Saritura in inaltime cu elan, procedeul «rasturnare dorsala»

Saritura in inaltime cu elan, procedeul «rasturnare dorsala»

Istoricul probei si al rezultatelor:

Proba nu a figurat in Jocurile antice dar o intalnim pentru prima data la concursurile celtilor.

Din 1840 proba o intalnim in Anglia si apoi in fiecare an incepand cu 1865. Aveai voie la trei incercari pentru fiecare inaltime.

1874 -a fost folosit primul procedeu tehnic de desprindere peste stacheta «scissors» (foarfeca) de W. Page.

1876- primul record - 1,83m cu Marshall Brooks care foloseste tehnica desprinderii cu primul picior de langa stacheta.

1912- G. Horine a sarit 2.00m utilizand procedeul «Western Roll»(rulare salbatica).

In 1968 Dick Fosbury (USA) apare cu stilul 'Flop', care a devenit procedeu abia din 1978.

Javier Sotomayor (Cuba), detine recordul lumii cu 2.45m, el a sarit 52cm peste inaltimea sa de 1,93m.
Primul rezultat de 2.00m- George Horine USA 1912
Primul rezultat peste 2,10m: 2.15 Charles Dumas USA 1956
Primul rezultat peste 2.20m: 2.22 John Thomas USA 1960
Primul rezultat peste 2.30m: 2.30 Dwight Stones USA 1973
Primul rezultat peste 2.40m: 2.40 Rudolf Povarnitsyn URS 1985
2.44 Javier Sotomayor CUB 1989
2.45 Javier Sotomayor 1993

Cel mai longeviv record: 1.97 Mike Sweeney USA 1895 (16 ani)
Cele mai multe sarituri peste 2.40m: Javier Sotomayor, 21.

Superlative
Cele mai multe titluri olimpice, aur si argint Con Leahy IRL 1906/08,Valeriy Brumel URS 1964/60 si Jacek Wszola POL 1976/80
Cele mai multe titluri mondiale: 2 Javier Sotomayor 1993/1997 (plus 2 medalii de argint 1991/1995).
Cel mai tanar campion olimpic si mondial: Jacek Wszola 1976 (19), cel mai in varsta: Con Leahy 1906 (30). 

Cei mai buni saritori din toate timpurile: Valery Brumel (URS): in 1964 campion olimpic si de sase ori campion mondial. Dick Fosbury (USA): in 1968 campion olimpic. Javier Sotomayor (CUB).

Cele mai bune rezultate feminine:

Primul record mondial: 1.65 Jean Shiley si Babe Didrikson USA 1932
Primul rezultat peste 1.70m: 1.71 Fanny Blankers-Koen NED 1943
Primul rezultat peste 1.80m: 1.80 Iolanda Balas ROM 1958

1.83m Iolanda Balas 1958
Primul rezultat peste 1.90m: 1.90 Iolanda Balas 1961
Primul rezultat peste 2m: 2.00 Rosi Ackermann GDR 1977
Primul rezultat peste 2.05m: 2.05 Tamara Bykova URS 1984
2.07 Lyudmila Andonova BUL 1984
2.07 Stefka Kostadinova BUL 1986
2.08 Stefka Kostadinova 1986
2.09 Stefka Kostadinova 1987

Cel mai longeviv record: 1.91m Iolanda Balas 1961 (10 ani)
De cele mai multe ori peste 2.05m: Stefka Kostadinova 21.

Superlative 
Titluri olimpice: 2 Iolanda Balas 1960/1964, 2 Ulrike Meyfarth FRG 1972/1984.
Titluri mondiale: 2 Stefka Kostadinova 1987/1995 and Hestrie Cloete RSA 2001/2003
Cea mai tanara campioana olimpica/mondiala:Ulrike Meyfarth 1972 (16) cea mai in varsta: Louise Ritter USA 1988 (30). 

Cele mai valoroase saritoare din toate timpurile:
Iolanda Balas (ROM): campioana olimpica in 1960 si 1964.
Ulrike Meyfarth (FRG): la varsta de 16 ani a devenit campioana olimpica la Munchen 1972 si 10 ani mai tarziu stabilea un nou record mondial 2.02m in 1982.
Stefka Kostadinova (BUL): record mondial- 2.07 si 2.08m in 1986 si 2.09m in1987

Cu doua decenii in urma, procedeul 'rasturnare dorsala', chiar daca nu mai era inca o noutate, imbogateste proba alaturi de procedeele 'foarfeca' si 'rasturnare ventrala'.

Cauzele care au impus acest procedeu sunt:

-un grad mai ridicat de accesibilitate;

-pozitia transversala, cu spatele la stacheta, ofera conditii mai avantajoase pentru apropierea C.G.G.de acesta;

-bataia are o structura motrica si un mod de efectuare mai simplu.

