, se pedepseste cu amenda de 200 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
3. Neparticiparea la o competitie la care a dat confirmarea se va sanctiona cu o amenda de 50 USD.
4. Abaterile la fata locului

a) Obscenitate audibila

Arbitrii nu au voie sa foloseasca obscenitati audibile īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, acestia vor primi o amenda de 200 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea audibila este definita ca utilizare a acelor cuvinte cunoscute īn mod obisnuit a fi profane si pronuntarea clara si suficient de tare a acestora pentru a fi auzite de cei din jurul sau.

b) Obscenitate vizibila

Arbitrii nu au voie sa faca nici un fel de gesturi obscene īn incinta locului de desfasurare a competitiei.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, arbitrul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 200 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.
Īn contextul acestei prevederi, obscenitatea vizibila este definita de efectuarea de catre sportiv cu māna sau cu alte obiecte a unor semne care īn mod obisnuit au īnteles sau semnificatie obscena pentru oamenii respectabili.

c) Abuz verbal

Arbitrii nu au voie sa agreseze verbal vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Abuzul verbal este definit ca fiind o afirmatie care implica incorectitudinea, este īnjositoare, insultatoare sau ofensatoare.
Daca o asemenea abatere are loc īn timpul concursului, arbitrul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 300 USD si sanctiunile admistrative ce i se cuvin.

d) Abuz fizic

Arbitrii īn nici un moment nu trebuie sa agreseze fizic vreun arbitru, antrenor, concurent,spectator sau alte persoane aflate īn incinta salii de concurs.
Īn contextul acestei prevederi, abuzul fizic este lovirea voita a unui antrenor, arbitru, concurent (inclusiv partener), spectator sau a altei persoane.
Daca o asemenea abatere este probata, arbitrul va fi eliminat imediat din competitie, va primi o amenda de 400 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.

Pentru abateri de la regulamentele F.R.D.S. Comisia de disclipina isi rezerva dreptul de a decide asupra sanctiunilor si asupra cuantumului amenzilor care se impun tinind cont si de recomandarile facute in scris de catre comisiile de specialitate.

Orice alte abateri ale arbitrilor, vor fi judecate si sanctionate de Comisia de disciplina īn functie de gravitatea lor.

D CLUBURI
  1. Oficialul clubului (īn lipsa antrenorului) este obligat sa verifice īnscrierile īn competitie a perechilor sale. Daca īn timpul competitiei vor aparea perechi ce nu au facut deplasarea la acel concurs clubul va fi sanctionat cu 15 USD/pereche si sanctiunile admistrative ce se cuvin.
    2. Participarea īn competitii a unui club ce nu si-a platit taxa anuala sau este suspendat va fi sanctionata cu suma de 200 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    3. Īnscrierea īn competitii a unui sportiv ce nu si-a platit taxa anuala sau este suspendat va fi sanctionata cu suma de 200 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    4. Participarea īn competitii a unui sportiv la alta clasa decāt cea la care are dreptul sa participe va fi sanctionata cu amenda cuprinsa īntre 100-300 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    5. Participarea repetata a sportivilor īn competitii cu alta īmbracaminte decāt cea prezentata īn Regulamentul de organizare va fi sanctionata cu suma de 50 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    6. Īncercarea de frauda prin influentarea arbitrilor sau a secretariatului competitiei se va sanctiona cu amenda cuprinsa īntre 300-600 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    7. Īnscrierea īn carnetele de concurent a unor date necorespunzatoare cu realitatea sau modificarea ilicita a acestora se va sanctiona cu amenda cuprinsa īntre 200-500 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    8. Īn cazul nerespectarii conditiilor de transfer prevazute īn Regulamentul de transferari clubul implicat se va sanctiona cu amenda de 150 USD si sanctiunile administrative ce se cuvin.
    9. Neplata taxei de transfer catre FRDS se va sanctiona cu amenda cuprinsa de 50 USD si sanctiunile administrative se cuvin.

Pentru abateri de la regulamentele F.R.D.S. Comisia de disclipina isi rezerva dreptul asupra sanctiunilor si asupra cuantumului amenzilor care se impun tinind cont si de recomandarile facute in scris de catre comisiile de specialitate.

Orice alte abateri ce privesc cluburile, vor fi judecate si sanctionate de Comisia de disciplina īn functie de gravitatea lor.

E ORGANIZATORI
    1. Primirea īn competitie a unui club ce nu si-a platit taxa anuala va fi sanctionata cu amenda de 200 USD.
    2. Īn cazul īn care organizatorii nu respecta una din conditiile prevazute de art.3 din Regulamentul competitional se vor aplica amenzi cuprinse īntre 50-100 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
    3. Īn cazul īn care organizatorii nu respecta una din conditiile prevazute de art.9 din Regulamentul competitional se vor aplica amenzi cuprinse īntre 50-100 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
    4. Īn cazul īn care organizatorii nu respecta una din conditiile prevazute de art.12 din Regulamentul competitional se vor aplica amenzi cuprinse īntre 100-200 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
    5. Īn cazul īn care organizatorii nu respecta una din conditiile prevazute de art.17 din Regulamentul competitional se vor aplica amenzi cuprinse īntre 50-200 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.
    6. Īn cazul īn care o competitie se desfasoara fara acceptul Comisiei de organizare, organizatorul este sanctionat cu amenda de 300 USD si sanctiunile administrative ce i se cuvin.

    Conducerea competitiei se obliga sa decida in legatura cu abaterile care i-au fost aduse la cunostinta (chiar daca nu au exisat plingeri sau obiectii scrise).
    O plingere sau obiectie poate fi redactata de catre orice sportiv participant la concurs, capitanii de echipa, observatorul federal, membrii consiliului FRDS, presedintii de club, antrenorii sau arbitrii.
    O reclamatie se poate formula impotriva participantilor la concurs; verbal la conducerea concursului si trebuie sa contina un mod de a dovedi cele susutinute. Conducerea competitiei hotaraste pe loc in legatura cu rezolvarea reclamatiei . Plingerile se pot formula si impotriva mebrilor conducerii concursului a oficialilor sau a arbitrilor. Recursul se poate formula in timp de 14 zile. Observatorul federal este obligat sa consemneze in raport in legatura cu cele de mai sus.
Nu se pot formula plingeri/obiectii verbale dupa incheierea competitiei.
    Pentru abateri de la regulamentele F.R.D.S. Comisia de disclipina isi rezerva dreptul de a decide asupra sanctiunilor si asupra cuantumului amenzilor care se impun tinind cont si de recomandarile facute in scris de catre comisiile de specialitate.

    Orice alta abatere ce priveste organizarea unei competitii va fi judecata si sanctionata de Comisia de disciplina īn functie de gravitatea ei.

Art.5 Raspundere pe linie de disciplina
    Deciziile Comisiei de disciplina vor fi transmise īn scris secretarului federal in termen de 24 de ore de la luarea deciziei.
    Secretarul federal va avea obligatia de a instiinta in scris in termen de 48 de ore persoanele si cluburile sanctionate, precum si de a urmarii ducerea la indeplinire a sanctiunilor acordate de Comisia de disciplina.
    Amenzile trebuiesc platite in termen de 14 zile de la luarea la cunostinta a acestora de catre cei sanctionati.
    Īn cazul īn care amenda nu este achitata in termenul prevazut se va aplica sanctiunea de suspendare temporara din cadrul FRDS pāna la achitarea acesteia.
    Daca amenda nu este achitata in termen de 1 an de zile de la data aducerii la cunostinta a celui sanctionat, aceasta se prescrie.     Suspendarile intra in vigoare din momentul aducerii lor la cunostinta a persoanelor sau cluburilor sanctionate.
    Comisia de disciplina poate sanctiona si abaterile de la regulamente comise de catre sportivii sau oficialii membrii ai altor federatii de dans la competitiile desfasurate sub patronajul FRDS.

    Īn cadrul fiecarui club afiliat FRDS presedintele clubului va raspunde de informarea membrilor clubului īn vederea respectarii regulamentelor si deciziilor Comisiei de disciplina.
    Dansatorul trebuie sa fie clar informat de orice impunere a unei masuri luate fata de el.
    Observatorul federal , poate elimina un dansator pentru oricare din īncalcarile acestui cod, iar o astfel de decizie va fi anuntata Comisiei de disciplina īn scris, īn termen de 3 zile de la terminarea concursului. Aceasta decizie va putea fi atacata la Comisia de disciplina īn termen de 14 zile de la aflarea acelei decizii.
    Observatorul federal si membrii Comisiei de disciplina trebuie sa faca o cercetare cāt se poate de corecta pentru a constata faptele legate de incidentele la fata locului ale tuturor membrilor FRDS si dupa constatarea ca a avut loc o īncalcare a regulamentului, va trebui sa aduca la cunostinta acelui membru (īn cazul dansatorului īnstiintarea se va face prin intermediul clubului) sanctiunile si penalizarile date.
    Daca se constata abateri grave de la normele civile ale statului romān sau abateri grave de la normele de moralitate, petrecute atāt īn Romānia cāt si īn strainatate, vinovat va fi atāt membrul FRDS dovedit ca faptas cāt si responsabilul FRDS direct (antrenor, delegat, organizator, etc..) Īn cazul penalizarilor sau despagubirilor pretinse FRDS īn numele abaterilor faptuite de reprezentantii sai īn Romānia si īnstrainatate acestea vor fi imputate direct membrilor FRDS gasiti vinovati.

Art.6 Contestatii
Acestea se depun in scris si numai de catre partile aflate in litigiu.
Īn cazul īn care partea sanctionata printr-o decizie a Comisiei de disciplina se simte nedreptatita , ea poate īnainta o contestatie catre Comisia de apel, pāna la prima competitie ce urmeaza īn calendarul competitional, dupa ce a primit sanctiunea(dar nu mai tārziu de 14 zile de la sanctionare).
Ultima cale de atac este prezentarea cazului īn Adunarea Generala, a carei decizie este definitiva si irevocabila.

Sus

Acest regulament este actualizat de catre Comisia de Disciplina

REGULAMENTUL TEHNIC

Ultima modificare: Sedinta Biroului Federal din 4 martie 2005

I. GRADE DE COMPETIŢIE

• Campionatul National al Romāniei
• Campionatul National pe clase
• Cupa Romāniei
• Campionatul National de Formatii
• Concursul pe echipe
• Concursuri Open basic
• Concursuri Open
• Concursuri nationale
• Concursuri zonale
• Concursuri IDSF

II. ORGANIZAREA COMPETIŢIILOR

• Sectiuni
• Clase de dans
• Regulament clasa Hobby
• Categorii de vārsta

III. PARTICIPANŢII LA CONCURS

• Sportivi amatori
• Sportivi profesionisti
• Presedintele juriului
• Arbitrii
• Secretariatul tehnic
• Prezentatorul concursului
• Etapele unui concurs
• Dansurile obligatorii
• Notarea perechilor
• Promovarea dansatorilor
• Figuri permise
• Costumatia de concurs
• Competitii peste hotare
• Dispozitii finale

• ANEXA 1 - Lista figurilor permise
• ANEXA 2 - Reguli privind costumatia dansatorilor

IV. REGULAMENTUL COLEGIULUI DE ARBITRI

• A. Organizarea si functionarea Colegiului de Arbitri
• B. Regulament pentru arbitrarea formatiilor

I. GRADE DE COMPETIŢIE

1.1. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ROMĀNIEI
Cuprinde urmatoarele concursuri:
* dansuri standard (W, T, V, F, Q);
* dansuri latino-americane (S, Ch, R, Pd, J);
* 10 dansuri (W, T, V, F, Q, S, Ch, R, Pd, J). .

1.2. CAMPIONATUL NAŢIONAL PE CLASE
Conform dansurilor pentru fiecare clasa.
Se organizeaza pe categorii de vārsta: Juniori I, Juniori II, Tineret, Adulti si Seniori
Invitatiile se trimit tuturor cluburilor membre ale FRDS.

1.3. CUPA ROMĀNIEI
Cuprinde urmatoarele concursuri:
* dansuri standard (W, T, V, F, Q);
* dansuri latino-americane (S, Ch, R, Pd, J);
* 10 dansuri (W, T, V, F, Q, S, Ch, R, Pd, J).
Se organizeaza pe categorii de vārsta: Juniori I, Juniori II, Tineret, Adulti si Seniori
Invitatiile se trimit tuturor cluburilor membre ale FRDS.

1.4. CAMPIONATELE NAŢIONALE DE FORMAŢII
Cuprind urmatoarele concursuri:
* dansuri standard;
* dansuri latino-americane.
a. Restrictii privind costumatia pentru concurs:
- dansurile standard: costumele barbatilor trebuie sa fie negre sau bleumarin īnchis;
- dansuri latino-americane: costumele barbatilor pot fi de orice culoare, cu conditia ca toti partenerii din formatie sa poarte aceeasi culoare.
Nu sunt permise recuzite.
b. Formatiile de dansuri standard trebuie sa includa toate dansurile standard (W, T, V, F, Q), fiecare dans avānd minim 8 masuri, fiind permise si 16 masuri din orice alt dans, inclusiv latino-american.
c. Formatiile de dansuri latino-americane trebuie sa includa toate dansurile latino-americane (S, Ch, R, Pd, J), fiecare dans avānd minim 8 masuri, fiind permise si 16 masuri din orice alt dans, inclusiv standard.
d. Evolutia solo īn formatia de standard se va limita la 8 masuri pentru oricare dintre dansuri, nedepasind īnsa, īn total, 24 de masuri de-a lungul īntregii reprezentatii.
Aceasta regula nu se aplica la dansurile latino-americane īn care evolutia solo este ceva obisnuit.
Nota: La ambele categorii sunt interzise ridicarile de la sol (acele miscari īn timpul carora unul dintre parteneri are ambele picioare desprinse de sol, fiind sustinut de celalalt partener).
e. Orice formatie este compusa din 6 sau 8 perechi.
Nimeni nu poate dansa pentru mai mult de o formatie īn aceasi competitie.
f. Fiecare formatie poate avea pāna la 4 rezerve, care pot schimba titularii īn orice faza a campionatului.
g. Evolutia unei formatii va dura maxim 6 minute, inclusiv introducerea si īncheierea.
Din cele 6 minute, vor fi punctate nu mai mult de 4,30 minute, care trebuie identificate clar prin semnal sonor de īnceput si sfārsit.
Formatiile care nu respecta aceste conditii pot fi descalificate de catre presedintele juriului.
i. Vor fi invitati minim 5 arbitrii, avānd experienta īn formatii.
j. Vor fi utilizate casete sau alte sisteme audio.
k. Repetitiile vor fi organizate astfel īncāt fiecare formatie sa beneficieze de conditii egale de timp si de spatiu īn sala, cu muzica.
l. Va fi numit un presedinte al juriului, care urmareste repetitiile si avertizeaza fiecare formatie de orice īncalcare a regulilor.
Daca regulile sunt īncalcate īn timpul concursului, presedintele poate descalifica formatia dupa o consultare prealabila cu juriul.
Īn concurs este permis doar programul de dans si muzica prezentat la repetitie. Schimbarea costumatiei nu este admisa īn timpul competitiei.
m. Daca īn competitie sunt prezente mai mult de 5 formatii, trebuie organizat un al doilea tur.

