Saritura in lungime, procedeul cu 1 ˝ pasi
Istoricul probei si al rezultatelor:
Proba din cele mai vechi timpuri ca parte a pentatlonului in anul 708 I. Cr., saritorul tinand in mana o mica greutate. 1860- se sarea in Grecia si Anglia fara greutati si bataia se efectua pe un prag lat de 20cm. In jurul anilor 1920 tehnica era rudImentara, in zbor trunchiul era ghemuit, apoi intins.1922-1927 W. Hubbard si Robert LeGendre au introdus in tehnica sariturii pasii in aer.1895-primul record mondial-5,98m Kinue Hitomi, Japonia.
Cele mai bune rezultate masculine:
Prima data peste 7m: 7.05 John Lane IRL 1874
Prima data peste 7.50: 7.50 Myer Prinstein USA 1900
7.93 Silvio Cator HAI 1928
Prima data peste 8m: 8.13 Jesse Owens USA 1935
8.24 Ralph Boston USA 1961
8.50 & 28/29 ft: 8.90 Bob Beamon USA 1968
8.95 Mike Powell USA 1991.
Cel mai durabil
record: 8.13 Jesse Owens 1935 (25 ani);
De cel mai multe ori peste 8.50m: Carl Lewis USA, 39 de ori.
Superlative:
Cele mai multe titluri olimpice: 4 Carl Lewis 1984/1988/1992/1996.
Cele mai multe titluri mondiale: 3 Ivŕn Pedroso CUB 1995/1997/1999.
Cel mai tanar campion olimpic si mondial: Randy Williams USA 1972
(19) si cel mai in varsta: Carl Lewis 1996 (35).
Cele mai bune trei rezultate din toate timpurile: Jesse Owens (USA): in
1935 de sase ori record mondial: 8.13m inainte de 25 de ani. Bob Beamon
(USA): 8.90m - 1968 J.O. din Mexic. Carl Lewis (USA): la J.O. din
Atlanta in 1996 medalie de aur.
Cele mai bune rezultate feminine:
Primul
record: 5.98 Kinue Hitomi JPN, 1928;
Prima data peste 6m: 6.12 Christel Schulz GER 1939
Prima data peste 6.50: 6.53 Tatyana Shchelkanova URS 1962
Prima data peste 7m: 7.07 Vilma Bardauskiene URS 1978
Prima data peste 7.50 si actualul record:7.52 Galina Chistyakova URS
1988
Cel mai longeviv record: 7.52 Galina Chistyakova (16 ani).
De cele mai multe ori peste 7m: Heike Drechsler GER 158 (ultimul in 7 Sep 2000).
Superlative:
Cele mai multe titluri olimpice: 2 Heike Drechsler GER/GDR 1992/2000 (+ argint,
1988).
Cele mai multe titluri mondiale: 2 Heike Drechsler 1983/1993
2 Jackie Joyner-Kersee USA 1987/1991.
Cea mai tanara olimpica si mondiala:Heike Drechsler 1983 (8), cea mai in varsta: Jackie Joyner-Kersee 1991 (29).
Mecanismul de baza al acestei sarituri cuprinde patru faze: elanul, bataia, zborul, aterizarea. Procedeele tehnice folosite de saritori sunt in principal marcate de faza de zbor si nu influenteaza lungimea sariturii in mod direct.
Pentru saritura in lungime cu elan sunt urmatoarele procedee:
- 1 ˝ pasi in zbor; - 2 ˝pasi de zbor; - 3 ˝ pasi in zbor; - intinsa; - cu extensie.
Elanul
Elanul are lungimea in functie de capacitatea de accelerare a fiecarui elev, care nu este atlet, 10-15m la fete, 15-20m la baieti. Viteza cea mai mare se constata pe penultimul pas dinaintea bataii si o mica pierdere de viteza pe ultimul pas. In timpul bataii se produce o reducere a vitezei orizontale cu 9,5-14%.
Viteza de deplasare obtinuta la sfarsitul elanului a fost verificata la marii atleti, cu aparatura sofisticata: C. Lewis 11,1m/s la 8,67m., J. Joyner 9,7m/s la 7,36m.
Studiile din anii 1985-1990 in lumea atletismului au aratat ca penultimul pas este mai lung cu 11-18cm fata de ultimul pas.
Rezultatele IAAF-ului prezinta pentru C. Lewis urmatorul ritm pe ultimii pasi ai elanului: -2,39m- 2,29m- 2,47m- 1,82m. Astfel de particularitati ale elanului impun o automatizare perfecta, concretizata intr-o accelerare constanta de la un elan la altul si o rezistenta de viteza specifica pentru a realiza ajungerea la prag perfect si cu o viteza maxima controlabila.
Exercitii fundamentale (pentru elevii din gimnaziu):
alergare accelerata, progresiv, cu viteze tot mai mari, pe distante crescatoare;
alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime pe pasul ce se pregateste;
alergare cu start lansat pentru a se stabili semnul de control.
Exercitii suplimentare
alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime la semnul de control si mentinerea vitezei pana la prag;
elan complet cu 'punctarea' bataii pe o suprafata mai lata decat pragul;
elan complet cu 'punctarea' bataii pe prag.
Bataia
Scopul bataii este de a transforma viteza bataii de pe elan in viteza ascensionala sub un unghi optim de desprindere.