Mecanismul de baza se compune din: elan, bataie, zbor, aterizare.

Elanul specific procedeului “rasturnare dorsala”

Viteza optima la saritorii de elita este de cca. 8,4m/s la baieti si de 8,1m/s la fete.

Elanul se compune din doua parti distincte, format din 9-13 pasi cuprinsi in 15-20m:

-faza de accelerare-4-5 pasi;

-curba de impulsie-3-5 pasi;

-in faza de accelerare elanul este rectiliniar, cu punct de plecare in afara stachetei la 4-6m;

- curba de impulsie are o raza de curbura de 5-10m si este 3 pasi la saritorii mai lenti si de 5 pasi la cei mai rapizi;

- elanul poate incepe cu 4 pasi de mers;

- inceperea fazei de accelerare este marcata prin semn de control, care trebuie atins cu piciorul de bataie daca numarul pasilor din faza de accelerare este par;

- in prima parte a elanului, se alearga ca la sprint, contactul pe pingea, impulsie energica;

- in a doua parte a elanului, alergarea ramane activa si ampla, nu se coboara C.G.G. prin cedarea din articulatia genunchiului pentru pastrarea vitezei orizontale, chiar daca atletul trebuie sa invinga forta centrifuga;

- cea mai mare intindere a corpului in plan frontal se recomanda la penultimul pas;

- urmele ultimului pas trebuie sa fie situate pe curba, evitandu-se pasul lateral;

- distanta de bataie, in raport cu stacheta si cu inaltimea ei variaza intre 80-120cm.

Exercitii fundamentale:

-alergari accelerate pe un traseu pe linie curba;

-alergari in turnanta, cu efectuarea a 4 pasi de mers, inainte de alergare;

-alergare de viteza –3 pasi pe o traiectorie cu raza de 5m;

-3 pasi de elan in curba dupa 2 pasi accelerati in linie dreapta.

-4 pasi alergare accelerata in linie dreapta + 3 pasi in curba + schitarea bataii.

Exercitii suplimentare:

-4-5 pasi alergare rectilinie + 3 pasi alergare in curba (cu cronometru fiecare sectiune);

-acelasi exercitiu cu schitarea bataii;

-7-9 pasi de alergare cu schitarea desprinderii in fata stachetei.

Bataia

In timpul bataii, datorita blocarii vitezei orizontale si a impulsiei piciorului de bataie, trunchiul se avanta in fata stachetei pe verticala intai, apoi in arc de cerc. Piciorul de bataie se afla in extensie, unghiul de flexie a genunchiului fiind intre 175-178s, concomitent cu avantarea piciorului de atac in sus si spre interior. Are loc o rotatie in axul longitudinal, sportivul intinzandu-se cu spatele la stacheta in timpul zborului.

La bataie, laba piciorului se aseaza in contact cu solul, de sus in jos si dinainte inapoi, la inceput drept, cat mai repede de pe calcai, pe toata talpa, pe pingea, cu varful rabatand catre tangenta curbei. In desfasurarea bataii, capul are un rol bine determinat. In finalul avantarii se intoarce in sens opus rotatiei longitudinale si impreuna cu bratul de pe aceeasi parte, franand continuarea acestei rotatii mai mult decat e necesar. Ochii repereaza stacheta si mentin apoi cu aceasta un contact vizual in timpul fazei de zbor.

Exercitii fundamentale:

- succesiune de pasi saltati inalti, consecutiv numai pe piciorul de bataie, avantare cu piciorul de atac in diagonala spre cel de bataie si cu ambele brate;

- de pe loc, avantarea piciorului de atac in diagonala cu ambele brate, pivotare de 90s spre piciorul de impusie care, dintr-o pozitie usor flexata, se extinde si se ridica pe varf;

- acelasi exercitiu, dar cu desprindere si aterizare in acelasi punct de pe sol;

- acelasi exercitiu cu elan de un pas, cu proiectarea inainte a bazinului si asezarea rapida pe sol a piciorului de impulsie;

- din alergare pe un cerc cu raza de 10-15m, bataie si desprindere, intoarcere de 90s spre piciorul de impusie, aterizare pe locul desprinderii;

- acelasi exercitiu dupa 3-5-7 pasi de alergare, bataie la semnalul dat de profesor, desprindere peste un obstacol mic, cu intoarcere de 90s, aterizare cat mai aproape de obstacol.

Exercitii suplimentare:

- elan 3-5 pasi rectiliniar, urmat de 3-5 pasi efectuati in curba, bataie, intoarcere 90s, aterizare pe locul desprinderii in fata stachetei;

- cu acelasi elan, dar cu desprindere controlata, urmand ca bazinul sa urce cat mai sus spre stacheta, inaltata la diferite inaltimi progresive;

- elan redus, bataie, desprindere de pe o suprafata 'inalta'.