1.5. CAMPIONAT PE ECHIPE
a. Cuprinde urmatoarele concursuri
* dansuri standard (W, T, V, F, Q)
* dansuri latino-americane (S, Ch, R, Pd, J)
b. fiecare echipa este formata din cel putin 4 perechi, doua standard si doua latino, care nu pot fi schimbate pe parcursul competitiei.

1.6. CONCURSURI OPEN BASIC
Cuprinde urmatoarele concursuri: Standard - 5 dansuri, Latino - 5 dansuri. Se pot organiza concursuri Open Basic pāna la o anumita clasa: Open B-C, Open B-B.

1.7. CONCURSURI OPEN
Toate Concursurile Open la care se percepe taxa de participare trebuie sa aiba aprobarea scrisa a Biroului Federal.
Pentru dreptul de organizare a unui Concurs Open se va plati o taxa conform Regulamentului Financiar.
Participarea este permisa cluburilor membre ale FRDS.
Cu aprobarea Biroului Federal pot participa si cei ce nu detin aceasta calitate.

1.8. CONCURSURI NAŢIONALE
Concursurile nationale sunt acele concursuri la care participa perechi din cel putin patru zone.

1.9. CONCURSURI ZONALE
La aceste concursuri participa numai cluburi membre ale FRDS din aceeasi zona, minim patru. Pot fi organizate numai cu aprobarea Biroului Federal.

1.10. CONCURSURI IDSF sI CONCURSURI INTERNAŢIONALE
Concursurile IDSF Open si IDSF International Open, precum si Campionatele sau Cupele Mondiale, Europene sau Sud-Europene, pot fi organizate pe teritoriul Romāniei numai cu aprobarea Biroului Federal si īn conformitate cu regulamentul IDSF.
Īn afara tipurilor de concursuri enumerate īn paragraful anterior, un concurs este considerat international daca la el participa dansatori din minim 4 tari.

II. ORGANIZAREA COMPETIŢIILOR

2.1. Organizarea concursurilor pe sectiuni
Concursurile de dans sportiv se pot organiza pe urmatoarele sectiuni
* standard;
* latino americane;
* 10 dansuri.


2.2. Organizarea concursurilor pe clase de dans
Īn Romānia se pot organiza concursuri de dans sportiv pentru 6 clase, astfel:
* Clasa E pāna la juniori II inclusiv 6 dansuri:
- dansuri standard: W, V, Q;
- dansuri latino: S, Ch, J.
pentru tineret si adulti se pot organiza competitii pentru fiecare sectiune īn parte:
dansuri standard W, V, Q, sau dansuri latino S, Ch, J ;
* Clasa D pāna la juniori II inclusiv 8 dansuri:
- dansuri standard: W, T, V, Q;
- dansuri latino S, Ch, R, J.
pentru tineret si adulsi se pot organiza competitii pentru fiecare sectiune īn parte:
dansuri standard W, T, V, Q, sau dansuri latino S, Ch, R, J;
* Clasa C - dansuri standard W, T, V, SF, Q;
- dansuri latino-americane S, Ch, R, PD, J.
* Clasa B - dansuri standard W, T, V, SF, Q;
- dansuri latino-americane S, Ch, R, PD, J.
* Clasa A - dansuri standard W, T, V, SF, Q;
- dansuri latino-americane S, Ch, R, PD, J.
* Clasa S - dansuri standard W, T, V, SF, Q;
- dansuri latino-americane S, Ch, R, PD, J.

2.3. Regulament pentru clasa Hobby
1. Competitiile de Hobby
Sunt acele concursuri organizate de membrii FRDS unde participa acele persoane care nu urmaresc īn mod obligatoriu performanta.
La aceste competitii nu se acorda puncte competitionale.
2. Participantii la competitiile Hobby
La competitiile de Hobby pot participa acele persoane care īndeplinesc urmatoarele conditii:
- Apartin unui club membru FRDS;
- Nu au puncte competitionale;
- Se īncadreaza īntr-o anumita categorie de vārsta;
- Au legitimatie de concurs eliberata de FRDS.
3. Organizarea competitiilor
Organizarea competitiilor de Hobby se face de catre cluburile membre FRDS dupa ce au cerut īn prealabil acceptul Comisiei de Organizare.
A. Concursurile de Hobby se pot organiza pentru urmatoarele categorii de vārsta (se pot lua īn considerare vārsta sportivului care este mai mare īn cadrul perechii):
- Copii I 6 - 9 ani
- Copii II 10-11 ani
- Juniori I 12-13 ani
- Juniori II 14-15 ani
- Tineret 16-18 ani
- Adulti 19-35 ani
- Seniori peste 35 ani
Organizatorii concursurilor de Hobby pot uni doua categorii de vārsta. Īn cazul acesta, se va comunica acest lucru pe invitatie, dupa cum urmeaza: Copii I + Copii II, Juniori I + Juniori II, Tineret + Adulti.
B. Numarul de dansuri este stabilit de organizatori si poate fi de 4 si anume vals lent, quick-step, cha-cha si jive si trebuie sa cuprinda ambele sectiuni (standard si latino - americane). Pāna īn semifinale se danseaza minim 2 dansuri, cāte unul din fiecare sectiune, iar īn finala sunt obligatoriu toate dansurile.
C. Etapele unui concurs sunt la fel ca si la competitiile de clasa. Īn fiecare etapa se va trece mai departe minimum jumatate din numarul de perechi din etapa anterioara.
D. Durata unui dans este minim de 1` 30`` pentru fiecare dans, conform regulamentului competitional.
E. Īn cazul desemnarii arbitrilor la competitiile de Hobby se va obtine aprobarea scrisa a Comisiei de Arbitrii. Numarul minim obligatoriu de arbitrii este de 5, toti fiind licentiati Hobby.
Pe timpul competitiei, acestia vor respecta Regulamentul de Organizare si Tehnic al FRDS, valabil pentru toate competitiile.
F. Ţinuta de concurs: pentru toate categoriile de vārsta sunt acceptate costume de concurs conform Regulamentului FRDS, sectiunea Tineret si Adulti.
G. Figurile obligatorii pentru concursurile de Hobby sunt cele de clasa E.
Antrenorul este raspunzator īn cazul īn care o pereche participa la competitiile de Hobby avānd puncte competiīionale.
4. Legitimarea perechilor de HOBBY
Legitimarea perechilor se face la cerere, fiind necesare urmatoarele documente:
- cerere tip completata de sportiv sau tutorele legal al acestuia;
- 2 fotografii tip buletin;
- copie dupa certificatul de nastere;
- taxa membru FRDS;
- taxa de legitimare īn valoare de 25.000 lei.
Daca o pereche de Hobby, are 2 prezente pe podium (locul 1-3), va trece īn mod automat īn clasa E.

2.4. Organizarea concursurilor pe vārste
Concursurile de dans sportiv se organizeaza pe categorii de vārsta dupa cum urmeaza:
* COPII I - cel mult 9 ani, īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* COPII II - 10 sau 11 ani, īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* JUNIORI I - 12 sau 13 ani, īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* JUNIORI II - 14 sau 15 ani, impliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* TINERET - 16 - 18 ani, īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* ADULŢI - 19 - 34 ani, īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei;
* SENIORI - 35 ani īmpliniti īn anul desfasurarii competitiei, sau mai īn vārsta.
Se permite unirea grupelor COPII I cu COPII II, JUNIORI I cu JUNIORI II sau TINERET cu ADULŢI.
La toate categoriile de vārsta, exceptie facānd SENIORII, unul din parteneri poate fi mai tānar.

III. PARTICIPANŢII LA CONCURS

3.1.1 Sportivi amatori
* Se considera sportivi amatori persoanele care nu obtin cāstiguri materiale de pe urma prestatiei ca sportivi de performanta.
* Rambursarea costurilor calatoriilor si a altor cheltuieli ce se fac pentru competitii, cantonamente, demonstratii sau premiile īn bani nu se considera cāstiguri materiale.
* Orice bani platiti amatorilor nu īnseamna cāstig material daca  plata se face dintr-un fond aprobat de FRDS.
* Organizatorii tuturor competitiilor la care se ofera premii īn bani trebuie sa obtina īn prealabil aprobarea scrisa a Biroului Federal.
Īn cazul unei competitii internationale, FRDS va cere aprobarea IDSF care va decide si va fixa suma premiilor.
* Īn toate evenimentele FRDS este permisa reclama pe costumatia de concurs, pe o suprafata de cel mult 40 cm .
Reclama pe numerele de concurs este limitata la īnaltimea de 5 cm si lungimea de 21 cm, īntr-o singura linie.
Īn cazul īn care se īncalca aceste reguli, Biroul FRDS poate dispune efectuarea unei anchete īn cadrul clubului respectiv organizator.

3.1.2 Sportivi profesionisti
Se considera sportivi profesionisti persoanele care obtin cāstiguri materiale de pe urma prestatiei ca sportivi de performanta.
La cerere, Biroul FRDS va decide trecerea unui sportiv amator la profesionism si invers.
Īn cazul īncalcarii regulilor sau statutului de amator, Biroul FRDS va decide retragerea calitatii de amator.
Īmpotriva deciziei Biroului FRDS se poate face contestatie pānaa la data primei Adunari Generale, a carei hotarāre ramāne definitiva.

3.2.1 Drepturile presedintelui juriului
* are sarcina de a respecta regulamentele īn vigoare si de a obliga respectarea acestora atāt de catre arbitri cīt si de catre secretariat si sportivi;
* are sarcina si dreptul de a verifica toate carnetele de dansator si de arbitri, valabilitatea acestora;
* sa actioneze imediat īn cazul īn care i se aduce la cunostinta de orice īncalcare a regulamentelor FRDS si īn functie de gravitatea īncalcarii regulamentului sa īntārzie īnceperea concursului pāna la verificare si excluderea īncalcarilor, iar īn cazul īn care neregula este de asa natura īncāt sa nu poata fi eliminata sa anuleze concursul respectiv;
* sa excluda din competitie orice pereche care īncalca grav regulamentele FRDS.

3.2.2 Obligatiile presedintelui juriului:
* sa verifice lista arbitrilor participanti la competitie;
* sa interzica arbitrarea unui concurs al arbitrilor care nu au licenta pentru arbitrarea acelei competitii, si sa semnaleze comisiei de arbitaj pentru schimbarea arbitrului īn cauza;
* sa cunoasca foarte bine regulamentul FRDS;
* īn cazul concursurilor internationale sa vorbeasca bine limba engleza;
* sa cunoasca anexa cu figurile impuse pentru fiecare clasa si cea cu costumatia obligatorie;
* sa semneze carnetele de arbitru, diplomele, etc.
Presedintele juriului trebuie numit la toate competitiile FRDS si comunicat īn invitatie īn cazul campionatelor cupelor sau concursurilor internationale de catre comisia de arbitraj, īn cazul concursurilor nationale sau zonale de catre organizatori cu aprobarea comisiei de arbitraj.


3.3.1. Drepturile arbitrilor
* sa refuze arbitrarea unui concurs;
* sa descalifice orice pereche care executa figuri nepermise pentru clasa la care danseaza.

3.3.2. Obligatiile arbitrilor
* sa respecte criteriile de arbitraj si sa fie corect īn ce priveste arbitrajul; * sa respecte cele scrise pe foaia de arbitraj de catre secretariat; * sa acorde note pentru fiecare pereche din finala; * sa se abtina de la orice comentariu asupra modului īn care danseaza o pereche sau alta; * sa cunoasca figurile impuse pentru fiecare clasa de dans; * sa anunte organizatorii ca īn comisia de arbitraj sau printre concurenti se afla rude de gradul I; * īn cazul concursurilor mai importante sau īn cazul īn care este solicitat de catre organizatori arbitrele sa fie īmbracate īn rochie de seara, arbitrii īn camasa, papion, smoching.

3.3.3. Interdictia de a arbitra
a. Nu pot sa arbitreze īn competitie arbitrii care au printre concurenti rude de gradul I;
b. Nu pot sa arbitreze īn aceeasi competitie arbitrii care sunt rude de gradul I;
c. Nu pot sa arbitreze īn aceeasi competitie arbitrii care sunt de la acelasi club;
c. Arbitrii care accepta arbitrarea concursului unde īncalca aliniatul a,b sau c vor fi suspendati si vor fi pasibili de sanctiune.

3.3.4. Numarul minim de arbitrii
Numarul minim de arbitrii la competitiile FRDS trebuie sa fie:
* competitii zonale sau nationale de clasa 7
* competitii de clasa Hobby 5
* competitii open, Cupa Romāniei 5
* campionate nationale 7
Lista oficiala cu arbitrii trebuie comunicata tuturor membrilor FRDS cu 30 de zile īnainte de īnceperea noului an competitional, adica 01.12. pentru anul urmator.

3.3.5. Dreptul la arbitraj
La competitiile FRDS pot arbitra arbitrii care īndeplinesc urmatoarele conditii:
* au primit aceasta calitate īn urma examenului de arbitrii;
* au carnetul de arbitru eliberat de FRDS;
* au licenta pentru anul īn curs;
* daca au participat la seminariile obligatorii organizate de FRDS;
* īn cazul arbitrilor straini daca au recomandarea federatiei tarii de unde provine.

3.3.6. Dispozitii
Daca un arbitru este invitat sau numit pentru arbitrarea unui concurs si accepta aceasta invitatie sau numire este obligat sa se prezinte la concurs comunicānd acceptul.
Īn cazul īn care un arbitru nu se prezinta cu carnetul de arbitraj acesta este pasibil de sanctiune si nu i se va plati indemnizatia.
Arbitrii care nu au achitat cotizatia anuala pāna la termenul stabilit de biroul federal pierd dreptul de a arbitra īn acel an.
Arbitrii care dobāndesc licenta īn urma unui examen īn anul īn curs au obligatia sa achite cotizatia īn termen de 30 zile si va fi inclus īn lista de arbitrii.

3.3.7 Invitarea arbitrilor din strainatate
Invitarea arbitrilor din strainatate se face:
* Pentru competitiile de dans sportiv, invitatiile adresate arbitrilor de peste hotare se face conform normelor IDSF si vor fi adresate numai de catre Coordonatorul cu Relatii Internationale al Biroului Federal;
* īn cazul competitiilor fara importanta majora se face la propunerea organizatorului cu aprobarea prealabila a comisiei de specialitate;
* īn cazul competitiilor importante IDSF, etc invitarea arbitrilor se face la propunerea comisiei de specialitate cu acordul Biroului Federal.

3.4. Secretariatul Tehnic al concursurilor
Secretariatul tehnic este format din persoane care vor calcula punctajul īn fiecare etapa a concursului si va raspunde de derularea acestuia.
La competitiile FRDS secretariatul tehnic poate fi facut doar de persoanele care īndeplinesc urmatoarele conditii:
* au licenta de secretariat (vezi anexa 4);
* sunt cunoscatori buni ai regulilor FRDS;
* au vizat la zi licenta;
* au participat la seminarul de perfectionare īn acest domeniu.