Viteza ascensionala este mai mare cu cat durata in timp a bataii este mai mica. Pentru bataie, piciorul se aseaza pe sol sub un unghi de contact de 65-69s cu un unghi de impulsie dintre laba piciorului si gamba de 70s. Raportul dintre viteza orizontala si viteza verticala este de 2:1, chiar mai mare 3:1 in favoarea primei. La saritura record a lui Bob Beamon din 1968 (J.O. Mexic), unghiul de desprindere ar fi fost de 23s, iar la raportul de 3:1 ar scadea la 2:1
Exercitii fundamentale:
determinarea piciorului de bataie prin: sarituri peste obstacole joase cu diferite miscari suplimentare pentru controlul pozitiei corpului in aer (bataie unilaterala);
succesiuni de pasi saltati, ultimul pas fiind cu aterizare pe doua picioare in ghemuit in nisip;
succesiuni de pasi sariti, ultimul pas fiind cu aterizare pe doua picioare, in ghemuit in nisip.
elan 3-5 pasi, bataie unilaterala pe o zona de 1/1m, marcata pe sol si continuarea alergarii in nisip;
acelasi exercitiu cu elan de 7-9-11 pasi;
elan complet, schitarea bataii pe prag si continuarea alergarii in nisip.
Zborul
La saritorul incepator, tehnica va fi de 1˝ pasi in aer, fiind o tehnica accesibila si pentru elevii de clasa a III-a, a IV-a.
In prima parte a zborului, trunchiul saritorului se afla pe verticala, iar picioarele se mentin in «pas sarit».
Bratul opus piciorului de atac este avantat inainte, iar celalalt executa o miscare de rotatie dinspre inapoi-inainte pentru ca umerii sa nu se rasuceasca si sa se avante spre directia de inaintare.
Miscarile din timpul zborului au rolul de mentinere a echilibrului corpului in raport de C.G.G. si pregatirea atrizarii in 'grupat'.
Lungimea zborului depinde de viteza de elan, bataie energica: prin extinderea articulatiei gleznei, genunchiului, soldului, concomitenta cu avantarea energica a coapsei piciorului oscilant si a bratului opus, proiectarea bazinului inainte si rotatiile compensatorii care asigura echilibrul in zbor si care marcheaza si tehnica zborului.
Procedeul de tehnica zborului nu influenteaza lungimea zborului, ci viteza si forta rapida a saritorului in timpul elanului si bataii.
Exercitii fundamentale
din alergare, la fiecare al treilea pas se executa un pas saltat;
acelasi exercitiu dar cu desprindere peste un obstacol;
din alergare, la fiecare al treilea pas se executa un pas sarit;
acelasi exercitiu dar cu desprindere peste un obstacol;
elan 3-5 pasi, bataie, desprindere in pas sarit, aterizare pe genunchiul piciorului de bataie si talpa piciorului de atac, (in pas sarit sau «fandat») in nisip;
acelasi exercitiu cu 7-9 pasi elan;
elan 7-9 pasi, bataie, desprindere in pas sarit si continuarea alergarii in groapa de nisip;
elan 7-9 pasi desprinderi in pas sarit peste mici obstacole, aterizare in 'fandat', in nisip.
Exercitii suplimentare:
elan 3-5-7 pasi, bataie pe o suprafata 'suprainaltata' (banca, lada de gimnastica) desprindere in pas sarit si aterizare in pas sarit in nisip;
acelasi exercitiu, dar cu aterizare pe diferite semne cat mai departe in groapa cu nisip;
acelasi exercitiu, dar cu aterizare in sezand pe saltele, dupa ce zborul s-a mentinut in pas sarit cat mai lung;
acelasi exercitiu, cu aterizare in ghemuit in nisip;
elan 7-9-11 pasi, bataie, desprindere in pas sarit peste un gardulet si aterizare in pas sarit in nisip;
acelasi exercitiu, dar cu aterizare in ghemuit;
sarituri complete cu elan complet de 15-20m.
Aterizarea
Exercitii fundamentale:
imitarea aterizarii de pe loc- 'genuflexiune' cu bratele intinse inainte;
sarituri in adancime de la inaltimi progresive cu accent pe aterizarea in pozitia ghemuit;
saritura in lungime de pe loc, cu sarcina de a depasi limite tot mai greu accesibile in groapa de nisip;
acelasi exercitiu dar cu aterizare pe saltele.
Exercitii suplimentare:
-sarituri in adancime cu aterizare pe saltele, incercand ca elevul sa aseze bazinul pe semne cat mai indepartate;
- desprinderi cu un pas elan, aterizari in nisip cu ducerea calcaielor cat mai departe;
Este bine ca aceste exercitii sa se efectueze in 'joaca' sub forma de concurs.
Caracteristicile standard ale terenului pentru saritura in lungime:
- pista de elan are latimea=1,22m; lungimea=40m (suprafata sintetica e ideala; bitum in curtea scolii);
- pragul din lemn este asezat la o distanta de cel putin 10m pana la extremitatea gropii de nisip si este vopsit in alb. (lungimea de 1,21-1,22m; latimea de 0,98-102mm; zona de aterizare-latimea de 2,70m, delimitata printr-o banda alba in prelungirea axului pistei de elan.
Reguli de concurs
in concurs ordinea concurentilor se stabileste prin tragere la sorti;
daca sunt mai mult de 8 concurenti, au voie la trei incercari, iar primii 8 au voie inca trei incercari;
ordinea intrarii in finala este astfel: primul din finala este concurentul cu rezultatul cel mai slab iar ultimul concurent este cel cu rezultatul cel mai bun obtinut in primele trei incercari.
O saritura este nereusita cand concurentul:
- atinge terenul dincolo de linia de bataie, cu orice parte a corpului;
- bate de o parte sau alta a pragului, depasind pragul in sensul alergarii;
- cazand, atinge terenul in afara zonei de aterizare intr-un punct mai aproape de linia de bataie decat semnul cel mai apropiat facut in zona de aterizare;
- dupa ce a sarit, merge inapoi in zona de aterizare;
- foloseste o forma de saritura in 'rostogolire';
- foloseste greutati sau manere de orice fel.
|