Zborul

- in prima parte a zborului, faza ascensionala a urcarii C.G.G. se realizeaza cat mai mult pe verticala;

- rotatia in jurul axului longitudinal se termina;

- se accelereaza rotatia catre orizontala in jurul axului transversal si se pregateste intrarea in pozitia de 'punte';

- piciorul de atac se mentine sus cu genunchiul flexat la 90s;

- in urcare se asteapta ca avantarea C.G.G. sa atinga inaltime a maxima (in functie de posibilitatile motrice ale elanului), iar piciorul de bataie se alatura celui de atac, copiind miscarea de flexie in acelasi unghi;

- urcarea bazinului la inaltime e acceptata de particularitatile elevului, determinand ca umerii atletului, spatele, sa se realizeze 'intr-un arc de cerc' peste stacheta cu capul in prelungirea trunchiului, dar intors pe partea piciorului de atac;

- pozitia se incheie dupa trecerea bazinului peste stacheta;

- urmeaza 'eschiva', respectiv trecerea picioarelor peste stacheta, prin indoirea articulatiei coxofemurale si ducerea barbiei inspre in jos;

- cand picioarele au fost scoase din raza stachetei, pozitia caracteristica este de 'L' cu trunchiul la orizontala, iar picioarele intinse pe verticala.

Exercitii fundamentale:

- din stand la spalier cu spatele, bratele fixate de bara la nivelul capului, picioarele departate, impingerea bazinului inainte in arc de cerc;

- acelasi exercitiu, dar cu partenerul care trage in extensie bazinul sportivului;

- pe saltea, podul de jos;

- salturi inapoi cu trecerea trunchiului in aer in arc de cerc, aterizare pe saltele;

- din stand pe o bancheta, de pe doua picioare desprinderi pe verticala si extensii peste stacheta cu aterizare pe saltea;

- acelasi exercitiu, dar ridicand stacheta progresiv si cu accent pe pozitia de 'punte' a trunchiului.

Exercitii suplimentare:

- de pe loc, extensii in pod peste stacheta, aterizare (ca la pod ) pe saltele, cu bratele extinse in plan peste cap;

- aceleasi extensii, dar cu desprindere de pe trambulina elastica, aterizare pe saltea;

- sarituri fara elan, din stand cu spatele la stacheta, trecere in arc dorsal prin eschivarea stachetei cu flectarea coapselor pe bazin si extinderea gambelor pe coapsa;

- acelasi exercitiu sub forma de intrecere;

- sarituri de pe loc cu desprindere de pe un picior din stand cu piciorul de bataie pe un suport inaltat asezat lateral fata de saritor, trecerea stachetei in arc dorsal;

- 3-5 pasi elan curb, bataie, desprindere in cerc dorsal, aterizare pe saltele in forma de 'L';

- elan 5 pasi rectiliniu + 3 pasi in arc de cerc, bataie, desprindere in arc dorsal peste stacheta inaltata progresiv (intrecere).

Aterizarea

Se executa pe spate, in zona regiunii toracale cu articulatia coxofemurala blocata pe un fond de tonus muscular pentru ca genunchii, in virtutea inertiei, sa nu loveasca fata saritorului.

Exercitii fundamentale:

- salturi inapoi peste saltea, cu aterizare pe omoplati si trecere in rostogolire inapoi pe saltea;

- exercitii cu aterizare de la inaltimi tot mai mari-cu plecari de pe verticala, de pe o suprafata mai inalta decat salteaua de aterizare.

La gimnaziu, din cauza lipsei de sector special amenajat pentru aceasta proba, se foloseste ca un procedeu inlocuitor 'foarfeca', elan oblic pe stacheta (sau acelasi ca la rasturnare dorsala) intr-un unghi de 45s, bataie pe piciorul din interior, peste stacheta prin desprinderea piciorului de bataie. Deasupra stachetei atletul are forma de L, trunchiul la verticala, picioarele paralel cu stacheta. Se aterizeaza in picioare (sau in sezand, daca exista saltele). Stacheta e inlocuita cu o sfoara tinuta de doi copii.

Notiuni de regulament:

Saritura in inaltime se desfasoara pe un teren standardizat, compus din:

- zona de aterizare (saltele acoperite cu prelata) 5 3m;

- stalpi rigizi, fixati pe suporti cu distanta intre ei de 4m, pe stalpi sa existe o gradatie in cm (pe cursori);

- suportii, pe care se fixeaza stacheta, sunt fixati pe cursori 40mm 60mm, intre capetele stachetei si suport sa existe distanta de 1cm;

- stacheta circulara cu lungime de 3,98-4,02m cu o greutate maxima de 2kg, diametrul de 25-30mm;

- pista de elan si teren de bataie (suprafata sintetica sau bitum, in curtea scolii sau sala de sport).