3.5. Prezentatorul concursului
Atributiile prezentatorului sunt:
* stabileste legatura dintre sportivi, organizatori, secretariat, sonorizare, arbitri si public;
* prezinta perechile din concurs, arbitri, organizatori si alte personalitati;
* anunta perechile care trebuie sa intre pe ringul de dans si verifica numarul acestora;
* īn finala anunta notele acordate de catre fiecare arbitru īn parte;
* anunta clasamentul final citind locul ocupat de perechile din finala;
* nu are dreptul de a comenta modul īn care danseaza o pereche sau alta;
* se interzice sa faca referiri la rezultatele anterioare ale unei perechi pe durata concursului;
Trebuie sa cunoasca regulamentul FRDS iar īn cazul īn care nu este de specialitate organizatorul este obligat sa puna lānga acesta un specialist.
Īn cazul competitiilor internationale prezentatorul trebuie ales īn asa fel īncāt acesta sa vorbeasca cel putin limba engleza si alta limba de circulatie internationala.

4.1. Etapele desfasurarii unui concurs de dans sportiv
Īn functie de numarul perechilor participante, un concurs se poate desfasura īn mai multe etape:
* calificari, atunci cānd sunt prezente īn concurs peste 96 de perechi;
* saisprezecimi de finala (1/16), cānd sunt prezente īn concurs īntre 49 si 96 de perechi;
* optimi de finala (1/8), cānd sunt prezente īn concurs īntre 25 si 48 de perechi;
* sferturi de finala (1/4), cānd sunt prezente īn concurs īntre 13 si 24 de perechi;
* semifinala (1/2), cānd sunt prezente īntre 7 si 12 perechi;
* finala (1/1) unde sunt 6 perechi.
Presedintele juriului poate hotarā calificarea īn fiecare etapa a unui numar de perechi mai mic sau mai mare decāt limitele descrise mai sus.
Totodata presedintele juriului poate decide prima runda si redance-ul, care se pot aplica īn mai multe feluri, īn functie de numarul si valoarea perechilor participante (conform regulamentelor IDSF).
Nota:
Ex. 1: daca īntr-un concurs participa 46 de perechi, se pot alege īn prima runda 24 de perechi iar cele 22 ramase danseaza redance, alegāndu-se 12.
Cele 36 de perechi calificate danseaza optimi de finala.
Ex. 2: daca īn concurs participa 61 de perechi se pot alege 12 perechi cu cel mai mare punctaj ranking, care vor dansa īncepand cu optimi de finala.
Celelalte 49 vor dansa prima runda, alegāndu-se 24 de perechi.
Cele 25 de perechi necalificate īn prima runda vor dansa redance, rezultānd calificarea a īnca 12 perechi.
Cele 48 de perechi calificate vor dansa optimi de finala.

4.2. Dansurile obligatorii
Pentru etape si clase dansurile obligatorii sunt urmatoarele:
Clasa E minim 4 dansuri pāna īn semifinala (2ST +2 LA), iar īn finala se vor dansa toate dansurile W, V, Q si/sau S, Ch, J.
Clasa D minim 4 dansuri pāna īn sferturi de finala (2ST +2 LA), minim 6 dansuri īn semifinala (3ST +3 LA), iar īn finala se vor dansa toate dansurile W, T, V, Q sau S, Ch, R, J.
Clasele C, B, A si S - minim 4 dansuri pāna īn semifinala, corespunzatoare grupelor Standard respectiv Latino-Americane.
Peste 16 ani, cānd competitiile sunt organizate separat pe Standard si Latino se vor organiza toate dansurile indiferent de etapa de calificare.
La Campionatele Nationale si la Cupa Romāniei sunt obligatorii toate dansurile, indiferent de etapa de calificare.

5.1. Notarea perechilor
Perechilor participante la competitie se acorda un numar de puncte echivalent cu numarul de perechi īntrecute īn competitia respectiva:
Ex. la un concurs de 20 perechi participante punctele se vor acorda asfel: locul 20 obtine 0 puncte
19 1 puncte
18 2
.......... ..... ...... .....................
2 18
1 19 puncte
La Campionatele Nationale se vor acorda un numar dublu de puncte, la Cupa Romāniei se vor acorda īn plus 75% din numarul de puncte, iar la Campionatele de Clasa 50% din numarul de puncte. Se vor dubla punctele si la concursuri internationale gen IDSF, Cupe Mondiale, Campionate Mondiale si Europene.

5.2. Promovarea dansatorilor
Trecerea unui dansator īntr-o clasa superioara se realizeaza prin acumularea de puncte.
Punctajul se calculeaza astfel:
1. Pāna la vārsta de 15 ani inclusiv se aduna punctele de la sectiunea Standard cu punctele de la sectiunea Latino, iar suma se īmparte la doi.
Rezultatul obtinut se aduna cu punctele de la sectiunea Mixt, iar suma reprezinta punctajul īn clasa respectiva.
2. Īncepānd de la vārsta de 16 ani punctajul se calculeaza separat pe sectiunea Standard si sectiunea Latino.
La suma punctelor de la sectiunea Standard se adauga punctele de la sectiunea Mixt, iar rezultatul constituie punctele īn clasa respectiva la sectiunea Standard.
La fel se procedeaza si la sectiunea Latino, rezultatul sumei dintre punctele de la sectiunea Latino si punctele de la sectiunea Mixt constituind punctajul īn clasa respectiva la sectiunea Latino.
Trecerea dansatorilor din clasa Hobby īn clasa E se face automat dupa clasarea dansatorului la doua competitii pe podium (locurile 1, 2 sau 3) sau participarea la o competitie īn clasa superioara.
- din clasa H īn clasa E, daca are 2 podiumuri, obligatoriu perechea respectiva va trece īn clasa E
- pentru trecerea dansatorilor din clasa E īn clasa D sunt necesare 5 clasari īn finala si 200 puncte cumulate la minimum 5 concursuri.
- din clasa D īn clasa C sunt necesare 200 puncte minimum 5 concursuri si 3 clasari īn finala
- din clasa C īn clasa B sunt necesare 180 puncte minimum 5 concursuri si 5 clasari īn finala
- din clasa B īn clasa A sunt necesare 150 puncte minimum 5 concursuri si 5 clasari īn finala
- din clasa A īn clasa S sunt necesare 150 puncte minimum 5 concursuri si 5 clasari īn finala
Sportivii de la categoria de vārsta 12-13 ani nu pot īnainta īn clasa decāt pāna la clasa C, iar cei de clasa 14-15 ani vor putea merge pāna la clasa B.
O pereche de dansatori cu clase diferite vor participa la concurs īn clasa dansatorului cu clasa cea mai mare.
Antrenorul este raspunzator pentru trecerea dansatorilor la timp īn clasa superioara.
Īn acest scop el se va adresa Secretarului General al FRDS, care va controla cumulul de puncte al dansatorului si va efectua schimbarea īn carnetul de concurent, aplicānd si stampila FRDS.


6.1. Figurile permise pentru clasele E si D
Figurile permise pentru clasele E si D sunt prezentate conform grupelor de dansuri Standard si Latino Americane īn Anexa 1.

6.2. Costumatia de concurs
Costumatia de concurs este descrisa īn Anexa 2.

7.1. Reprezentarea Romāniei la Campionatele sau Cupele Mondiale, Europene si Sud-Europene
Este hotarāta de catre Biroul Federal, īn functie de clasificarea si performantele perechilor.
Īn urma luarii deciziei, Responsabilul cu relatii internationale va contacta organizatorii si va transmite numele perechii sau perechilor.

7.2. Participarea perechilor  la concursuri internationale, IDSF, sau orice alta competitie, care nu sunt organizate pe teritoriul Romāniei, nu necesita aprobarea scrisa FRDS, numai anuntarea īn scris a comisiei de relatii internationale īnainte de deplasare cu minim 15 zile.
De asemenea, dupa īntoarcerea de la competitie se va face un raport scris despre cele petrecute la concurs (locul ocupat, primirea la concurs, arbitrii concursului etc. ) īn maximun 5 zile lucratoare.
Daca la o competitie din strainatate participa un club antrenorul sau persoana care va īnsoti perechea va fi responsabil de eventualele nereguli atāt la concurs cāt si īn timpul deplasarii la acesta.
Īn cazul īn care vor participa mai multe cluburi la competitie Biroul Federal va numi un responsabil drep conducator de grup.
Perechile īnscrise īn competitiile din strainatate sunt obligate sa se prezinte la acestea, īn caz contrar vor fi pasibili de amenda.
Īn cazul īn care prezenta la un concurs nu este posibila din anumite motive, vor fi anuntati īn scris atāt organizatorii cāt si responsabilul cu relatii internationale.
Membrii FRDS pot cere sprijinul responsabilului cu relatii internationale īn toate cazurile īn care doresc sa participe la un concurs (invitatie, detalii despre concurs, īnscrierea la concurs).

7.3. Participarea arbitrilor din Romānia la competitiile internationale
Se permite numai cu aprobarea scrisa a Comisiei de arbitraj.
Arbitrii care au arbitrat competitii īn strainatate vor prezenta raport scris la Comisia de arbitraj īn maximum 10 zile lucratoare de la data īntoarcerii īn tara.

Dispozitii finale

Toate cele necuprinse īn prezentul regulament este lasat la dispozitia Comisiilor de specialitate, respectiv a Biroului Federal.
Nerespectarea prezentului regulament atrage de la sine sanctiuni conform celor mentionate īn Regulamentul de Disciplina.

Anexa 1 Figuri impuse
Anexa 2 Ţinuta obligatorie
Anexa 3 Arbitrii
Anexa 4 Secretari de concurs


Sus

Anexa 1

DANSURI STANDARD - VALS LENT- TANGO - VALS VIENEZ - FOXTROT - QUICKSTEP

VALS LENT

Clasa HOBBY si E:
1. Closed Changes Natural to Reserve
2. Closed Changes Reserve to Natural
3. Natural Turn
4. Open Natural Turn from PP
5. Reverse Turn
6. Natural Spin Turn
7. Whisk
8. Chasse from Promenade Position
9. Closed Impetus
10. Hesitation Change
11. Outside Change
12. Reverse Corte
13. Back Whisk
14. Basic Weave
15. Double Reverse Spin
16. Reverse Pivot
17. Back Lock
18. Progressive Chasse to Right

Clasa D: figurile anterioare plus
19. Open Natural Turn
20. Weave from PP
21. Closed Telemark
22. Open Telemark
23. Cross Hesitation
24. Open Telemark and Cross Hesitation
25. Wing
26. Open Telemark and Wing
27. Open Impetus
28. Outside Spin
29. Turning Lock
30. Drag Hesitation

Clasa C: figurile anterioare plus
31. Quick Natural Spin Turn
32. Running Natural Spin Turn
33. Closed Wing
34. Turning Lock to Right
35. Fallaway Reverse Slip Pivot
36. Hover Corte
37. Fallaway Whisk
38. Fallaway Natural Turn

TANGO

Clasa D:
1. Walk
2. Progressive Side Step
3. Progressive Link
4. Closed Promenade
5. (Natural) Rock Turn
6. Open Reverse Turn Lady Outside
7. Open Reverse Turn Lady in Line
8. Back Corte
9. Progressive Side Step Reverse Turn
10. Open Promenade
11. Rocks Back on Right Foot
12. Rocks Back on Left Foot
13. Natural Twist Turn
14. Natural Promenade Turn
15. Whisk
16. Back Whisk
17. Open Natural Turn
18. Promenade Link
19. Four Step
20 Back Open Promenade
21. Outside Swivel
22. Reverse Outside Swivel
23. Fallaway Promenade
24. Four Step Change
25. Outside Spin
26. Reverse Pivot
27. Open Telemark

Clasa C: figurile anterioare plus
28. Brush Tape
29. Fallaway Four Step
30. Basic Reverse Turn
31. The Chase
32. Fallaway Reverse Slip Pivot
33. Five Step

VALS VIENEZ

Clasa E:
1. Natural Turn

Clasa D si C: figurile anterioare plus
2. Forward Change Natural to Reverse
3. Forward Change Reverse to Natural
4. Backward Change Natural to Reverse
5. Backward Change Reverse to Natural
6. Reverse Turn

FOXTROT

Clasa C:
1. Feather Step
2. Three Step
3. Curved Three Step
4. Natural Turn
5. Reverse Turn
6. Feather Finish
7. Feather Ending
8. Closed Impetus and Feather Finish
9. Naturak Weave
10. Quick Natural Weave from PP
11. Change of Direction
12. Basic Weave
13. Double Reverse Spin
14. Whisk
15. Back Whisk
16. Closed Telemark
17. Open Telemark and Feather Ending
18. Top Spin
19. Hover feather
20. Hover Telemark to PP
21. Natural Telemark
22. Hover Cross
23. Open Natural Turn
24. Open Telemark, Natural Turn with Outside Swivel and Feather Ending
25. Open Impetus
26. Weave from PP
27. Reverse Weave
28. Reverse Pivot
29. Quick Open Reverse
30. Outside Spin
31. Natural Twist Turn
32. Natural Twist Turn with Natural Weave Ending
33. Natural Twist Turn with Closed Impetus and Feather Finish Ending
34. Natural Twist Turn with Open Impetus Ending
35. Curved Feather
36. Back Feather
37. Natural Zig-Zag from PP
38. Fallaway Reverse Slip Pivot
39. Natural Hover Telemark
40. Bounce Fallaway cu final Weave
41. Extended Reverse Weave

QUICKSTEP

Clasa HOBBY si E:
1. Quarter Turn to Right
2. Quarter Turn to Left (Heel Pivot)
3. Natural Turn
4. Open Natural Turn from PP
5. Natural Turn with Hesitation
6. Cross Chase
7. Natural Pivot Turn
8. Natural Spin Turn
9. Progressive Chasse
10. Chasse Reverse Turn
11. Forward Lock
12. Closed Impetus
13. Back Lock
14. Reverse Pivot
15. Progressive Chasse to Right
16. Tipple Chasse to Right
17. Tipple Chasse to Left
18. Zig-Zag, Back Lock and Running Finish
19. Natural Turn si Back Lock
20. Change of Direction
21. Double Reverse Spin
22. Outside Change
23. Running Finish/Running Finish ending in PP
24. Whisk
25. Back Whisk

Clasa D: figurile anterioare plus
26. Quick Open Reverse
27. Fishtail
28. Running Right Turn
29. Four Quick Run
30. V6
31. Open Impetus
32. Closed Telemark
33. Open Telemark
34. Outside Spin
35. Running Cross Chasse

Clasa C: figurile anterioare plus
36. Cross Swivel
37. Six Quick Run
38. Rumba Cross
39. Tipsy to Right
40. Tipsy to Left
41. Hover Corte
42. Fallaway Reverse Slip Pivot

DANSURILE LATINO - SAMBA - CHA-CHA-CHA - RUMBA - PASSO DOBLE - JIVE

SAMBA

Clasa E:
1. Rhytm Bounce
2. Basic Movements(Natural,Reverse,Side)
3. Progressive Basic Movement
4. Outside Basic Movement
5. Whisk to Left and Right
6. Whisk to Left - Volta Spot Turn to Right
7. Whisk to Right - Volta Spot Turn to Left
8. Promenade Samba Walks
9. Side Samba Walk
10. Stationary Samba Walks
11. Close Rocks on RF and LF
12. Reverse Turn
13. Corta Jaca
14. Travelling Botafogos Forward and Backward
15. Shadow Botafogos
16. Volta Movements(Travelling Voltas to Right or to Left, Criss Cross, Solo Spot Volta)

Clasa D: figurile anterioare plus
17. Natural Roll
18. Argentine Crosses
19. Volta Movements(Shadow Travelling Volta, Shadow Circular Volta, Continuous Volta Spot Turn to R or to Left - Maypol)
20. Promenade Botafogos (PP to CPP - ISTD)
21. Same Foot Botafogo
22. Open Rocks to R and L
23. Backward Rocks on RF and LF
24. Plait
25. Foot Changes (ISTD/IDTA)

Clasa C: figurile anterioare plus
26. Volta Movements(Circular Voltas to Right or to Left, - Roundabout)
27. Contra Botafogos
28. Samba Locks
29. Promenade to Counter Promenade Runs
30. Rolling of the Arm
31. Cruzados Locks and Walks in Shadow Position
32. Three Step Turn
33. Reverse Roll

Se pot dansa fara priza pāna la patru masuri muzicale

CHA-CHA-CHA

Clasa HOBBY si E:
1. ChasseBasic
2. Basic Movements (Close*, Open, in Place)
3. Time Steps*
4. Side Steps
5. Fan*
6. Hockey Stick
7. Alemana
8. New York* (Check from Open CPP and PP)
9. Spot Turns (to Left or to Right)
10. Switch Turn (to Left or to Right)
11. Under Arm Turn (to Right or to Left)
12. Shoulder to Shoulder
13. Hand to Hand
14. Three Cha Cha Chas
15. Natural Top
16. Natural Opening Out Movement
17. Closed Hip Twist
18. Opening out to Right
19. There and Back

Clasa D: figurile anterioare plus
20. Reverse Top
21. Opening Out from Reverse Top
22. Aida
23. Open Hip Twist
24. Cross Basic*
25. Cuban Break (Open Position, Open CPP)
26. Chase
27. Foot Changes
28. Fan Development

Clasa C: figurile anterioare plus
29. Hip Twist Spiral (Close, Open)
30. Turns (Spiral, Curl, Rope Spinning)
31. Split Cuban Break (Open PP, Open CPP)
32. Advanced Hip Twist
33. Turkish Towel*
34. Sweetheart
35. Follow My Leader

* se pot executa folosind si Guapacha Timming.
Se pot dansa fara priza pāna la patru masuri muzicale.

RUMBA

Clasa D:
1. Basic Movements (Closed, Open, in Place and Alternate)
2. Progressive Walks Forward and Backward
3. Side Step
4. Cucarachas
5. Fan
6. Alemana
7. Hockey Stick
8. New York (Check from Open CPP and Open PP)
9. Spot Turn (to Left and to Right)
10. Switch Turn (to Left or to Right)
11. Under Arm Turn (to Left and to Right)
12. Shoulder to Shoulder (Open)
13. Hand to Hand
14. Natural Top
15. Natural Opening Out Movement
16. Close Hip Twist
17. Reverse Top
18. Opening Out from Reverse Top
19. Open Hip Twist
20. Opening Out to Right and Left
21. Spiral
22. Curl
23. Aida (Fallaway - IDTA)
24. Cuban Rocks

Clasa C: figurile anterioare plus
25. Rope Spinning
26. Sliding Doors
27. Three Alemanas
28. Advanced Hip Twist (opening out movement - IDTA)
29. Continuous Hip Twist
30. Circular Hip Twist
31. Fencing
32. Three Threes (finished in Open and Fan Position)

PASSO DOBLE

Clasa C:
1. Appel and Slip Appel
2. Basic Movement
3. Sur Place
4. Chasse to Right or to Left (including elevation)
5. Drag
6. The Huit
7. Attack
8. Deplacement also Attack
9. Separation
10. Sixteen
11. Twist Turn
12. The Promenades (Promenade, Promenade to Counter Promenade, Promenade Close, Promenade Link)
13. Separation with Lady′s Caping Walks (ISTD/IDTA)
14. Fallaway Ending to Separation
15. Separation with Fallaway Ending
16. Syncopated Separation
17. Grand Circle
18. La Passe
19. Banderillas
20. Fallaway Whisk (Ecart)
21. Fallaway Reverse (ISTD/IDTA)
22. Spanish Line
23. Twist
24. Chasse Cape (ISTD/IDTA)
25. Travelling Spins from PP
26. Travelling Spins from CPP (ISTD/IDTA)
27. Flamengo Taps
28. Farol
29. Farol incorporating Fregolina (IDTA)
30. Fregolina - also Farol (ISTD)
31. Methods of changing feet:
- Hesitation
- Syncopated Sur Place
- Syncopated Chasse
- Left Foot Variation
- Coup de Pique (a, b, c, d)
32. Alternative entries to PP (1, 2, Open Telemark)

JIVE

Clasa HOBBY si E:
1. Chasse to Left or to Right
2. Basic in Place
3. Basic in Fallaway
4. Change of Places Right to Left
5. Change of Places Right to Left with Change of Hands
6. Change of Places Left to Right
7. Change of Places Left to Right with Change of Hands
8. Link
9. Change of Hand Behind Back
10. Whip
11. Slow Promenade Walks
12. Quick Promenade Walks
13. American Spin
14. Stop and Go
15. Mooch
16. Left Shoulder Shove (Hip Bump)

Clasa D: figurile anterioare plus
17. Change of Places Right to Left with Double Spam
18. Change of Places Left to Right Overturned
19. Double Cross Whip
20. Throwaway Whip
21. Reverse Whip
22. Fallaway Throwaway
23. Over Turned Fallaway Throwaway
24. Ball Change
25. Simple Spin
26. Miami Special

Clasa C: figurile anterioare plus
27. Curly Whip
28. Windmill
29. Chicken Walks
30. Rolling of the Arm
31. Spanish Arm
32. Toe Heels Swivels
33. Flicks into Break
34. Shoulder Spin
35. Catapult
36. Chugging
37. Stalking Walks, Flicks and Break

Bibliografie:
The Ballroom Technique - The Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD)
Latin American Technique - The Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD)
Technique of Ballroom Dancing - Guy Howard
Technique of Latin Dancing - Walter Laird (IDTA)
Tehnica in dansurile Standard - Viorel Dan Nastase
Tehnica in dansurile Latino-americane - Viorel Dan Nastase

Sus

Anexa 2 REGULI IDSF PRIVIND COSTUMAŢIA DANSATORILOR
1.CLASA E si HOBBY
2. COPII (I si II) JUNIORI I
4. JUNIORI II
5. TINERET + ADULŢI + SENIORI
6. EXEMPLE GRAFICE

1.CLASA E si HOBBY
Acest regulament este valabil pentru toate categoriile de vārsta exceptānd clasa Hobby  peste 16 ani.

FETE

Costumatie
Fusta neagra+bluza,body sau tricou alb.
Rochie simpla īntr-o culoare.
Body cu fusta atasata.
Rochie +chilot.
Rochia trebuie sa fie la baza gātului,fara decolteu īn fata sau īn spate.
Fusta este simpla sau īn pliuri facuta din 2 sau 3 semicercuri.
Este permisa o jupa simpla circulara.
Fusta nu trebuie sa fie mai mult de 10 cm deasupra genunchiului si nu mai lunga decāt sub genunchi.
Chilotul rochiei trebuie sa acopere chilotii.

Material
Nu sunt permise materiale transparente sau cu fir metalic.
Este permisa combinatia de diferite materiale de aceeasi culoare.
Daca se utilizeaza dantela aceasta trebuie sa fie captusita cu material de aceeasi culoare.

Culori
Oricare īn afara culorii pielii.
Chilotul trebuie sa fie de aceeasi culoare cu rochia.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni (pietre,strasuri,paiete,pene,flori,franjuri,aplicatii de dantela,etc.).

Pantofi
Pantofi numai cu toc patrat, tocul nu mai īnalt de 3,4 cm.
E permisa orice culoare.
Pantofii pot fi purtati cu sosete scurte.
Se pot purta balerini de culoarea pielii dar nu de plasa.

Coafura
Nu se permit coafuri īnalte,elaborate,peruca,mesa,ornamente,fixativ colorat sau stralucitor.

Machiaj
Nu e permis machiajul.Nu sunt permise gene si unghii false,oja sau fond de ten.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii (bratari,inele,lantisoare).

BĂIEŢI

Costumatie
Pantaloni negri,optional cu elastic la talpa.
Centura neagra optional,pemisa catarama metalica.
Camasa alba simpla,cu māneci lungi (de preferat bumbac sau amestec).
Nu sunt permise materiale stralucitoare sau cu model.
Nu sunt permise gulerul ridicat sau māneci suflecate.
Cravata neagra sau papion trebuie purtate pentru Latino si Standard.
Este permis acul de cravata.Camasa trebuie introdusa īn pantaloni.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni.

Pantofi
Pantofi din piele neagra sau de lac cu toc jos, purtati cu sosete negre.

Coafura
Este preferat parul scurt.Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Machiaj
Nu este permis machiajul.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii.

2. COPII (I si II)

FETE

Costumatie
-Fusta neagra+ bluza, body sau tricou alb.
-Rochie simpla īntr-o culoare.
-Body cu fusta atasata.
-Rochie+Chilot.
Fusta este simpla sau īn pliuri, facuta din 2 sau 3 semicercuri.
Este permisa o jupa simpla circulara.
Fusta nu trebuie sa fie mai mult de 10 cm deasupra genunchiului si nu mai lunga decāt sub genunchi.
Chilotul rochiei trebuie sa acopere chilotii.

Material
Nu sunt permise materiale transparente sau cu fir metalic.
Este permisa combinatia de diferite materiale de aceeasi culoare.
Daca se utilizeaza dantela, aceasta trebuie sa fie captusita cu material de aceeasi culoare.

Culori
Oricare īn afara culorii pielii.
Chilotul trebuie sa fie de aceeasi culoare cu rochia.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni (pietre, strasuri, paiete, pene, flori, franjuri, aplicatii de dantela etc).

Pantofi
Pantofi numai cu toc patrat, tocul nu mai īnalt de 3,5 cm.
E permisa orice culoare.
Pantofii pot fi purtati cu sosete scurte.
Se pot purta balerini de culoarea pielii dar nu de plasa.

Coafura
Nu se permit coafuri īnalte, elaborate, peruca, mesa, ornamente, fixativ colorat sau stralucitor.

Machiaj
Nu e permis machiaj. Nu sunt permise gene si unghii false, oja sau fond de ten.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii (bratari, inele, lantisoare)

BĂIEŢI

Costumatie
Pantaloni negri, optional cu elastic la talpa.
Centura neagra optional, permis catarama metalica.
Camasa alba simpla, cu māneci lungi (de preferat bumbac sau amestec).
Nu sunt permise materiale stralucitoare sau cu model.
Nu sunt permise gulerul ridicat sau māneci suflecate.
Cravata neagra sau papion trebuie purtate pentru Latino si Standard.
Este permis acul de cravata. Camasa trebuie introdusa īn pantaloni.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni.

Pantofi
Pantofi din piele neagra sau de lac cu toc jos. Purtati cu sosete negre.

Coafura
Este preferat parul scurt. Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Machiaj
Nu este permis machiajul.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii.

2. JUNIORI I

FETE

Costumatie Latino si Standard
Rochii de competitii fara decoratii (pietre, strasuri, paiete, perle, pene).
Nu sunt permise materiale din fir metalic.
Sunt permise combinatii de culori, material de dantela, aplicatii de dantela sau franjuri.
Pentru regulile privitoare la modelul rochiilor se face referire la sectiunea adulti.

Culori
Orice culoare cu exceptia culorii pielii.
Chilotii trebuie sa aiba aceeasi culoare cu a rochiei.

Pantofi
Fara toc sau cu toc de 5 cm, purtati si fara soseta.
Nu sunt permisi pantofi de plasa.

Coafura si machiaj
Se aplica aceeasi regula ca si pentru COPII.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii (bratari, inele, lantisoare)

BĂIEŢI

Costumatie Latino
Ca si la COPII sau:
Pantaloni negri sau albastru īnchis.
Centura neagra optional, catarama metalica permisa.
Vesta neagra sau albastru īnchis sau camasa alba cu māneci lungi (nu se sufleca mānecile).
Camasa trebuie introdusa īn pantaloni.
Vesta neagra sau albastru īnchis optional.
Este permis acul de cravata.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni.

Pantofi
Pantofi negri cu toc jos. Se poarta cu sosete negre.

Coafura
Este preferat parul scurt. Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Machiaj
Nu este permis machiajul.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii.

Costumatie Standard
Pantaloni si vesta neagra sau albastru īnchis īmpreuna cu:
Camasa alba cu māneci lungi si cravata neagra sau papion
Camasa si papion alb
Sunt permisi acul de cravata si butoni.

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni.

Pantofi
Pantofi negri cu toc jos. Se poarta cu sosete negre.

Coafura
Este preferat parul scurt. Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Machiaj
Nu este permis machiajul.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii.

ĪINTOTDEAUNA ESTE PERMIS SĂ SE DANSEZE ĪMBRĂCAT CU O COSTUMAŢIE DE O CATEGORIE MAI MICĂ: DE EXEMPLU JUNIORI I POT FOLOSI COSTUMAŢIE DE COPII SAU JUNIORI II DE JUNIORI I. DACĂ JUNIORI I sI JUNIORI II SUNT CUMULAŢI SE APLICĂ REGULILE PENTRU JUNIORI II.

3. JUNIORI II

FETE

Costumatie Standard si Latino
Ca JUNIORI I sau ca ADULT.

BĂIEŢI

Costumatie Latino
Ca JUNIORI I sau ca ADULT.

Costumatie Standard
Pantaloni negri sau albastru īnchis si vesta sau pantaloni negri sau albastru īnchis si haina, purtate cu camasa alba cu māneci lungi si cravata neagra sau camasa si papion alb.
Este permis acul de cravata.
Sau:
Frac (negru sau albastru īnchis) cu toate accesoriile (camasa, papion, butoni).

Decoratiuni
Nu sunt permise decoratiuni.

Pantofi
Pantofi negri cu toc jos. Se poarta cu sosete negre.

Coafura
Este preferat parul scurt. Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Bijuterii
Nu sunt permise bijuterii.

4. TINERET + ADULŢI + SENIORI

FETE

Costumatie Latino
Rochii de competitie.
Suprafata dintre linia soldurilor si linia chilotilor, precum si zona sānilor trebuie acoperita complet.
Linia soldurilor este definita ca fiind partea de sus a oaselor soldului.
Nu sunt permise materiale transparente īn aceste zone.
Nu sunt permisi chiloti cu taietura adānca (tanga), bikini, taiati deasupra liniei soldurilor sau cu portiuni de material transparent inserat.
Īn pozitie stānd rochia trebuie sa acopere chilotii complet. Este de preferat ca chilotii sa se vada cāt mai putin posibil īn timpul dansului.
Daca rochia este din doua piese, atunci partea de sus nu trebuie sa fie doar sutien.

Culoare
Orice culoare īn afara culorii pielii.
Chilotii trebuie sa fie negri sau de culoarea rochiei.

Pantofii
Nu sunt restrictii.

Coafura si machiaj
Nu sunt dorite machiaje excesive si coafuri elaborate.

Bijuterii
Presedintele juriului poate solicita competitoarei sa scoata un obiect de bijuterie daca acesta prezinta pericol pentru dansator sau pentru ceilalti concurenti.

Costumatie Standard
Rochii de competitie cu decoratii.
Nu sunt permise rochii din doua piese.
Nu sunt permise decupaje sub linia taliei si nici decolteurile adānci.
Zona sānilor trebuie sa fie acoperita complet.
Nu sunt permise materiale transparente īn aceasta zona.

Culori
Orice culoare īn afara culorii pielii.
Chilotii trebuie sa fie negri sau de culoarea rochiei.

Pantofii
Nu sunt restrictii.

Coafura si machiaj
Nu sunt dorite machiaje excesive si coafuri elaborate.

Bijuterii
Presedintele juriului poate solicita competitoarei sa scoata un obiect de bijuterie daca acesta prezinta pericol pentru dansator sau pentru ceilalti concurenti.

BĂIEŢI

Costumatie Latino
Pantaloni negri sau albastru īnchis.
Camasa sau bluza neagra, albastru īnchis sau alba.
Orice alta culoare este permisa daca este culoarea materialului rochiei partenerii.
Camasa sau bluza trebuie sa fie introdusa īn pantaloni.
Nu sunt permise camasi sau bluze fara māneci.
Camasa poate fi decoltata īn jos pāna la baza oaselor pieptului.
Se pot folosi materiale transparente ca decoratii dar nu ca material de baza.
Sunt optionale vesta, jacketa sau jacketa bolero, īn culoarea pantalonilor.
Cravata, papionul sau esarfa asortata cu pantalonii sau bluza sunt optionale.
Daca este purtata esarfa, aceasta trebuie legata si introdusa īn camasa.
Sunt permise combinatii de materiale diferite de aceeasi culoare.
Nu sunt permise materiale cu paiete sau metalice.

Decoratiuni
Daca se utilizeaza decoratiuni, acestea trebuie sa fie īn ton cu materialul de baza.

Pantofi
Fara restrictii.

Coafura
Este de preferat o tunsoare scurta. Daca parul este lung trebuie purtat īn coada.

Bijuterii
Presedintele juriului poate solicita competitorului sa scoata un obiect de bijuterie daca acesta prezinta pericol pentru dansator sau pentru ceilalti concurenti.

Costumatie Standard
Frac negru sau albastru īnchis cu toate accesoriile (camasa, papion, butoni etc).

FETE sI BĂIEŢI

FOLOSIREA DE SIMBOLURI RELIGIOASE CA DECORAŢIUNI SAU BIJUTERII SUNT INTERZISE.
SCHIMBAREA COSTUMAŢIEI ĪN TIMPUL RUNDEI NU ESTE PERMISĂ, CU EXCEPŢIA UNUI ACCIDENT ĪN URMA CĂRUIA COSTUMUL DEVINE INUTILIZABIL.

5 - EXEMPLE GRAFICE
IV. REGULAMENTUL COLEGIULUI DE ARBITRI A. ORGANIZAREA sI FUNCŢIONAREA COLEGIULUI DE ARBITRII

• Art.1 Compunere si raspunderi
• Art.2 Scop si domeniu de aplicare
• Art.3 Atributiile colegiului de arbitraj
• Art.4 Cod de conduita si standarde etice pentru arbitri
• Art.5 Licenta de arbitru

Art.1 Compunere si raspunderi
Īn vederea organizarii , controlului si perfectionarii arbitrilor din cadrul F.R.D.S., a fost īnfiintat colegiului de arbitri.
Aceasta se compune dintr-un presedinte si 3 membri si se īntruneste īn sedinte ordinare de 2 ori pe an si sedinte extraordinare de cāte ori este nevoie.
Presedintele este ales de catre Adunarea Generala, ulterior el īsi alege membrii si solicita avizul Biroului Federal.
Face rapoarte periodice catre Biroul Federal si prezinta raport scris īn fata Adunarii Generale.

Art.2 Scop si domeniu de aplicare
Prezentul regulament are ca scop prezentarea atributiilor, competentelor, drepturilor si responsabilitatilor membrilor colegiului precum si cele ale corpului de arbitri al F.R.D.S., pentru a asigura o abordare corecta si o interpretare uniforma a acestora.
Obiectivele acestui colegiu sunt īmbunatatirea, eficientizarea si obiectivizarea activitatii de arbitraj.
Prevederile prezentului Regulament se aplica tuturor membrilor federatiei si structurilor sportive afiliate FRDS.

Art.3 Atributiile colegiului de arbitraj
3.1 Elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare, precum si celelalte acte normative ale activitatii de arbitraj īn concordanta cu regulamentele F.R.D.S si I.D.S.F.
3.2 Urmareste aplicarea īn practica a regulamentelor, elaboreaza directive si instructiuni privind interpretarea regulilor continute de acestea.
3.3 Analizeaza contestatiile privind interpretarea regulamentelor si a regulilor.
3.4 Aproba organizarea cursurilor de formare si perfectionare a arbitrilor si elaboreaza tematici pentru aceste cursuri.
3.5 Nominalizeaza si supune aprobarii Biroului Federal delegatii la examenele pentru obtinerea licentei de arbitru.
3.6 Supune spre aprobare, īn baza propunerilor cluburilor, obtinerea licentei de arbitru si promovarea sau retrogradarea acestora.
3.7 Gestioneaza si organizeaza evidenta corpului de arbitrii din cadrul F.R.D.S.
3.8 Decide asupra criteriilor pentru concursurile de promovare īn clasa internationala, pe care le supune aprobarii Biroului Federal.
3.9 Vegheaza asupra comportarii sportive, sociale si morale a arbitrilor si controleaza activitatea acestora la competitii.
3.10 Decide asupra aspectelor care nu sunt prevazute īn aceste regulamente si supune aprobarii Biroului Federal aceste decizii.
3.11 Ţine evidenta participarii arbitrilor la competitiile nationale si internationale.
3.12 Aproba lista arbitrilor la competitiile interne pe baza propunerilor organizatorului si desemneaza arbitrul principal.
3.13 Propune Biroului Federal sanctionarea sau premierea arbitrilor.

Art.4 Cod de conduita si standarde etice pentru arbitri
Cuprins:
(a) Preambul
(b) Conflict de interese (c) Reguli pentru arbitri (d) Conduita arbitrilor (e) Reclamatii privind arbitri īn timpul unei competitii (f) Alte reclamatii cu privire la arbitri (g) Masuri disciplinare privind arbitri (h) Obligatiile membrilor Comisiei de Arbitri (a) Preambul
Pe masura ce īnaintam catre obiectivul integrarii dansului sportiv īn cadrul olimpic este din ce īn ce mai important sa mentinem si sa sporim reputatia Federatiei Internationale de Dans Sportiv. Aceasta reputatie ne obliga sa ne desfasuram activitatea īn mod etic si legal - valorile si principiile mostenite prin cartea olimpica.
Acest Cod de conduita si standarde etice ("Codul") se doreste a furniza un cadru de standarde privind conduita si etica arbitrilor. A fost creat ca politica de functionare a conducerii FRDS īn virtutea recunoasterii responsabilitatii fundamentale si supreme a tuturor arbitrilor de a mentine intacte integritatea, competenta si eficacitatea comitetelor de arbitrii.
Regulile si standardele din acest cod sunt create cu scopul de a asista arbitrii īn ceea ce priveste stabilirea unor standarde de conduita corespunzatoare īn vederea obtinerii īncrederii colegilor, a concurentilor pe care īi arbitreaza, FRDS si a membrilor FRDS care le folosesc serviciile, altor organisme administrative din lumea sportului, inclusiv IOC (Comitetul Olimpic International) precum si a presei sportive si a publicului larg.
Trebuie sa se precizeze faptul ca acest Cod nu poate anticipa toate situatiile posibile īn care arbitrii ar putea fi solicitati sa-si exercite calitatea. Īn orice caz ramāne responsabilitatea finala a fiecarui arbitru sa respecte intentia si litera standardelor care au fost stabilite, sa se comporte īn mod etic si profesional si sa se asigure ca toti concurentii sunt arbitrati pe baza meritelor acestora fara nici o partinire sau constrāngere.
Respectarea standardelor reflectate īn acest Cod este esentiala pentru succesul viitor al IDSF si FRDS. Toti arbitrii trebuie sa se familiarizeze cu continutul acestei ′′politici de functionare". FRDS se asteapta ca fiecare arbitru sa īsi asume personal responsabilitatea de a respecta Codul si de a se comporta conform valorilor si principiilor FRDS,IDSF si IOC.
Codul se aplica tuturor arbitrilor licentiati de FRDS.
Codul poate fi amendat din cānd īn cānd de catre conducerea FRDS.

(b) Conflict de interese
Un conflict de interese reprezinta orice interes, relatie, asociere sau activitate reala sau aparenta care este incompatibila cu obligatia unui arbitru de a asigura arbitrarea tuturor concurentilor pe baza meritelor acestora, fara nici o partinire sau constrāngere.
Conflictele de interese apar īn special atunci cānd interesele personale ale unui arbitru influentiaza sau par ca influenteaza modul īn care arbitreaza acesta/aceasta sau capacitatea sa de a actiona īn interesul FRDS, care este acelasi cu interesul concurentilor.
Un arbitru trebuie sa respecte regulile rpivind conflictul de interese stabilit prin acest Cod si se va retrage din cadrul Comisiei de arbitraj īn cazul īn care se iveste un conflict de interese real sau aparent.

(c) Reguli pentru arbitrii
a. Un arbitru nu va arbitra īntr-o competitie cu nici o ocazie si se va retrage din comisia de arbitrj daca stie sau considera ca starea sa fizica sau psihica nu-i permite sa-si desfasoare activitatea īn mod corespunzator si fara probleme.
b. Un arbitru nu va arbitra īntr-o competitie cu nici o ocazie si se va retrage din comisia de arbitraj daca o persoana care concureaza īn cadrul acelei competitii este un membru de familie (apropiat sau mai departat) al sau, inclusiv relatie de facto sau īn cazul īn care are o relatie personala cu una dintre persoanele care concureaza, ceea ce face ca activitatea sa de arbitraj īn cadrul acelei competitii sa fie considerata nepotrivita.
c. Pentru o mai buna clarificare, termenii ′′familie apropiata sau mai departata" includ orice persoana cu care arbitrul este īnrudit direct sau prin casatorie pāna la veri de gradul I sau prin adoptie sau cu care arbitrul traieste sau cohabiteaza.
d. Un arbitru nu va accepta bani, premii, articole sau lucruri cu valoare materiala substantiala, favoruri sau promisiuni pentru orice perioada din viitor, sub forma de cadou sau plata pentru serviciile sale, de la nici un concurent sau organizator si nici din partea unei terte persoane, care ar putea sau ar fi putut sa fie afectati direct sau indirect de decizia arbitrului respectiv.
e. Un arbitru nu va deforma sau ascunde adevarul īn legatura cu nivelul sau de acreditare sau experienta.
f. Un arbitru nu va face nici o declaratie falsa īn legatura cu licenta sa de arbitraj.
g. Un arbitru nu va ameninta sa puncteze o pereche īntr-un anumit fel cu scopul de a obtine un avantaj pentru sine īnsusi sau pentru o terta parte, sau cu scopul de a constrānge concurentii sa faca sau sa nu faca ceva, astfel īncāt sa afecteze īn mod incorect rezultatul unei competitii.
h. Un arbitru nu va ameninta nici o pereche īn timpul desfasurarii unei competitii īn cadrul careia arbitreza si la care participa perechea respectiva, inclusiv nu va ameninta sa puncteze perechea īntr-un anumit fel si nu va ameninta perechea folosind limbajul corpului (de exemplu expresii faciale) sau comentarii verbale cu scopul de a afecta īn mod incorect rezultatul unei competitii.
i. Un arbitru nu va antrena, preda sau da sfaturi nici unei perechi care participa la o competitie īn cadrul careia arbitreaza.
j. Un arbitru se va abtine de la luarea īn public a unei pozitii partinitoare īn legatura cu orice pereche pe care o arbitreaza.
k. Un arbitru nu va īncerca īn nici un mod sa influenteze sau sa intimideze un alt arbitru.
l. Un arbitru care nu este membru al comisiei de arbitraj de la o competitie nu va discuta cu nici unul dintre arbitrii inclusi īn cadrul acestei comisii īn legatura cu modul īn care s-a prezentat un concurent care participa la acea competitie, īnainte de īncheierea rundei finale.
m. Un arbitru nu va discuta modul īn care s-a prezentat un anumit concurent cu concurentul respectiv īnainte de īncheierea rundei finale, īn cadrul oricarei competitiii īn care arbitreaza.
n. Un arbitru nu va īncerca sa influenteze rezultatul unei competitii īn alt mod decāt notānd toate perechile participante pe baza calitatilor pe care le-au demonstrat īn cadrul competitiei respective.
o. Un arbitru nu va puncta sau ameninta ca puncteaza o pereche īn alt mod decāt pe baza calitatilor demonstrate de acestia īn cadrul competitiei.
p. Un arbitru nu se va angaja īn nici o actiune care are ca scop obtinerea unui avantaj injust pentru un concurent īn defavoarea altor concurenti.
r. Un arbitru nu va pretinde īn mod fals ca reprezinta FRDS īn mod oficial īn nici o calitate.
s. Daca un arbitru converseaza cu alti colegi arbitrii, spectatori, concurenti sau antrenori īn timpul desfasurarii unei competitii nu āi este permis sa discute despre modul īn care s-a prezentat vreo pereche pe care o arbitreaza, pāna nu se īncheie ultima runda a tuturor sectiunilor la care participa perechea respectiva.
t. Cānd un arbitru este īnsarcinat cu responsabilitati de arbitraj īn cadrul unei competitii, indiferent de statutul competitiei, arbitrul respectiv nu va consuma bauturi alcolice sau droguri īnainte de si īn timpul oricarei perioade a competitiei, pāna cānd nu sunt anuntate rezultatele competitiei respective.
u. Un arbitru nu va īntreprinde actiuni care ar putea provoca daune imaginii FRDS sau dansului sportiv.

(d) Conduita arbitrilor
Arbitrii ocupa o pozitie care le confera īncrederea celorlalti īn calitatile lor de arbitrii. Drept urmare, se cere un standard mai ridicat de conduita din partea arbitrilor decāt din partea altor persoane, īnainte, īn timpul si dupa desfasurarea competitiilor īn cadrul carora arbitreaza.
Arbitrii vor respecta urmatoarele reguli de conduita, astfel īncāt sa sustina cele mai ridicate standarde de conduita:
a. Conduita unui arbitru, atāt īn momentul īn care arbitreaza cāt si atunci cānd nu arbitreaza, trebuie sa respecte principiile spiritului sportiv. Un arbitru nu trebuie sa se comporte īn mod īndoielnic sau nepotrivit īn public sau īn orice ocazie legata de dansul sportiv, indiferent de calitatea cu care sunt investiti membrii publicului (inclusiv concurenti, spectatori si reprezentanti ai mass-media).
b. Un arbitru trebuie sa fie consecvent, obiectiv si neutru īn deciziile sale. Un arbitraj partinitor submineaza īnsusi fundamentul unei competitii.
c. Un arbitru nu trebuie sa puna la īndoiala īn mod public judecata, onestitatea sau īncrederea colegilor sai arbitrii.
d. Īn cazul īn care Codul permite unui arbitru sa arbitreze perechi pe care le antreneaza, acest arbitru trebuie sa adopte pozitia unui observator dezinteresat al modului īn care se prezinta perechea respectiva.
e. Īn cazul īn care un arbitru arbitreaza o pereche care nu se mai antreneaza cu el/ea trebuie sa fie atent(a) sa nu judece perechea pe baza comparatiei dintre cele doua metode de antrenament - a sa si a antrenorului actual al perechii.
f. Un arbitru trebuie sa-si mentina si sa-si dezvolte abilitatile de arbitraj informāndu-se asupra noutatilor privind tehnica, stilul si principiile solide de arbitraj stabilite de FRDS (IDSF).
g. Cānd īsi aplica experienta, cunostintele si abilitatile la criteriile de arbitraj ale FRDS (IDSF) pentru a arbitra īn cadrul unei competitiii un arbitru nu va folosi o interpretare inutila, idiosincratica sau dogmatica a stilului.

O cerinta de baza a licentei de arbitraj este ca orice arbitru care este implicat īn arbitrajul unei competitii:
a. Sa ajunga la timp la locul desfasurarii competitiei īntr-o stare fizica si psihica corespunzatoare
b. Sa-si anunte prezenta organizatorului si presedintelui comisiei de arbitrii
c. Sa ia cunostinta de programul competitiei
d. Sa fie disponibil pentru īndeplinirea īndatoririlor de arbitru conform programului
e. Sa se comporte īn timpul competitiei de asa maniera īncāt sa mentina buna reputatie a dansului sportiv si a FRDS.

Īn timpul desfasurarii unei competitii arbitrii din comisia de arbitraj trebuie:
a. Sa stea departe unii de ceilalti si īntr-un loc īn care sa nu interactioneze cu concurentii
b. Sa se deplaseze oriunde este necesar pentru a vedea toate perechile
c. Sa arbitreze īn mod independent si sa nu-si compare notele cu cele ale altor arbitrii
d. Sa noteze si sa semneze fisele de arbitraj cu cerneala sau pix, inclusiv litera sau cifra care īi desemneaza, si sa-si puna initialele de fiecare data cānd fac o modificare pe fisa de arbitraj.
e. Sa nu īncerce sub nici o forma sa afle vreun rezultat sau punctaj intermediar al altor arbitrii din cadrul competitiei īnainte de sfārsitul competitiei respective.

Drepturile arbitrului:
A. Sa fie ales īn comisia de arbitraj
B. Sa faca contestatie asupra deciziilor luate de colegiul de arbitrii
C. Sa arbitreze competitiile nationale si internationale la care este invitat conform licentei pe care o detine
D. Sa participe la cursurile de perfectionare organizate de catre FRDS
E. Sa participe la concursurile organizate de FRDS pentru promovarea si avansarea īn categorie
F. Sa faca sesizare comisiei de disciplina īn cazul īn care a fost agresat verbal sau fizic
G. Sa fie informat īn timp util asupra programului competitiei si a categoriilor pe care le arbitreaza
H. Sa refuze participarea ca arbitru la o competitie
I. Sa fie remunerat corespunzator pentru activitatea ca arbitru la competitie (cazare, masa, diurna)
J. Sa descalifice perechile care danseaza figuri nepermise
K. Sa primeasca rezultatul competitiilor pe care le-a arbitrat, īn cazul īn care acest lucru este posibil din punct de vedere logistic

(e) Reclamatii privind arbitrii īn timpul unei competitii
Presedintele comisiei de arbitrii este autorizat si obligat ca, pe parcursul unei competitii sa asigure respectarea Codului de catre toti arbitrii FRDS indiferent daca acestia sunt implicati īn competitie sau nu.
Daca presedintele considera ca un arbitru din cadrul comisiei pe care o prezideaza a īncalcat Codul, atunci este īmputernicit si obligat sa anunte arbitrul respectiv ca exista o reclamatie īmpotriva sa, sa asculte versiunea acestuia si apoi sa ia masuri imediate conform termenilor Codului.
Presedintele va avea puterea de a mustra sau īnlocui un arbitru cu o persoana corespunzatoare, pentru restul competitiei.

(f) Alte reclamatii cu privire la arbitrii
Toate celelalte reclamatii ale cluburilor membre FDRS, privind o presupusa īncalcare a Codului, trebuie predate īn scris Directorului Sportiv al FRDS.
O reclamatie nu va fi luata īn considerare decāt daca sunt respectate urmatoarele criterii de transmitere:
(a) Reclamatia trebuie facuta īn scris, semnata de catre un reprezentant oficial al reclamantului si trimisa Directorului Sportiv al FRDS īn termen de 10 (zece) zile de la data īn care a avut loc presupusa īncalcare a Codului, īmpreuna cu toate documentele care sustin reclamatia.
(b) Clubul membru FRDS trebuie sa specifice numele īntreg, adresa si detaliile de contact ale reclamantului/tilor, si trebuie sa īsi dea acordul īn scris ca a oferit probe si ca va face tot ce īi sta īn putinta ca persoanele care au cunostinta despre aceasta problema sa poata fi audiate īn legatura cu probele respective.
Nimic din cadrul acestui regulament nu īl va impiedica pe Directorul Sportiv al FRDS sa īnceapa o investigatie oricānd considera ca a avut loc o īncalcare a regulamentelor si, ulterior, sa prezinte Conducerii FRDS rezultatele investigatiei, īn vederea analizarii acestora.
Conducerea FRDS poate lua īn considerare sau poate refuza sa ia īn considerare orice reclamatie care intra sub incidenta acestei sectiuni. Conducerea FRDS poate acorda unei reclamatii o importanta mai mica sau deloc, īn functie de gradul īn care reclamatia respectiva se bazeaza mai degraba pe zvonuri decāt pe observatii directe.
Īn toate cazurile, decizia conducerii FRDS va fi finala.

(g) Masuri disciplinare privind arbitrii
Daca un arbitru:
(a) īncalca īn mod clar Codul sau greseste grav īn alt mod;
(b) īncalca īn mod intentionat aceste reguli; sau
(c) se descopera ca s-a purtat de asa maniera īncāt, īn opinia Conducerii FRDS, a prejudiciat interesele FRDS.
Atunci Conducerea FRDS va avea puterea de a mustra sau de a impune o masura disciplinara privind arbitrul respectiv sau poate suspenda, anula sau retrage licenta de arbitru FRDS, cu conditia ca nici o masura disciplinara sa nu fie luata decāt daca arbitrul respectiv va fi īnstiintat īn scris de reclamatia īmpotriva sa, īnainte de sedinta Conducerii FRDS īn cadrul careia se va analiza reclamatia respectiva. Daca arbitrul īn cauza nu īsi prezinta opinia, ca replica, fara a fi avut motive acceptabile de a nu o face, reclamatia va fi acceptata si analizata de catre Conducerea FRDS, cu toata discretia, iar decizia sa va fi finala, cu conditia ca īntotdeauna sa se prezinte īn scris motivele pentru care a fost luata decizia respectiva.

(h) Obligatiile membrilor Comisiei de Arbitri
1 Arbitrul Principal
1.1. Obligatiile arbitrului principal:
- raspunde de desfasurarea competitiei conform regulamentelor īn vigoare;
- vine la competitie cu 30′ īnainte de īnceperea acesteia;
- verifica comisia de arbitri;
- verifica īnainte de īnceperea competitiei daca arbitrii sunt pregatiti, spatiul de dans, documentatia aferenta;
- īn cazul īn care arbitrii nu sunt prezenti, trebuie sa gaseasca alti arbitrii din lista celor nominalizati; īn cazul īn care nu este posibil poate sa roage antrenorii prezenti la concurs sa arbitreze;
- anunta prezidiul asupra īntārzierii sau absentei arbitrilor judecatori;
- controleaza activitatea arbitrilor judecatori
- tine cont de sugestiile Comisiilor Tehnice;
- primeste reclamatiile īn scris si ia hotarāri pe baza acestora, dupa consultarea cu Colegiul de Arbitri;
- descalifica perechile care se abat de la conduita sportiva
1.2. Daca o pereche danseaza figuri nepermise, arbitrul principal da urmatoarele sanctiuni:
- Avertisment;
- Mustrare;

2 Drepturile arbitrului principal:
a. Arbitrul principal are dreptul sa schimbe componenta comisiei de arbitri daca unui arbitru I s-a facut rau sau un arbitru are comportament necivilizat.
b. Arbitrul principal are dreptul sa opreasca competitia īn cazuri exceptionale.
c. Arbitrul principal nu are voie:
- sa discute cu arbitrii judecatori īn vederea schimbarii punctelor pe care acestia le dau perechilor participante;
- sa schimbe regulamentul de desfasurare a competitiei;
- sa fie si prezentator;
- daca este si arbitru judecator, nu are voie sa comenteze cu ceilalti arbitri ce au facut acestia.

3 Obligatiile arbitrilor judecatori:
3.1 Arbitrii judecatori au urmatoarele obligatii:
- sa arbitreze conform regulamentului FRDS
- sa anunte arbitrul principal ca a venit cu cel putin 20′ īnainte de īnceperea competitiei;
- sa completeze frumos fiecare foaie de arbitraj;
- sa treaca pe foaia de arbitraj numarul si numele;
- sa completeze foile si sa le semneze la fiecare schimb;
- īn cazul arbitrajului deschis sa arate locurile a.i. acestea sa poate fi vazute de prezentator, pereche si public.
3.2 Īn calificari, arbitrii trebuie sa noteze perechile care trec mai departe.
3.3 Daca perechile danseaza īn mai multe serii, arbitrul hotaraste cāte perechi trec mai departe din fiecare serie.
3.4 Daca īn finala o pereche nu danseaza sau iese mai repede de pe ring, aceasta primeste ultimul loc.
3.5 Arbitrul trebuie s fie nepartinitor: nu trebuie sa tina cont de rezultatele anterioare pe care le-a avut o pereche, de zona sau clubul din care provine perechea, sau sa tina cont de parerea altor persoane (dansatori, antrenori, arbitri) īn momentul īn care arbitreaza.
3.6 Toate problemele care apar īn timpul competitiei se rezolva prin intermediul arbitrului principal.
3.7 Costumatia arbitrilor trebuie sa fie corespunzatoare momentului (zi, seara) si nivelului competitiei; la competitii majore, tinuta de seara este smoking pentru barbati si rochie de seara sau costum clasic pentru femei.
3.8 Arbitrii īsi termina treaba dupa ce arbitrul principal anunta sfāsitul competitiei si e completat procesul verbal.
3.9 Refuzul de a arbitra un concurs pe motive nejustificate este considerat ca o īncalcare a regulamentului si poate duce la suspendarea arbitrului pe o anumita perioada de timp. Singurele motive justificate sunt boala si problemele grave de familie.

Art.5 Licenta de arbitru
5.1 Conditii necesare pentru participarea la examenul de obtinere a licentei de arbitri .
5.1.1 Arbitru clasa hobby
d. sa fi implinit 21 de ani
e. sa fi dansat īn cel putin o competitie
f. sa fi obtinut carnetul de instructor eliberat de F.R.D.S
g. sa fi pregatit minimum o pereche de clasa E īn cadrul clubului la care activeaza ca instructor
h. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S
i. sa cunoasca figurile de dans continute īn lista " student- teacher"
5.1.2 Arbitrii de clasa E
a. sa fi implinit 21 de ani
b. sa fi dansat īn cel putin o competitie
c. sa fi obtinut carnet de antrenor eliberat de M.T.S
d. sa fi pregatit minimum o pereche de clasa E īn cadrul clubului la care activeaza ca antrenor timp de 1 an
e. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S
f. sa fi arbitrat minimum 3 concursuri de clasa hobby
g. sa cunoasca figurile de dans continute īn lista "associate"
5.1.3 Arbitrii de clasa D
a. sa fi pregatit minimum o pereche de clasa D īn cadrul clubului la care activeaza ca antrenor timp de 1 an
b. sa fi arbitrat minimum 5 concursuri de clasa E
c. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S
d. sa cunoasca figurile de dans continute īn lista "licentiate"
5.1.4 Arbitrii de clasa C
a. sa fi pregatit minimum o pereche de clasa C īn cadrul clubului la care activeaza ca antrenor timp de 1 an
b. sa fi arbitrat minimum 5 concursuri de clasa D
c. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S.
d. sa cunoasca figurile de dans din lista "fellow"
5.1.5 Arbitrii de Open
a. sa fi pregatit minimum o pereche de clasa B īn cadrul clubului la care activeaza ca antrenor timp de 1 an
b. sa fi arbitrat minimum 5 concursuri de clasa C
c. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S
d. sa cunoasca toate figurile continute de listele de mai sus.
5.1.6 Arbitrii de formatii
a. sa detina licenta de arbitru de open
b. sa fi antrenat o formatie de dans sportiv care a concurat īntr- o competitie oficiala a F.R.D.S
c. sa fi participat la numarul minim de seminarii de pregatire si perfectionare decise si agreate de F.R.D.S
d. sa cunoasca regulamentul de arbitrare al formatiilor.
5.1.7 Acte necesare pentru īnscrierea la examenul pentru obtinerea  licentei de arbitru
a. recomandare din partea clubului unde activeaza ca instructor sau antrenor
b. copii dupa carnetul de arbitru, carnetul de antrenor (instructor) si carte de identitate
c. cerere de īnscriere la concurs
d. chitanta care sa ateste plata taxei de examinare īn contul F.R.D.S

5.2 Dobāndirea licentei
5.2.1 Dupa anuntarea organizarii cursului, cluburile de dans sportiv nominalizeaza candidatii si informeaza consiliul F.R.D.S asupra acestora.
5.2.2 Prin participarea la cursul pentru dobāndirea licentei de arbitru si prin promovarea examenului, candidatul dobāndeste dreptul prezumtiv de a arbitra īn competitiile de dans sportiv. scolarizarea si examenul au loc conform liniilor directoare elaborate īn acest scop de catre colegiul national de arbitraj.
5.2.3 Īn functie de rezultatul la examen si īn masura īn care nu exista contraargumente, participantilor la curs li se vor īnmāna carnetele de arbitrii.

ORGANIZAREA EXAMENULUI DE OBŢINERE A LICENŢEI DE ARBITRU

A. Examenul de obtinere a licentei sau de avansare īn clasa se organizeaza anual, la o data care va fi anuntata de catre Colegiul de Arbitraj al FRDS, cu cel putin 30 de zile īnainte.
B. La acest examen, au dreptul sa participe toti membrii FRDS, care īntrunesc conditiile prevazute la cap.4.
C. Comisia de examinare va fi compusa din minimum trei persoane. Componenta comisiei este propusa de catre Colegiu si este validata de catre Biroul Federal.
D. Examenul va fi scris si se va desfasura pe durata a doua ore.
E. Bibliografia si tematica (alta decāt cea cuprinsa īn capitolul trei, pentru fiecare clasa, pentru examen), va fi stabilita de catre Colegiul de Arbitri si va fi adusa la cunostinta candidatilor cu cel putin 60 de zile īnaintea examinarii.
F. Rezultatele examenului vor fi anuntate īn termen de 15 zile de la data examenului si vor fi sub forma de ADMIS/RESPINS.
G. Candidatii pot depune contestatii privind rezultatul examenului īn termen de 30 (treizeci) de zile de la data anuntarii acestuia.

5.3 Retragerea sau anularea licentei
5.3.1 Licenta devine inactiva īn momentul īn care posesorul paraseste F.R.D.S.
5.3.2 Īn urma īncalcarii principiilor de arbitraj pentru formatii se poate pierde temporar sau se poate retrage definitiv licenta, caz īn care cel penalizat trebuie sa sustina un nou examen pentru obtinerea unei noi licente. Asupra participarii la o noua scolarizare īn vederea obtinerii unei noi licente va decide consiliul F.R.D.S.
5.3.3 La īncalcari grave ale regulamentului F.R.DS sau ale principiilor de arbitraj licenta poate fi suspendata definitiv fiind exclusa si participarea la un nou curs pentru obtinerea unei noi licente.


B. REGULAMENT PENTRU ARBITRAREA FORMAŢIILOR

• 1. Principiile de arbitraj pentru formatii
• 1.1 Dansul in formatii - generalitati
• 1.1.1 Definitie
• 1.1.2 Explicatii suplimentare
• 2. Generalitati privind evaluarea formatiilor
• 2.1 Motive pentru criterii de evaluare speciale
• 2.2 Evaluarea analitica
• 2.3 Evaluarea comparativa
• 2.4 Gradul de dificultate
• 2.5 Ce nu se ia īn calcul
• 3. Domeniile de evaluare si criteriile acestora
• 3.1 Domeniul de evaluare : interpretarea muzicala si caracter
• 3.2 Domeniul de evaluare: calitatea dansului
• 3.3 Domeniul de evaluare: aspect si coregrafie
• 3.4 Domeniul de evaluare:integritatea programului
• 4. Tehnica arbitrarii formatiilor
• 4.1 Deosebiri fata de arbitrarea perechilor
• 4.2 Evaluarea primara cu ajutorul punctajului
• 4.3 Repartizarea "X-urilor"
• 4.4 Repartizarea locurilor
• 4.5 Desfasurarea arbitrajului
• 4.6 Pozitionarea (plasarea īn spatiul de dans)
• 4.7 Compararea pe parcursul competitiei
• 5. Observatii finale

Introducere
Aceasta lucrare ofera arbitrului de formatii posibilitatea de a cunoaste criteriile principale de arbitraj precum si de a-si īnsusi tehnica arbitrarii atāt īn timpul pregatirii sale ca arbitru cāt si īn vederea arbitrarii efective. Studiul acestei lucrari īi va oferi arbitrului miloacele necesare pentru o evaluare obiectiva.
Dincolo de criteriile si de tehnica de arbitraj folosita īn concursurile pentru perechi īn competitiile pentru formatii, se vor aplica criterii si tehnici speciale. Acest lucru impune o pregatire deosebita a arbitrilor pentru formatii precum si necesitatea perfectionarii sistematice si continue. Aceasta lucrare poate si trebuie sa constituie suportul teoretic de specializare pentru arbitrii de formatii.
Lucrarea este destinata atāt arbitrilor īncepatori cīt si celor experimentati, oferindu-le o baza solida de evaluare a formatiilor cu ajutorul unor criterii judicioase si obiective, deoarece numai atunci cānd sportivii vor percepe indiferent de echipa īn care evolueazī si oriunde ca sunt apreciati cu profesionalism ei vor fi dispusi sa investeasca timp , munca precum si mijloace materiale īn dansul sportiv.

1. Principiile de arbitraj pentru formatii īn cadrul F.R.D.S.
1.1 Dansul īn formatii - generalitati.
1.1.1 Definitie
Scopul reprezentatiei unei formatii este acela de a crea multiple imagini identificabile, stationare (pentru scurt timp) si dinamice, folosind mijloacele dansului sportiv tinānd cont de particularitatile muzicii si de sectiune (latino sau standard) printr-o selectie de miscari sincron expuse pe ringul de dans. Programele formatiilor sunt caracterizate de alternantele de genuri muzicale si de miscare fara ca aceasta sa impieteze asupra prezentarii ,cursivitatii, caracterului si omogenitatii dansului.
1.1.2 Explicatii suplimentare
Dansul īn formatii este o combinatie īntre un sport de echipa si arta īncorporata īntr-o reprezentare de dans sportiv cu coregrafie si muzica prestabilite.
Īn aranjamentul muzical trebuie sa se poata recunoaste ritmurile caracteristice dansurilor specifice fiecarei sectiuni. Selectia melodiilor utilizate este libera. Ritmurile nespecifice sunt admise īn limitele indicate de regulamentul F.R.D.S .
Reprezentarea ilustrata prin dans (coregrafia) trebuie sa se potriveasca cu aranjamentul muzical selectionat si sa ofere imagini variate dar īn acelasi timp unitare si identificabile care sa fie exprimate prin secventele de miscare specifice dansului sportiv si prin desene.
Arbitrul de formatii trebuie sa aprecieze īn ce masura echipa care constituie formatia īntruneste aceste cerinte.
Exista posibilitatea ca gusturile coregrafului sa nu corespunda gustului arbitrului, dar acest lucru nu trebuie sa conteze īn evaluare.
Arbitrul de formatii trebuie sa realizeze o evaluare cāt mai obiectiva prin compararea pozitiva a echipelor.
Alegerea temelor muzicale poate de asemenea sa nu fie pe placul arbitrului sau muzica poate fi din punct de vedere al prelucrarii tehnice sau sunetului de o calitate mai slaba , dar nici aceasta nu trebuie sa constituie criteriu de evaluare.

2. Generalitati privind evaluarea formatiilor. 2.1 Motive pentru criterii de evaluare specifice.
Din ceea ce s-a aratat pāna īn prezent, rezulta ca principiile arbitrajului pentru perechi individuale, sunt necesare dar nu si suficiente pentru formatii.
Atāt evaluarea perechilor individuale cāt si a formatiilor conduce la o ierarhizare relativa prin care fiecarui participant i se atribuie o anumita pozitie īn raport cu ceilalti concurenti.
Arbitrul pentru formatii are nevoie īnsa de criterii suplimentare din urmatoarele motive:
2.1.1 Formatiile evolueaza succesiv pe propriul program muzical reprezentatia continānd imagini si desene īntr-o permanenta schimbare.
2.1.2 Coregrafia este adecvata selectiei muzicale īn vederea armonizarii dansului cu muzica.
2.1.3 Īn timpul reprezentatiei unei formatii au loc dese schimbari de ritm. Acest lucru obliga perechile sa-si modifice secventele de miscare fara a īntrerupe dansul.
2.1.4 Pe ringul de dans nu se afla individualitati ci o echipa care trebuie sa ilustreze un dans de cea mai buna calitate. Disciplina, spiritul de echipa, muzicalitatea si simtul spatiului sunt caracteristicile cele mai apreciate.
Nu sunt cautate si evaluate individualitatile .
2.1.5 Figurile de dans se realizeaza īn cazul concursului de perechi īn mod diferit īn ceea ce priveste expresivitatea si intensitatea spre deosebire de formatii unde toti dansatorii trebuie sa execute la fel miscarile respective.
2.1.6 O formatie materializeaza īn primul rānd linii si imagini īn miscare sau stationare, cu opriri, treceri si schimbari rapide de pozitie si directie.
Programul unei formatii poate contine īnsa si figuri si poze care se abat de la standardele pentru perechi, pentru a putea reprezenta o anumita imagine sau pentru a permite unor perechi sa ajunga īntr-o anumita pozitie.Scopul principal este acela de a reprezenta un īntreg alcatuit de toate perechile ,echilibrat , unitar si impresionant din punct de vedere estetic.
2.1.7 Tempourile pot fi diferite de cele stipulate īn regulamentele pentru competitiile individuale de perechi.
2.1.8 Arbitrii trebuie sa observe si sa evalueze ceea ce este pozitiv īn evolutia unei formatii.
2.1.9 Formatia trebuie evaluata ca un tot unitar, evitāndu-se comparatia dintre perechile aceleiasi formatii.
2.1.10 Datorita faptului ca formatiile evolueaza succesiv si nu (simultan) ca la perechi, arbitrul trebuie sa retina toate evolutiile prezentate pentru a putea face o comparatie obiectiva.

2.2 Evaluarea analitica
2.2.1 Principiile de arbitraj pentru formatii trebuie sa-i permita arbitrului sa ia o decizie corecta īn pofida multiplelor influente carora le este expus.
Directivele reprezinta un etalon cu ajutorul caruia calitatea unei evolutii poate fi determinata prin intermediul principiilor de baza, valabile pentru competitiile individuale de perechi si tinānd cont si de criteriile suplimentare de evaluare caracteristice formatiilor.
2.2.2 Etalonul dat īl obliga pe arbitru sa evalueze analitic si sa descompuna impresiile īn componente care sa poata fi cuantificate si ordonate.
Evaluarea analitica īnseamna deci ca arbitrul trebuie sa urmareasca parametrii de calitate stabiliti, sa-i separe si sa-i aprecieze individual. Suma acestor evaluari reprezinta concluzia finala.
2.2.3 Scopul acestui precedeu este acela de al ajuta pe arbitru sa fie obiectiv.
Arbitrul va īnregistra astfel observatiile sale din timpul evolutiei formatiei sub forma unui punctaj.
2.2.4 Īn acest scop criteriile de evaluare pentru formatii sunt grupate īn 4 domenii de evaluare, delimitate pe cāt posibil īntre ele si care trebuie apreciate individual de catre arbitru. Cele 4 domenii de evaluare au aceeasi pondere īn cadrul rezultatului final (25%).
2.2.5 Rezultatul evaluarii analitice consta īn atribuirea de puncte pentru fiecare din domeniile de apreciere.Īntrucāt aceasta atribuire de puncte reprezinta o evaluare relativa este posibil si se poate admite ca unele formatii sa obtina pentru 1 sau mai multe domenii de evaluare acelasi punctaj.
2.2.6 Suma punctelor īn cele 4 domenii individuale de evaluare determina īn final pozitia relativa a formatiilor fata de concurenti.

2.3 Evaluarea comparativa.
Arbitrul nu evalueaza numai formatia ca un īntreg ci compara evolutia acesteia cu evolutiile celorlalte formatii participante la competitii. Pentru aceasta, arbitrul trebuie sa cunoasca foarte bine elementele caracteristice dansului sportiv precum si notiuni din domeniile conexe acestuia, de exemplu: coregrafie, muzica etc.
De asemenea, arbitrul trebuie sa posede cunostinte de baza privind psihologia sportului, medicina sportiva, biomecanica, precum si o memorie vizuala buna.

2.4 Gradul de dificultate.
2.4.1 Este un criteriu suplimentar menit sa usureze departajarea.
2.4.2 Gradul de dificultate trebuie sa intervina sub forma de criteriu de decizie numai atunci cānd 2 sau mai multe formatii obtin acelasi punctaj īntr-unul din domeniile de evaluare.
2.4.3 Cānd se ia īn calcul gradul de dificultate trebuie sa se tina cont si de calitatea executiei. De exemplu, va fi preferata o formatie care nu are elemente foarte dificile dar pe care le executa cu acuratetea uneia care are o coregrafie superioara din punct de vedere al gradului de dificultate, dar pe care nu o executa īn parametrii optimi de calitate.
2.4.4 Pentru a putea utiliza gradul de dificultate drept criteriu, arbitrul trebuie sa stie ce anume este cotat ca fiind mai dificil, respectiv mai usor avānd īn vedere ca pentru domeniile de evaluare īn care se aplica gradul de dificultate este definit diferit .
De exemplu :
- liniile longitudinale sunt mai dificil de realizat decāt cele oblice care la rāndul lor sunt mai dificil de realizat decāt liniile orizontale.
- desenele mobile sunt mai dificile decāt cele stationare
- liniile formate din opt dansatori (perechi) sunt mai dificil de realizat decāt cele formate din patru.
- rotirile, piruetele si īntoarcerile sunt mai dificile decāt deplasarile simple.
- schimbarile de desen prin rotire sunt mai dificile decāt schimbarea desenului prin deplasare simpla īntr-o directie oarecare.
- etc.

2.5 Ce nu se ia īn calcul.
2.5.1 Nu se vor evalua de catre arbitru:
- preambulul si īncheierea
- costumatia perechilor
- fizicul dansatorilor
- calitatea coloanei sonore
2.5.2 Preambulul si īncheierea programului formatiilor au ca principal scop stimularea interesului publicului, arbitrul trebuind sa se concentreze īn acest timp asupra evaluarii formatiei care a dansat anterior pentru ai putea atribui punctajul.
2.5.3 Costumatia perechilor poate avea efecte pozitive sau negative asupra publicului dar arbitrul nu trebuie sa o ia īn calcul.
2.5.4 Fizicul perechilor nu reprezinta un criteriu de evaluare nefiind semnificativ daca dansatorii sunt suplii sau nu ,blonzi sau bruneti ,tineri sau batrāni , īnalti sau scunzi etc.
2.5.5 Structura si alcatuirea coloanei sonore este de asemeni nesemnificativa pentru evaluare fiind o problema de gust personal.

3. Domeniile de evaluare si criteriile acestora.
3.1 Domeniul de evaluare : 3.1.1 interpretarea muzicala si 3.1.2 caracter
3.1.1 Acest domeniu de evaluare cu cele 3 subdomenii (tempo, ritm si muzicalitate) se rezuma la evaluarea aptitudinilor perechilor din formatie īn ce masura sunt capabile sa execute dansurile sincron pe muzica prestabilita.
Se cere aceeasi interpretare a muzicii de catre toate perechile unei formatii ,gradul acestei uniformitati reprezentānd un criteriu de evaluare.Tot aici se evalueaza daca toti dansatorii unei formatii danseaza ritmul de baza tinānd cont de tact sau ritmul tipic dictat de muzica.
Se noteaza media evolutiei perechilor īn cadrul unei formatii īn sensul ca o pereche exceptionala nu poate ajuta o formatie sa avanseze īn clasament asa cum una mai putin pregatita nu o poate face sa regreseze īn clasament.
3.1.2 Arbitru se va confrunta īn acest domeniu de evaluare printe altele, cu urmatoarele situatii: īn cadrul unui program de formatii se alterneaza dansurile unei sectiuni de mai multe ori , dansatorii trebuind sa se acomodeze imediat cu caracterul si sa-l pastreze continuu pe toata durata noului dans. Acesta trebuie astfel ilustrat īncāt sa fie evident pentru privitor.
Nu este obligatoriu ca tempoul melodiilor sa fie conform cu cel din regulamentul pentru competitiile de perechi.
Īn acest domeniu de evaluare nu se noteaza gradul de dificultate.

3.2 Domeniul de evaluare: calitatea dansului
3.2.1 Acest domeniu de evaluare are 2 subdomenii care stabilesc baremul de evaluare si care se aplica tuturor perechilor din formatie. Acestea sunt:
- echilibrul
- fluiditatea (cursivitatea miscarilor)
Aici se noteaza :
- calitatea miscarii ceruta de muzica si coregrafie.
- aceeasi interpretare de catre toate perechile unei formatii a tuturor miscarilor de dans.
- masura concordantei liniilor corpurilor ce rezulta din miscarea dansului si echilibrul lor.
- echilibrul static si echilibrul dinamic se aplica tuturor perechilor din formatie.
3.2.2 Arbitrul care evalueaza formatia trebuie sa aib īn vedere ca :
- o echipa sau o pereche pot fi suprasolicitate.
- antrenorii au tendinta sa plaseze perechile mai bune īn fata sau alte pozitii expuse.
- anvergura pasilor poate sa corespunda pregatirii dansatorilor.
- formatia prin evolutia ei sa reuseasca eliminarea diferentelor de valoare dintre perechile componente.
3.2.3 Gradul de dificultate se noteaza īn acest domeniu daca 2 sau mai multe formatii au acelasi punctaj. Un grad de dificultate sporit rezulta din capacitatea de a dansa ceva dificil chiar si la aparitia variatiilor ritmice si a schimbarilor de desen. Exemple:
- figurile executate pe ritmuri variate sunt mai dificile decāt aceleasi figuri executate pe ritmuri de baza.
- trecerea directa si continua de la un dans la altul este considerata mai dificila decāt trecerea cu oprire sau pauza.
- schimbarile de desene ce implica miscari īn directii diferite si parcurgerea unor distante diferite de catre perechi sunt mai greu de realizat decāt schimbarile cu deplasari de aceeasi amplitudine si īn aceeasi directie.

3.3 Domeniul de arbitraj - aspect si coregrafie.
3.3.1Arbitrul trebuie sa noteze aici precizia cu care executa toate perechile unei formatii tema coregrafiei date.
3.3.2 O coregrafie poate fi simpla sau dificila, interesanta sau plictisitoare.
Ea poate avea o tema sau chiar un epos.
Aici trebuie evaluate: precizia desenelor geometrice atāt a celor stationare cīt si a celor īn deplasare
de exemplu:
- liniile si sirurile trebuie sa fie rectilinii
- cercurile trebuie sa fie rotunde
- imaginile simetrice trebuie sa fie realizate īn "oglinda" pentru a se putea intui centrul imaginar al formatiei.
- imaginile asimetrice trebuie sa fie clare
- perechile trebuie sa fie echidistante
- desenele trebuie sa fie centrate etc.
3.3.3 Īn timpul fiecarei faze a unui program de formatii coregrafia se construieste pe baza liniilor materializate sau sugerate si a punctelor.
Desenele materializate (linii, patrate, triunghiuri, romburi etc.) sunt de regula definite de 3 sau mai multi dansatori sau perechi fiind vizibile pentru toata lumea inclusiv dansatorilor care le materializeaza.
Orientarea spatiala este mai usoara īn cazul liniilor materializate decāt īn cazul celor sugerate. Acestea din urma descriu īn general curbe sau sunt delimitate de 2 dansatori sau perechi care sunt la mare distanta una de cealalta asa īncāt aceste linii trebuie sa ti le imaginezi si este foarte posibil ca imaginea sa difere de la un om la altul.
Liniile vor fi deci alcatuite īntr-o formatie de doua sau mai multe perechi si vor reda prin ansamblul lor desene geometrice.
Axele de simetrie ale acestor desene trec de obicei prin mijlocul ringului de dans. Īn cazul desenelor compacte pot fi folosite doar parti din ringul de dans pozitia axelor de simetrie mutāndu-se corespunzator.Punctele vor fi marcate individual printr-o pereche, o dansatoare sau un dansator. Pozitia lor va fi luata īn considerare
3.3.4 Īn exemplele urmatoare vor fi prezentate o selectie de linii si desene ale unei formatii. Punctele din desene sunt numerotate de la 1-9 pentru usurarea perceperii pozitiei perechilor.
Fig.1 - un sir de 8 dansatori (perechi) pe linia de mijloc a laturii scurte
Fig.2 - un sir de 8 dansatori (perechi) pe o diagonala pornind din stānga fata spre dreapta spate.
Fig.3 - 2 linii formate din 4 dansatori (perechi) care sunt paralele cu diagonala stānga.
Ambele linii trebuie sa fie echidistante fata de diagonala. Pe axa de simetrie verticala, la fel ca si pe cea orizontala sunt 2 perechi.
Fig.4 - 4 linii paralele formate din cāte 2 dansatori (perechi) echidistanti care stau pe 3 linii paralele cu diagonala care porneste din dreapta jos.Īn loc de 7 linii se poate vorbi de 2 romburi care au o latura situata pe diagonala din dreapta si pe care perechile sunt echidistante.
Fig.5 - 2 linii a cāte 4 dansatori (perechi) paralele cu diagonala din dreapta.
Perechile stau 2 cāte 2 una īn spatele celeilalte.
Fig.6 - Perechile descriu un "V" cu vārful spre privitor." V-ul" are 2 linii care se vad (1,2) si care materializeaza laturile "V-ului" si 4 linii imaginare (3,4,5,6).Punctul imaginar de intersectie al ambelor laturi trebuie sa se afle exact pe axa de simetrie a suprafetei de dans.
Fig.7 - perechile sunt situate īn pozitii simetrice formānd 2 patrate din cāte 4 dansatori (perechi).Imaginare aici sunt punctul de mijloc si cele 4 axe de simetrie. Punctul imaginar de mijloc corespunzator fiecarui grup nu trebuie sa fie pe diagonala dreapta dar trebuie sa fie echidistant fata de aceasta.
Fig.8 - 2 linii de cite 4 dansatori (perechi) care formeaza un unghi drept.
Fig.9 - rotirea unui sir de 8 dansatori (perechi) īn jurul punctului de mijloc al spatiului de dans. Linia dreapta trebuie sa fie pastrata tot timpul iar mijlocul acesteia trebuie sa coincida cu mijlocul suprafetei de dans.
Fig.10 - toti dansatorii (perechi) trebuie sa mentina permanent aceeasi distanta fata de punctul de mijloc atāta timp cāt se deplaseaza pe orbita.
Fig.11- prezinta un exemplu pentru o schimbare de desen. Īn cazul acesta particular trebuie ca acuratetea liniilor īn deplasare sa nu aiba de suferit.
Fig.12 - reprezinta 2 "V"- uri avānd aceeasi axa de simetrie situata pe linia mediana longitudinala.
Figurile 7,8,9 si 11 prezinta asemenea situatii de deplasare a liniilor. Īn aceste cazuri distantele dintre dansatori (perechi) īn timpul schimbarii desenului se pot schimba īn mod ordonat si constient.
3.3.5 Distantele dintre dansatori (perechi) pe o linie dreapta , cruce , orbita etc. trebuie sa fie de regula egale. Pot īnsa sa se mareasca sau sa se micsoreze īn mod constient (intentionat) atunci cānd coregrafia o cere dar aceasta trebuie facuta clar si evident. De asemenea, īn cazul pozitiilor de dans deschise, distanta dintre dansatori trebuie sa fie aceeasi la toate perechile.
3.3.6 Liniile corpului reprezinta rezultatul miscarilor de dans si sunt evaluate īn domeniul "calitatea dansului".Cu toate acestea ele (liniile corpului) sunt luate īn considerare si aici ca repere privind precizia liniilor geometrice. Un criteriu la evaluarea preciziei liniilor desenelor si coregrafiei īl reprezinta masura uniformitatii distantelor dintre picioare si dintre brate precum si pozitia picioarelor si a bratelor libere.
3.3.7 Īn functie de sectiunea de concurs exista diferente īn structura coregrafiei.
Īntr-o formatie standard predomina pozitiile de dans īnchise ,pozitiile deschise reprezentānd exceptii care conform regulamentului F.R.D.S trebuie sa nu depaseasca 8 masuri pentru fiecare dans si 24 masuri pentru īntregul program .
Desenele se reprezinta de regula īn acest caz de catre perechi īn pozitie īnchisa.
Prin separari de scurta durata sau de exemplu īn poze se poate trece īn pozitie deschisa.
Pentru realizarea desenelor daca este nevoie distanta parcursa de perechi īn rotiri poate fi diferita pentru o pereche sau mai multe. La deplasarile īn bloc toate perechile se rotesc cu aceeasi viteza si parcurg aceeasi distanta.
3.3.8 La sectiunea latino avem de a face frecvent cu pozitii de dans deschise ce permit crearea unei multitudini de linii si desene, suma acestora putānd sa se dubleze. Fiecare desen prin numarul mai mare de linii ofera mai multe repere pentru examinarea preciziei. Aceste desene pot fi atāt stationare cāt si mobile.
3.3.9 Din punctul de vedere al repartitiei si folosirii spatiului nu trebuie īnteles ca suprafata de dans trebuie sa fie folosita integral īn orice moment de catre dansatorii unei formatii. Mai degraba trebuie ca īntreaga suprafata sa fie uniform, simetric si cāt mai variat valorificata.
3.3.10 Gradul de dificultate trebuie arbitrat conform urmatoarelor principii:
- desenele mobile sunt mai dificil de realizat decāt cele stationare
- rotirile de desene sau linii sunt mai grele decāt deplasarile acestora pe traiectorie rectilinie.
- schimbarile desenelor prin rotatii in directii diferite sunt mai dificile decāt cele efectuate cu rotatie īn acelasi sens.
- desenele variate cu schimbari multiple sunt mai dificil de realizat decāt cele cu forme putine si identice (repetitive).
- cu cāt danseaza mai multe perechi una īn spatele celeilalte īntr-un desen cu atāt este mai dificil (vezi liniile verticale).
- liniile diagonale sunt mai dificil de realizat decāt cele pe verticala sau orizontale.
- liniile pe verticala sunt mai greu de realizat decāt cele pe orizontala.
- schimbarile de desene efectuate cu schimbari ale ritmului de dans sunt mai dificile decāt cele efectuate pe acelasi ritm.
3.3.11 Daca coregrafia este conceputa pentru un anumit numar de perechi iar dintre acestea una lipseste īn mod fortuit, arbitrii nu trebuie sa declaseze respectiva formatie īnainte de a o compara cu celelalte formatii. si daca formatia este alcatuita din mai putin de 8 perechi īn mod deliberat aceasta nu trebuie sa reprezinte un motiv de a depuncta apriori formatia respectiva.

3.4 Domeniul de evaluare: integritatea programului.
3.4.1 Prin integritatea programului se īntelege armonizarea coregrafiei cu muzica pe toata durata reprezentatiei.
Criterii de evaluare: -daca desfasurarea dansului corespunde fondului muzical
- la trecerea dintre 2 dansuri cu sau fara pauze muzicale trebuie ca noul tip de miscare sa fie perceptibil din primul moment al noului dans.
- la schimbarile efectuate de-a lungul a mai multe tacte trebuie ca si schimbarea tipului de miscare sa fie cursiva.
- lentificarii si accelerarii muzicii trebuie sa-i corespunda o miscare de dans lentificata sau accelerata īn consecinta (proportional).
Toate perechile care accelereaza sau īncetinesc miscarea trebuie sa o faca īn aceeasi masura si simultan.
- cānd tranzitiile dintre piesele muzicale se fac prin intermediul unei pauze trebuie ca dansatorii formatiei respective sa sublinieze acest lucru prin intermediul unor opriri sau poze.
- trucurile, dominourile, pozele si opririle trebuie sa se potriveasca pe muzica cu tema reprezentatiei si cu desenul realizat si sa prezinte accente naturale chiar daca acestea sunt surprinzatoare. De asemenea accentele nu trebuie folosite excesiv sau īn mod stereotip si nu trebuie plasate īn locuri nepotrivite doarece genereaza un efect negativ.
- trebuie sa se observe daca toate perechile componente ale formatiei danseaza tot timpul sau dimpotriva, unele perechi stau īn timp ce celelalte danseaza.
3.4.2 Prin integritatea programului īn raport cu tema se īntelege transpunerea temei prin intermediul muzicii si al coregrafiei īntr-un mod evident pentru cel care priveste.
Criteriile de evaluare:
- īn ce masura muzica si coregrafia se potrivesc cu tema programului.
- īn ce masura coregrafia si desenele dovedesc expresivitate si creativitate pe tot timpul reprezentatiei
- īn ce masura se potriveste coregrafia pasilor īn ansamblul reprezentatiei.
3.4.3 Īn acest domeniu de evaluare nu exista grade precis stabilite de dificultate, fiind admis ca fiecare arbitru sa-si stabileasca propriile prioritati iar apoi sa ia decizia īn functie de domeniul stabilit.

Alte reguli (regulament restrāns)

3.4.4 Arbitru de formatii trebuie sa cunoasca si regulamentele F.R.D.S care se refera la arbitrajul perechilor individuale.
3.4.5 Numarul de arbitrii implicati īn jurizarea unei competitii de formatii nu poate fi mai mic de 5 si trebuie sa fie īntotdeauna impar.
3.4.6 Formatiile pot avea īntre 6 si 8 perechi.
3.4.7 Nu este de datoria arbitrului de a supraveghea daca formatia respecta regulamentul īn legatura cu timpul alocat reprezentatiei, numarul de masuri muzicale care nu corespund sectiunii la care aceasta evolueaza, numarul de masuri dansate īn pozitie deschisa sau a figurilor interzise. Eventualele īncalcari ale acestor reguli nu trebuie sa fie luate īn consideratie. Controlul respectarii regulilor anterioare precum si eventualele sanctiuni tin de competenta